38,100 matches
-
susține mai degrabă ca daca descrierile care privesc realitatea pot fi verificate, existînd totdeauna alternativă, cele care privesc ficțiunea nu pot fi supuse la această probă. Dar ele trebuie să pară adevărate, iar atunci cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat să le verifice, dar aceasta nu exclude nevoia lui de a le crede adevărate. Așadar, nu "suspendarea neîncrederii" este importantă, cum scrie Lodge, ci "crearea încrederii". Ficțiunea înseamnă a descrie ceea ce creezi tu însuți, în afară
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
mai degrabă ca daca descrierile care privesc realitatea pot fi verificate, existînd totdeauna alternativă, cele care privesc ficțiunea nu pot fi supuse la această probă. Dar ele trebuie să pară adevărate, iar atunci cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat să le verifice, dar aceasta nu exclude nevoia lui de a le crede adevărate. Așadar, nu "suspendarea neîncrederii" este importantă, cum scrie Lodge, ci "crearea încrederii". Ficțiunea înseamnă a descrie ceea ce creezi tu însuți, în afară oricărei
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
acestei evoluții contrare, fiindcă este destul de riscant să comparăm la nesfîrșit limbajul transparent, similireferential al românului realist cu limbajul autotelic, autocentrat și obscur al poeziei lirice moderne. Lodge poate fi convingător în teza lui, dar numai în măsura în care bunul simț al cititorului nu i se opune: or, acest bun simț ne conduce spre impresia că poemul fiind doar limbaj, românul este și altceva. Nici gradul de traductibilitate, nici posibilitatea parafrazării nu ne cruța de o anume îndoială, cînd le comparăm. Și, atunci
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
de alertă, lămuresc controverse, cu amărăciune sau, dimpotrivă, cu umor. Spectacolul acestor dialoguri e realizat după o veritabilă rețetă de succes: personalitățile despre care mereu ai vrea să știi mai mult, întrebările pe care le-ai pune și tu, ca cititor, chiar si aranjamentul fotografic generos. Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, Editura Cartea Românească, 1998, 160 pag., fără preț
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
joc de cuvinte de prost-gust (aluzie la expresia medicală penis captivus) și mai conține și o greșeală de gramatică (cuvântul latin care înseamnă "poet" este "poeta", nu "poetus"). Virtuozitatea stilistica de altădată, care avea ceva vrăjitoresc și îl transporta pe cititor, prin însăși stranietatea ei, spre o mare altitudine lirica s-a transformat într-o comedie a limbajului, doar pitoreasca, doar amuzantă. Iar uneori nici atât - din cauza numeroaselor obscenități: Fericit aș linge/ panamaua atârnândă franjuri a clitorisului tău/ asudând ascetic sub umilință
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
revista, cel mai substanțial omagiu postum e să nu i se simtă dispariția altfel decît prin absența semnăturii. Numărul din aprilie al MAGAZINULUI ISTORIC poartă, însă, chiar si semnătură directorului sau, Cristian Popisteanu, într-o scrisoare adresată redacției, dar și cititorilor. O scrisoare din care citam un fragment care a căpătat valoare testamentara: "Păstrarea Magazinului istoric în biblioteca este un obicei larg răspîndit între cititorii noștri. Iată de ce credem cu consecventă că în condițiile unei avalanșe de subiecte istorice în toată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
poartă, însă, chiar si semnătură directorului sau, Cristian Popisteanu, într-o scrisoare adresată redacției, dar și cititorilor. O scrisoare din care citam un fragment care a căpătat valoare testamentara: "Păstrarea Magazinului istoric în biblioteca este un obicei larg răspîndit între cititorii noștri. Iată de ce credem cu consecventă că în condițiile unei avalanșe de subiecte istorice în toată media românească (și mondială) de la cotidiane la lunare, de la Televiziune la Radio, noi trebuie să păstrăm diferența. Și prin ineditul și exclusivitățile documentelor și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
noi trebuie să păstrăm diferența. Și prin ineditul și exclusivitățile documentelor și articolelor, și prin seriozitatea documentarii și precizia datelor, și prin noutatea interpretării și temeinicia concepției, dar și prin format, paginație, inventivitate grafică. Ceea ce putem asigura pe fidelii noștri cititori este că vor putea citi, în continuare, un mare număr de articole cu o imensă informație necunoscută. Concurență profesională ne onorează; împrejurările dramatice ale existenței noastre ne dezolează." În cîteva fraze, un program și un sens al continuității pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
