6,563 matches
-
asupra cunoașterii detaliate a climei și climatelor din diferite centre urbane (Iași, Galați, Brăila, Bacău, Oradea, Constanța, Huși, Bârladă, a climei orașelor industriale din România sau a unor regiuni geografice și administrative (Clima din zona bălților Brăilei, Clima Regiunii Iași, Clima regiunii subcarpatice dintre Moldova și Trotuș, Clima litoralului românesc al Mării Negre ș.a.). Din cuprinsul acestor lucrări rezultă apelul privind necesitatea și importanța de actualitate a cercetărilor de climatologie, în special, a celor de climatologie a orașelor, areale cu o suprafață
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din diferite centre urbane (Iași, Galați, Brăila, Bacău, Oradea, Constanța, Huși, Bârladă, a climei orașelor industriale din România sau a unor regiuni geografice și administrative (Clima din zona bălților Brăilei, Clima Regiunii Iași, Clima regiunii subcarpatice dintre Moldova și Trotuș, Clima litoralului românesc al Mării Negre ș.a.). Din cuprinsul acestor lucrări rezultă apelul privind necesitatea și importanța de actualitate a cercetărilor de climatologie, în special, a celor de climatologie a orașelor, areale cu o suprafață activă deosebit de complexă, capabilă să influențeze și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cercetărilor de climatologie urbană, a mai elaborat o schemă reală de clasificare a orașelor din România, din punct de vedere climatologic, după care orașele sunt grupate în cinci categorii. Ca geograf de mare vocație, a studiat influența reliefului asupra diversificării climei din România, demonstrând pe baza datelor plurianuale ale temperaturii aerului, precipitațiilor și dinamicii atmosferice că distribuția temporală și spațială a acestora este determinată de altitudinea, forma și energia reliefului, de orientarea culmilor și a văilor, de poziția pe care o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
metodica predării cunoștințelor de geomorfologie în învățământul elementar și mediu, de metodica reprezentării grafice a caracteristicilor vântului, inclusiv, a calmului atmosferic prin reprezentarea procentuală a acestuia, de precizare a unor definiții, termeni și expresii geografice (1977), de îndrumare pentru studierea climei orașelor din România, în cele cu caracter istoric sau de prezentare a unor figuri de savanți (geologi, geografi români și străini, biologi, fizicieni meteorologiă, precum Gr. Cobălcescu, I. Simionescu, M. David, C. Brătescu, Emm. de Martonne, Emil Racoviță și Șt.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
VIII, Iași, 1962; Rolul dinamicii atmosferei și al factorilor geografici în determinarea regimului temperaturii aerului în partea de est a României (în colaborare cu Eugenia Petrașă, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul IX, Iași, 1963; Contribuții la cunoașterea climei din zona orașelor Galați și Brăila, în revista „Studii și cercetări de geografie”, tomul II, București, 1964; Câteva probleme privind studiul climatologic al orașelor din România, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XIII, Iași, 1967; Profesorul-geograf Mihai David
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în revista „Terra”, nr. 2, București, 1969; Câteva observații referitoare la durata de strălucire a soarelui pe cer în partea de est a României, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XVI, seria geografie, Iași, 1970; Contribuții la cunoașterea climei orașului Huși (în colaborare cu Vasile Băicană, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XVIII, seria geografie, Iași, 1972; Geograful francez Emmanuel de Martonne (100 de ani de la naștereă, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XVIII, seria geografie, Iași, 1972; Geograful francez Emmanuel de Martonne (100 de ani de la naștereă, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XIX, seria geografie , Iași, 1973; Contribuții la cunoașterea climei orașului Bărlad (în colaborare cu Vasile Băicană, în „Analele științifice ale Universității din Iași”, tomul XIX, seria geografie, Iași, 1973; Regimul temperaturii aerului în zona orașului Galați (în colaborare cu Elena Erhană, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acolo. Psihologic chiar, omul de munte se deosebește mult de omul de deal ori de cel de câmpie. Dacă este mutat, de voie sau de nevoie, din regiunea autohtonă într-o regiune nouă, cu alte caractere fizice (alt relief, altă climă, altă hidrografie etc.ă, elementul omenesc se simte zdruncinat în toată ființa lui. Și cu cât diferența între elementele fizice ale celor două regiuni de viață - unde a trăit și unde urmează să trăiască - este mai mare, cu atât și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu o diferență de altitudine de cca 620 m. De aici decurg toate deosebirile dintre elementele fizice ale celor două medii, deosebiri care cu greu au putut și pot fi suportate de către coloniștii bucovineni. Dintre aceste elemente, cele care alcătuiesc clima au fost și rămân cele mai importante, deoarece acțiunea lor se exercită direct iar rezultatele lor se resimt imediat. Analiza comparativă a principalelor elemente climatice din cele două regiuni ne va fi edificatoare în această privință. Mai întâi presiunea atmosferică
