4,004 matches
-
este desființată, iar Pius al X-lea înființează Operațiunea Catolică, ce stabilea cum ar trebui catolicii din toată lumea să se organizeze din punct de vedere social și spiritual . Principala preocupare era ca toate aceste activități să se desfășoare sub conducerea clerului. Rămânea problema participării politice. Pius al X-lea era confruntat cu mai multe crize în Biserica sa. Se confruntă cu situația din Franța, unde statul se separă de Biserica. Se și rupeau relațiile între Franța și Sfântul Scaun. Criza Modernistă
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
trăia cealaltă parte la căsătorie, chiar dacă acea persoană comisese adulter. Abia în secolul al XVI-lea Biserica Catolică a permis ca ceremoniile de căsătorie să aibă loc în biserici, până atunci având loc în porticul bisericilor. Martori antici ai intervenției clerului în cadrul căsătoriilor îi includ pe Tertullian, care vorbește de creștini care „cer căsătoria” de la clerici, și Ignatie al Antiohiei, care afirma că creștinii ar trebui să se unească cu aprobare din partea episcopului. Începând din secolul al IV-lea era considerat
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
respectivă. Dar până în secolul al XX-lea unele căsătorii au continuat să fie realizate fără respectarea acestei obligații. Deci, pentru cea mai mare parte a istoriei bisericii vestice (latine), căsătoria a fost realizată (conform tradițiilor romane și iudaice) fără prezența clerului, în conformitate cu obiceiurile locale. În timp ce în Est preotul era privit drept sacerdotul sacramentului, în Vest cei care se căsătoreau erau sacerdoții, cu condiția să fie botezați, iar acordul lor reciproc era dovadă suficientă a existenței unei căsătorii sacramentale, a cărei validitate
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
din Peru. În Newfoundland, au sosit primii oameni albi, vikingii. Departe în Pacific, polinezienii au ocupat insule și s-au stabilit în Noua Zeelandă, iar aborigenii din Australia erau în continuare izolați. După cruciade, regatele europene , influența preponderentă a nobilimii și clerului a crescut, comercianții și-au sporit bogățiile devenind primii finanțatori. Se desfășurau campanii de eliminare a liber-cugetătorilor "eretici", fiind persecutați și uciși. În secolul al XIV-lea, teroarea Ciumei Negre a bântuit Europa, o treime din populație fiind ucisă. A
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
oprerelor lui William Shakespeare, în 1599 fiind construit teatrul "The Globe" la Londra, unde erau reprezentate piesele pe teme politice și sociale. Publicul a început să aibă acces la arte și să le aprecieze, nemaifiind un apanaj al regelui și clerului. Noi clase de mijloc că negustorii și meseriașii plăteau sume mari pentru operele de artă, iar a fi un patron al artelor precum era Lorenzo de' Medici era o chestiune mondenă. Orgă, lăută, vioară și clavecinul erau instrumente larg accesibile
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
și a crescut impozitele pentru a face rost de mai mulți bani. Dar pentru a fi aprobate noile măsuri, avea nevoie de aprobarea și susținerea unei adunări tradiționale a Stăriilor Generale. Reprezentanții claselor muncitoare s-au răsculat împotrivă nobilimii și clerului și au decis să formeze o nouă Adunare Națională, elaborând o nouă constituție, în care domeniile bisericii erau naționalizate, iar guvernarea reorganizata la nivel local. Ludovic a trimis trupe încercând să dizolve adunarea. Cetățenii Parisului s-au răsculat, la 14
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a ridica excomunicarea împăratul bizantin. Din nou numele lui era pomenit în biserici, teoretic punându-se capăt schismei. Mai rămânea să se facă ordine în însuși corpul catolic al creștinătății. Motivul dezbinării era generat, pe de o parte, de nesupunerea clerului german, care la adăpostul luptei dintre sacerdoțiu și imperiu manifesta tendințe centrifuge față de Roma, pe de alta, de conflictul dintre biserică și regele Franței Filip I al Frantei, care se soldase cu excomunicarea acestuia din urmă. În vara anului 1095
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
acum, când se plănuia o ofensivă în Orient, de aceea Urban al II-lea s-a deplasat personal în sudul Franței, riscând o discuție pe terenul adversarului. Dar tocmai aceasta explică insuccesul papei. Participanții la conciliu au fost puțin numeroși.Clerul francez ca să nu-și supere regele s-a prezentat în număr mic, doar câțiva episcopi. Clerul englez a refuzat să vină la întrunire pe pământ francez, prelații germani, ca totdeauna, au făcut frondă. Practic, conciliul s-a întrunit în prezența