datorită donatorilor, sponsorilor, lectorilor." Ca un al doilea editorial, e publicat în acest număr al revistei, în fragmente, un articol apărut în 1925, în Observatorul și purtînd semnătura lui Al. Averescu, articol din care iarăși citam: Găsesc neloial față de publicul cititor de a prezenta faptele deformate, precum și foarte vătămător educațiune civice a populației cînd prin abilitatea condeiului se induce publicul de a lua drept silogisme oneste ceea ce e scris în ziar și din contră drept sofisme ceea ce este în perfectă armonie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
si, crezînd că vreau să-i fur banii, isi deșteptase bărbatul, care se uitase ce se uitase la mine, si, luîndu-mi probabil măsură, se culcase la loc. Acest reportaj al meu apărut în Gazeta literară avusese succes, în epoca, printre cititorii mai fini, lucru ce ma mirase și pe mine. Fusese mai tare chiar și decît reportajul pe care-l scrisesem după ce mecanicul șef al rapidului Bucuresti-Cluj mă luase la bordul locomotivei ca ajutor, experiența ce avea să poarte titlul: Cum
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
inhiba pe amândoi cu prezența să impunătoare; statutul său este incert - nu-și însușește fățiș nici măcar un rând. Însă el transforma vocea și ecoul într-o societate autonomă a scrisului. El generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei într-o barcă
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef - care își propun cu toții înnoirea paradigmei literare prin receptivitatea la tot ce apare nou în spațiul lingvistic românesc, scoaterea cititorului romanofon din nordul Bucovinei din izolarea lui culturală. Universitarul cernăuțean Grigore Bostan explică într-un argument programul noii publicații: "O revistă de literatură și arta la Cernăuți are dreptul la viață nu numai în virtutea tradițiilor presei noastre, ci și ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
de plecare valorile perene ale trecutului literar (...) colaboratorii noii reviste vor fi chemați să-și sincronizeze scrisul cu ritmurile timpului modern și poate chiar (ar fi minunat!) să-l depășească.(...) Concomitent va încerca un dialog viu, continuu, cu autorii și cititorii din nordul Bucovinei și de pretutindeni, mai cu seamă în problemele complexe ale interpretării fenomenelor noi de cultură și literatura națională și universală". Textele publicate în numărul inaugural ilustrează acest program modern și deschis. Ștefan Hostiuc (cel mai harnic dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
pregătește astfel propria ei iugoslavizare, fiind de acord cu intervenția NATO în această țară? Deprinderea unora dintre ziariștii de la noi, care confundă propriile lor scenarii cu politica internațională, are avantajul de scurtă durată de a satisface eventualele reacții emoționale ale cititorilor. Dar strategic, cum mai pot susține ziarele care au atacat NATO în timpul conflictului din Iugoslavia, continuarea eforturilor de integrare a României în această alianță? ZIUA a dat săptămîna trecută o lovitură de presă, prezentînd o listă a unor așa-ziși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
ficțiuni care, uneori, obligă acest ziar să recunoască faptul că s-a lăsat intoxicat. Dar cînd un ziar se lasă intoxicat sistematic, se mai poate vorbi de așa ceva? Fiindcă, totuși, un ziar intoxicat deseori, de tot atîtea ori își intoxica cititorii. Să nu le pese celor de la ZIUA de consecințele posibile asupra credibilității ziarului - sau dimpotrivă, crede ZIUA că cititorului autohton nu-i pasă cît de adevărate sînt "dezvăluirile" pe care le citește? Poate că, de fapt, azi în România nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
lasă intoxicat sistematic, se mai poate vorbi de așa ceva? Fiindcă, totuși, un ziar intoxicat deseori, de tot atîtea ori își intoxica cititorii. Să nu le pese celor de la ZIUA de consecințele posibile asupra credibilității ziarului - sau dimpotrivă, crede ZIUA că cititorului autohton nu-i pasă cît de adevărate sînt "dezvăluirile" pe care le citește? Poate că, de fapt, azi în România nu e nevoie de ficțiunea de presă, al cărei rost probabil că slujește nenumăratele ficțiuni cu ajutorul cărară cititorul de ziar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
ZIUA că cititorului autohton nu-i pasă cît de adevărate sînt "dezvăluirile" pe care le citește? Poate că, de fapt, azi în România nu e nevoie de ficțiunea de presă, al cărei rost probabil că slujește nenumăratele ficțiuni cu ajutorul cărară cititorul de ziar de la noi își poate închipui că are acces la o realitate secretă a României. Din nefericire, toate aceste dezvăluiri fără acoperire nu fac altceva decît să întrețină ideea că, la zece ani după revoluție, țara noastră e una