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pământ arabil. Și atunci, pentru a nu lăsa noile terenuri năpădite de buruieni sau recolta nestrânsă de pe câmp, au trebuit să muncească până la istovire. Așa că chiar dacă unii dintre coloniști, în condițiile normale de viață, ar fi putut să biruie neprielnicia climei și a apei potabile, din cauza muncii nemăsurate, ei au fost fizicește slăbiți, predispuși tuberculozei și apoi cu ușurință măcinați de malarie. Aceste neajunsuri, ca și altele neevidențiate, ar fi putut fi în bună parte evitate sau corijate, dacă Statul s-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acest tip, suplinită, parțial numai de Pagini aurii) era compartimentat în trei mari secțiuni: I. Annuaire de Roumanie. Anuarul României. AdressBuch von Rumänien (pp. 1-158), cuprinzând date generale despre tânărul regat român (Constituția din 1866, informații succinte referitoare la geografie, climă, istorie - tabel cronologic, populație, învățământ, organizare militară, produsul natural al solului, situația proprietății funciare, calendar și sărbători, limba română și originile ei, mic vocabular român-francez-german, istoria literaturii, legislație, textul Convenției comerciale cu Austro-Ungaria din 1875, finanțele țării, comerțul exterior, populație
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
căci el se identifică, în fapt, cu lumea de mâine, lumea copiilor noștri... În fiecare număr apărut, revista a căutat, de fiecare dată să atragă atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă Terra: încălzirea globală, seceta, inundațiile, schimbările de climă. De aceea, paginile sale consemnează punctual, pe lângă articole cu caracter științific, și activități extrașcolare în care elevii s-au implicat, cu maximă responsabilitate, în vederea protecției mediului: ziua curățeniei, ziua Pământului etc. Revista interdisciplinară În pas cu știința redactată în cadrul ariei
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
coaste rupte, la spital. Într-una din zile, fostul meu coleg de liceu, Narcis Economu, m-a căutat la minister. Nu-l văzusem de multă vreme. Știam că era inginer silvic, undeva prin Transilvania, și că rămăsese prieten cu Gheorghe Clime, care făcuse și el liceul la Galați. Cînd Economu și cu mine eram în cursul inferior, Clime era în cursul superior și după terminarea liceului făcuse silvicultura. Economu venise să-mi transmită din partea lui Clime dorința de a-i acorda
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
căutat la minister. Nu-l văzusem de multă vreme. Știam că era inginer silvic, undeva prin Transilvania, și că rămăsese prieten cu Gheorghe Clime, care făcuse și el liceul la Galați. Cînd Economu și cu mine eram în cursul inferior, Clime era în cursul superior și după terminarea liceului făcuse silvicultura. Economu venise să-mi transmită din partea lui Clime dorința de a-i acorda o întrevedere, dar nu la minister, ci undeva spre a nu fi văzuți. Am fost, evident, extrem de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
că rămăsese prieten cu Gheorghe Clime, care făcuse și el liceul la Galați. Cînd Economu și cu mine eram în cursul inferior, Clime era în cursul superior și după terminarea liceului făcuse silvicultura. Economu venise să-mi transmită din partea lui Clime dorința de a-i acorda o întrevedere, dar nu la minister, ci undeva spre a nu fi văzuți. Am fost, evident, extrem de surprins de această intervenție. Gheorghe Clime devenise numărul doi al Gărzii de Fier. Nu-l mai văzusem de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
după terminarea liceului făcuse silvicultura. Economu venise să-mi transmită din partea lui Clime dorința de a-i acorda o întrevedere, dar nu la minister, ci undeva spre a nu fi văzuți. Am fost, evident, extrem de surprins de această intervenție. Gheorghe Clime devenise numărul doi al Gărzii de Fier. Nu-l mai văzusem de ani de zile, cred de înainte de primul război mondial. Știam că era legionar și mîna dreaptă a lui Corneliu Codreanu și mă întrebam dacă mai era același tînăr