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
deplasat personal în sudul Franței, riscând o discuție pe terenul adversarului. Dar tocmai aceasta explică insuccesul papei. Participanții la conciliu au fost puțin numeroși.Clerul francez ca să nu-și supere regele s-a prezentat în număr mic, doar câțiva episcopi. Clerul englez a refuzat să vină la întrunire pe pământ francez, prelații germani, ca totdeauna, au făcut frondă. Practic, conciliul s-a întrunit în prezența italienilor care-l însoțeau pe papă, printre ei se pare că era și Petre Pustnicul, și
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
atenua eșecul unui conciliu, surprinzându-și auditoriul printr-o inițiativă politică pe cât de originală pe atât de îndrăzneață? Era un fel de a-și dovedi că o călătorie, atât de obositoare, nu fusese zadarnică? Răspunsul l-a avut pe loc. Clerul prezent la conciliu s-a declarat de acord. Din rândurile lui s-a desprins Ademar, episcop de Puy, și a cerut primul să se înroleze cruciat. Exemplul lui a fost urmat pe dată de mulți alții dintre cei de față
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
au avut o armată proprie, ci s-au alăturat fie lorenilor, fie frisonilor. Explicația ne-o dă cronicarul Ekkehard von Urach: Această chemare a produs puțină impresie asupra francilor răsăriteni, a saxonilor, turingilor, bavarezilor și alamanilor, din cauza acelei rupturi dintre cler și imperiu, care, începând din timpul papei Alexandru, a făcut vai! Să ne dispretuim și să ne dușmănim, atât noi pe romani (pe papă), cât și romanii pe noi. Apoi, Germania ferită de secetă, nesuferind din pricina foametei și a bolilor
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
ca nivel de civilizație, asista cu groază la spectacolul oferit de moravurile barbare ale baronilor inculți și grosolani. Cavalerii își băteau joc de Biserica ortodoxă și de ceremonialul riguros al curții, precum și de obiceiurile grecilor. O impresie negativă producea și clerul catolic, ferecat în armuri. Anna Comnena scria: "Noi ne supunem canoanelor, legilor și preceptelor evanghelice: sa nu pui mâna, să nu strigi, să nu ataci, căci ești sfânt. Barbarul latin însă oficiază slujba ținând scutul în mâna stângă și agitând
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și Ioan de Armagnac. Nu numai marii seniori erau nemulțumiți. Presiunea fiscală generată de cumpărarea orașelor din Somme în schimbul a 400,000 scuzi, îl făcuse pe rege să ia măsuri nepopulare față de unele categorii sociale. Ludovic a pretins, de pildă, clerului să-i acorde împrumuturi și a dispus inventarierea bunurilor bisericești, de asemenea a tăiat din privilegiile Universității și ale corpului de arcași și arbaletrieri ai Parisului. A suprimat și Pragmatica Sancțiune din Bourges. Ludovic a luat asupra sa comanda marii
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
în Moldova”, potrivit căreia se organizau trei tipuri de școli teologice: școli bisericești de ținut, secția primă a seminarului și secția a doua a seminarului, la toate acestea el aducându-și o contribuție deosebită. În 1957 Mitropolitul Sofonie, împreună cu tot clerul pe care-l păstorea, se opune lui Nicoale Vogoride, acțiunea sa având drept urmarea anularea alegerilor măsluite de către caimacam. În ultimul an al arhipăstoririi sale a avut loc marele act al Unirii Principatelor (24 ianuarie 1859), față de care la început
Sofronie Miclescu () [Corola-website/Science/314866_a_316195]
-
acestui război, rebelii klefți și-au reluat activitatea. În același timp, un număr de greci se bucurau de poziții privilegiate în aparatul birocratic otoman. Grecii controlau afacerile bisericii ortodoxe prin intermediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolelui, cea mai mare parte a înaltului cler ortodox fiind de origine greacă. Prin sistemul „milleturilor”, ierarhia predominant elenă a Patriarhiei avea controlul asupra supușilor otomani ortodocși, așa numiții "Rum milleti"). Începând din secolul al XVIII-lea, membrii unor familii nobiliare elene din Constantinopole, așa-numiții fanarioți, (care
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
o serie de edicte de revocare a drepturilor legale ale creștinilor și le cereau acestora să respecte practicile religioase tradiționale din Roma antică (printre care închinarea la statuile zeilor din temple și aducerea de jertfe acestora). Mai târziu, edictele vizau clerul creștin și impuneau sacrificii universale, prin care toți locuitorii imperiului urmau să facă sacrificii zeilor "oficiali". Persecuția a variat în intensitate pe cuprinsul teritoriului imperiului - cea mai indulgentă formă de persecuție a fost în Galia și Britannia, unde doar prima