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
prin selecție, o reprezentare plină de culoare și dinamism a vietii din România. Nu întâmplător, la mai puțin de un an de la înființare, ziarul a atins un tiraj de aproape 700.000 de exemplare. Așa procedează Ion Cristoiu și în calitate de cititor. Alege, din cărți, exact acele situații și idei care pot compune o vivanta comedie a existenței (comedie la care adeseori se și plânge!). Din acest punct de vedere, Un pesimist la sfârșit de mileniu echivalează cu o antologie a ceea ce
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
viața politică și chiar viața în general. Dar indiferent dacă este sau nu necesară, ea este legitimă, cu atat mai mult cu cât are drept mijloc de acreditare talentul literar. Totul devine până la urmă proza Indiferent dacă se prezintă în fața cititorilor că publicist, eseist sau istoric literar, Ion Cristoiu rămâne prozator - un prozator care a studiat ani la rând tehnicile narative și a făcut și numeroase exerciții stilistice. (Cărțile sale de proza scurtă - Personaje de rezervă, 1985, Povestitorii, 1988 și, în
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
istoria colecțiilor de artă și a colecționarilor, ori a diverselor politici și ideologii de conservare și/sau reconstrucție. Cartea se deschide, semnificativ, cu o scurtă explorare etimologica a termenului de patrimoniu. Foarte importantă, de altfel, poate mai ales pentru un cititor român pentru care e posibil ca acest cuvînt să aibă conotații negative, legate mai curînd de o demagogie comunistă așa-zis pusă în slujba protejării valorilor naționale. Choay constată că la origine cuvîntul patrimoniu era legat de structurile familiale, economice
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
conceptului de patrimoniu urban, modul in care ideea de patrimoniu este influențată hotărîtor de epocă industrială, si astfel de chestiuni oarecum tehnice, sau de factualitate a istoriei arhitecturii), în vreme ce al doilea aspect va fi, poate, mai curînd pe gustul unui cititor cu interese mai puțin specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un istoric al mentalităților și al ideilor care ridică anumite probleme pornind de la chestiuni
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
substituție metonimica, aceasta din urmă se dovedește a fi, de fapt, cea "imitata" și, implicit, "simbolizata", nu invers, căci spune sfîntul Cristofor: "port cu mine reprezentarea" (p. 52). Nouă poveste păstrează doar ecourile primeia, care se retrage treptat de sub ochii cititorului, printr-o stratagema a scriitoarei: neavînd "pentru ce" să mai trăiască, cei doi frați dispar. Ne-am putea întreba ce se ascunde dincolo de felul în care Lindgren își "încifrează" mesajul, structurîndu-l pe mai multe niveluri. Eu cred că un raspuns
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
București, 1998, 83 p.) Constantin Severin nu este genul de poet pe care îl vezi tot timpul în paginile revistelor literare. Asta pentru că el a ales să scrie într-o manieră ușor prețioasă și cumva rigidă, manieră pe care puțini cititori români o gusta. Sunt de acord cu ei. Nici eu nu gust "lirica nipona" scrisă în limba română, așa cum nu gust nici fotbalul feminin sau creditele universitare în România. Am susținut întotdeauna că oricine vrea să scrie în maniera haiku
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
exprimarea unui gând în doar trei versuri, dar și datorită extraordinarei lapidarități a speciei. Haiku-ul răspunde cel mai bine cerințelor societății moderne: pragmatism și rapiditate. Cu atat mai dificil pentru un poet să se exprime și să ajungă la cititor. În România lucrurile stau ușor altfel. Școlile (?) noastre de haiku, tanka, renga sunt mai catolice decât Papă sau, mai bine zis, măi ortodoxe decât... cine vreți dumneavoastră. "Maeștrii" lor sunt, în majoritatea cazurilor, opaci și limitați la câteva tehnici poetice
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
că e un fel de salamandro-larvă care trăiește în Mexic. "Noua poeme renga" cuprinde această placheta bilingva (română-engleză), publicată de Ed. Mașină de scris și mă întreb dacă acest subtitlu nu are deja darul să-l îndepărteze de stând pe cititorul care nu pricepe ce vă să zică "renga" și, chiar dacă mare iubitor de poezie, n-are chef să-și bată capul cu asta. Dacă o face greșește esențial. Pentru că, horribile dictu Axolotul este o certă reușită a poetului sucevean. Păstrând
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]