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prima mea zi la Ministerul de Interne. Vintilă Ionescu era, fără îndoială, cel mai capabil și mai onest inspector de poliție. L-am pus imediat la curent cu această chestiune. În ziua și la ora fixată, l-am primit pe Clime la mine acasă. Era încărunțit și maturizat. Însă tot așa de calm și sfătos ca atunci cînd era tînăr. Scopul întrevederii a fost, cum bănuiam, să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ordinea publică să fie tulburată și viața oamenilor în primejdie de moarte. Dacă Garda de Fier, i-am spus, se consideră o cauză dreaptă, mai degrabă poate învinge prin blîndețe și persuasiune. Cu toată dibăcia în conversație de care dispunea Clime, am înțeles că nu era prea departe de vederile mele și că nu făcea parte dintre adepții violenței și a morții. Scopul întrevederilor a fost să obțină o pacificare, o încetare a perchezițiilor și urmăririlor poliției, spre a îndrepta și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
văzut în alegerile parlamentare din decembrie 1937, cînd Garda de Fier a încheiat cartelul electoral cu partidele politice ale lui Iuliu Maniu, George Brătianu și Constantin Argetoianu, deci consacrată ca putere politică de guvernămînt. Aceste întrevederi dintre mine și Gheorghe Clime au rămas secrete pînă în clipa de față, cînd scriu aceste rînduri. Nu știu dacă Corneliu Codreanu a fost ținut la curent de Clime înclin să cred că da -, dar în ce mă privește n-au cunoscut secretul decît soția
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și Constantin Argetoianu, deci consacrată ca putere politică de guvernămînt. Aceste întrevederi dintre mine și Gheorghe Clime au rămas secrete pînă în clipa de față, cînd scriu aceste rînduri. Nu știu dacă Corneliu Codreanu a fost ținut la curent de Clime înclin să cred că da -, dar în ce mă privește n-au cunoscut secretul decît soția mea, Vintilă Ionescu și Narcis Economu. Nici regele, nici poliția regală a lui Moruzov, nici altcineva, n-au fost puși la curent. Numai astfel
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cunoscut secretul decît soția mea, Vintilă Ionescu și Narcis Economu. Nici regele, nici poliția regală a lui Moruzov, nici altcineva, n-au fost puși la curent. Numai astfel s-a putut avea un an și jumătate liniște în țară. Gheorghe Clime, împreună cu Corneliu Codreanu și alți legionari, în octombrie 1938, legați, în carul poliției, au fost omorîți prin strangulare cu curelele jandarmilor și îngropați în pădurea de la Snagov, după ce, morți, li s-au tras cîteva gloanțe, în spate, pentru ca primul procuror
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de botez ai principelui Mihai s-a numărat și colonelul Rasoviceanu, comandantul trupelor de Gardă Regală, Batalionul 1 Vânători de Munte. Miercuri, 25 ianuarie. Sitta se pregătește să plece „puțin la Atena cu scumpul Mihai”. Sperau să găsească acolo o climă blândă, „trandafiri și portocali”, nu ger ca în România și doreau ca regele Constantin, a cărui sănătate era șubredă, să-și vadă nepotul, ce promitea să devină și el rege, dar al României. Joi, 26 ianuarie. Regina Maria aflată la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
coloneii N. Condeescu și Tr. Grigorescu. ANUL 1934 Ianuarie 1934. Mihai petrece o lună în Italia, la vila mamei sale (Villa Sparta) de la San Domenico de Fiesole, lângă Florența. Pentru copil, timpul petrecut alături de mama, într-o țară cu o climă blândă și cu atâtea minuni ale culturii antice și medievale, trebuie să fi fost plină de fericire. Uneori, erau invitați ai Familiei Regale italiene. Regele Victor Emmanuel al III-lea își amintea că Mihai, „fiind lăsat odată de mama sa
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aprilie, plantarea de puieți și flori în grădina școlii Sub genericul Trăiește verde, elevii au participat și la campanii de selectare a deșeurilor uscate, organizate de Asociația Trăiește verde Iași și la marșul tinerilor ecologiști Schimbă-ți comportamentul, NU schimba clima!, pentru marcarea Zilei Mondiale a Mediului - 5 iunie. Începînd cu anul 2002, Liceul Teoretic „Miron Costin” Iași participă la Programul Internațional Eco Școala, aflat sub coordonarea Centrului Carpato Danubian de Geoecologie, care reprezintă un schimb de idei, de programe și
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
trei plăci tectonice-placa Euroasiatică, placa Filipinelor și cea a Pacificului-țara este scuturată, zilnic, de cutremure. Arhipelagul nipon are peste 40 de vulcani activi și un peisaj de o rară frumusețe: munți acoperiți de păduri, văi, izvoare termale și plaje însorite. Clima variază de la cea subtropicală în Sud, la cea cu temperaturi joase în partea de Nord. Capitala țării este Tokyo! Țara Soarelui Răsare este condusă de Împăratul Akihito, încoronat în anul 1990 când a început Perioada Heisei. El este „ un simbol
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]