Persecuția lui Dioclețian () [Corola-website/Science/318466_a_319795]
-
domnesc de un mic parc. Până la secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863), acest lăcaș de cult s-a aflat în administrarea Mănăstirii Văratec. În perioada 1864-1892 a fost trecut sub administrația orașului Iași, care îi plătea pe preoții slujitori. Prin legea clerului mirean din 1892, Biserica Mitocul Maicilor a revenit în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, care a declarat-o de sine stătătoare, având personal permanent de slujire. În 1925, prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Mitocul Maicilor a devenit filială
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
de legi denumit Codul Zamoyski. Până în 1780, sub îndrumarea lui Zamoyski, s-a scris o primă variantă a acestuia ("Zbiór praw sądowych"). El ar fi întărit puterea regelui, ar fi făcut toți funcționarii înalți răspunzători în fața Sejmului, ar fi pus clerul și finanțele bisericești sub supravegherea statului, și ar fi privat nobilii fără pământ de multe dintre imunitățile lor legale. Codul legal progresist al lui Zamoyski, cu elemente de reformă constituțională, a întâmpinat opoziția șleahtei conservatoare și a puterilor străine și
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
că instrucțiunile lor erau obligatorii pentru deputații respectivei regiuni din Sejm. Constituția a recunoscut catolicismul drept „religie dominantă”, dar a garantat toleranță și libertate tuturor religiilor. Armata urma să aibă până la de soldați. Constituția furniza pârghii pentru controlul nobilimii și clerului. Se puteau aduce amendamente la Constituție o dată la 25 de ani. Constituția din 3 mai recunoștea ca părți integrante, prin articolele 3 respectiv 6, "Miasta Nasze Królewskie Wolne w Państwach Rzeczypospolitej" (Legea orașelor libere regale) adoptată la 18 aprilie 1791
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
lui Danilo I al Muntenegrului, care a murit fără urmași de sex bărbătesc. După 1696, cănd demnitatea de Vladika, sau prinț-episcop, a devenit ereditară în familia Petrović, puterea suverană a trecut de la unchi la nepot, vlădicii fiind membri ai ordinului clerului negru (adică clerul monahal) cărora le era interzis să se căsătorească. O schimbare a fost introdusă de către Danilo I, care a refuzat demnitatea episcopala, s-a căsătorit și a declarat rangul de principe ca fiind ereditar pe linie masculină. Cum
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
al Muntenegrului, care a murit fără urmași de sex bărbătesc. După 1696, cănd demnitatea de Vladika, sau prinț-episcop, a devenit ereditară în familia Petrović, puterea suverană a trecut de la unchi la nepot, vlădicii fiind membri ai ordinului clerului negru (adică clerul monahal) cărora le era interzis să se căsătorească. O schimbare a fost introdusă de către Danilo I, care a refuzat demnitatea episcopala, s-a căsătorit și a declarat rangul de principe ca fiind ereditar pe linie masculină. Cum Mirko Petrović-Njegos renunțase
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. e) infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; ... ---------- Lit. e) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. e) infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; ... ---------- Lit. e) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
În secolul al XV-lea arhiepiscopul Fernando da Guerra, el însuși vită de familii regale, a condus cu succes în 1437 o confruntare cu nobilimea și cu regele în scopul de a conserva ori de a recupera diferitele privilegii ale clerului din Braga. Spre deosebire de Lisabona, Évora și Coimbra, Braga nu a beneficiat în veacul al XVI-lea de profiturile aduse de Perioada Marilor descoperiri. Ea a iesit totuși din situația economică mai precară datorită numeroaselor lucrări publice finanțate de arhiepiscopul Diogo
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
în limba greacă și datată folosind calendarul iulian, fiind semnată de către patru secretari ai unor mănăstiri importante. Se atestă permisiunea de acces pe Sfântul Munte și de cazare în mănăstirile de acolo, pe durata pelerinajului. Pentru obținerea "diamonitirion"-ului, membrii clerului trebuie să dețină, în prealabil, binecuvântarea Patriarhului de la Constantinopol. Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită: Numele muntelui Athos provine de la un personaj al mitologiei Greciei Antice, anume un gigant trac care în confruntarea lui cu zeul grec
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]