7,569 matches
-
care cu ani în urmă anunțau sumbra catastrofă în care intra omenirea și mai ales Europa, pustiită, devastată de cele două mari războaie, deși multe din acele clopote nu mai glăsuiau, fiind distruse de furia războiului. În România erau aceleași clopote ce vesteau cu timbru grav, sumbru, intrarea în război, iar acum aceleași clopote își schimbaseră tonul în unul dătător de speranțe de viață pentru cei ce n-au căzut victime ale confruntării pe teatrele de operațiuni. Era și sărbătoare mare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai ales Europa, pustiită, devastată de cele două mari războaie, deși multe din acele clopote nu mai glăsuiau, fiind distruse de furia războiului. În România erau aceleași clopote ce vesteau cu timbru grav, sumbru, intrarea în război, iar acum aceleași clopote își schimbaseră tonul în unul dătător de speranțe de viață pentru cei ce n-au căzut victime ale confruntării pe teatrele de operațiuni. Era și sărbătoare mare (fericita coincidență) - Paștele. Văd aievea tabloul când, aflându-mă la Buzău în familia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ce n-au căzut victime ale confruntării pe teatrele de operațiuni. Era și sărbătoare mare (fericita coincidență) - Paștele. Văd aievea tabloul când, aflându-mă la Buzău în familia socrului meu, în jurul unei mese mari veniseră toți membrii numeroasei familii. Băteau clopotele anunțând Pacea, trezind speranțe,declanșând energii și nemăsurata bucurie a vieții triumfătoare! Toasturi pentru istoricul moment, exuberanță, îmbrățișări, ochi tulburați de lacrimile bucuriei! Momentul era intens trăit. De față fiind, păream a face opinie separată în privința Păcii și a Viitorului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
relatate până aici ar fi suficiente probe prin care România să nu mai fie arătată cu degetul acuzator că a săvârșit genocidul pe plaiurile sale. Spre a fi și mai convingător în concluziile pe care le trag din volumul “Bat clopotele”, în ceea ce urmează voi veni cu noi mărturii autorizate pentru a întări și mai mult și a convinge opinia publică să se informeze și să se documenteze și mai mult asupra adevărului adevărat în această spinoasă problemă și a șterge
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ar comite această dublă eroare condamnabilă, dar că lucrul acesta s-ar petrece în S.U.A nu pot să cred, așa cum nici un om de bună credință nu poate crede și admite. Pe lângă afirmațiile clar exprimate de autoarea volumului „Bat clopotele” au apărut și alte mărturii care dezmint afirmațiile comisiei acuzatoare W. La 5 noiembrie 2010, pe canal 14, la emisiunea lui Dan Diaconescu, la orele 19 la televizor apare rabinul Sorin Rosen,revenit ca printr-o minune dintr-un lagăr
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Am avut parte de o lectură de o calitate deosebită în cea mai pură și autentică limbă română. în ziua următoare, din nou poșta îmi aduce un alt dar asemănător de la d-na Maria-Vera Willinger din Berlin, cu titlul „Bat clopotele”, de care mă voi ocupa în mod special în zilele următoare și căruia îi voi fixa locul în cadrul acestui nou volum. în altă ordine de idei, am rămas dator cu un răspuns la scrisoarea ce mi-a expediat la 24
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ianuarie 2011, îmi scrie d-na Maria-Vera Willinger ca răspuns la faptul că i-am trimis volumul III al „Călătoriei” mele, cu unele aprecieri, dar îmi face și o mai mare surpriză trimițându-mi și volumul domniei sale cu titlul „Bat clopotele”, un volum masiv, bine conceput și mai ales scris într-o perfectă limbă română. Dacă anterior mă miram că poate scrie în cel mai curat stil corect românesc, acum, la primirea acestui volum și a unui volum de versuri, nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aminte de acel moment premonitor al existenței mele. Suntem în 20 decembrie 2010, flori de gheață îmi acoperă toate geamurile, sunt obosită și înghețată (de abia am intrat), dar în casă și în sufletul meu e cald și bine. Aud clopotele bisericii din fața casei, este ora 6 seara. În fiecare zi bat la această oră. Timpul trece enorm de repede, la vârsta noastă și am senzația că nu mai am timp să fac ceaș vrea cu viața mea... dar citindu-vă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
va fi rezolvată rezonabil și democratic situația din această zonă extrem de violentă. Vor fi necesare noi jertfe umane și uriașe valori materiale ce se irosesc în vânt. Din Germania d-na Maria-Vera Willinger îmi mai trimite încă 10 volume „Bat clopotele” în vederea unei viitoare lansări în cadrul Academiei Bârlădene la care adaugă încă două volume de poeme cu titlul „Mă nasc din mine” însoțite de rândurile următoare: Dragă domnule Mănăstireanu, Aici, alături, vă trimit și două exemplare din volumul de poeme nou
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
venit după această dată că nu au avut situații de război, că, chiar dacă au greutăți în viața cotidiană, au măcar siguranța zilei de mâine. Sâmbătă, 30 aprilie, în cadrul Societății literare „Academia Bârlădeană” - aproape centenară - a avut loc lansarea cărții „Bat clopotele”, autoare d-na Maria-Vera Willinger, din Berlin, o carte incitantă atât prin valoarea ei literară, cât și prin afirmațiile obiective pe care le face, susținând că România, cu toată insistența Germaniei hitleriste, nu și-a trimis evreii în lagărele de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
concitadina noastră, trăitoare la Paris, publicul atașat Academiei Bârlădene a primit cu interes un alt volum memorialistic, inspirat din suferințele provocate de cel de-al doilea război mondial. Este vorba despre cartea Mariei-Vera Willinger, cetățean german născut în România, „Bat clopotele. În căutarea celor care nu mai sunt”. Elena Monu a deschis evenimentul cu o scurtă prezentare a autoarei și a citit spicuiri din prefața cărții, semnată de Roza Gottlieb, fostă deținută a lagărelor germane. Alexandru Mânăstireanu a făcut o amplă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
acolo, la Bârlad, împreună cu dumneavoastră. Sunt convinsă că, împreună cu spiritul meu și cu profunda mea recunoștință, se află și structurile ondulatorii ale celor care au fost și la care m-am gândit cu emoție și dragoste când am scris „Bat clopotele”. Sunt convinsă că și ei, cei care au fost cândva, vă mulțumesc pentru că ați dat importanță acestei cărți și că faceți această lansare a ei, a unei cronici de familie de evrei ce se întinde pe mai bine de 150
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să spună că s-a înrăutățit foarte mult, Costello. Țara asta arde mai repede ca o cruce Ku Klux Klan. Acum s-au răsculat arabii israelieni: Galileea, Nazaret, nenorocita de Grădină Ghețimani, din câte știu eu. Și Hezbollahul trage șapte clopote de rahat în nord. Israelienii devin foarte neliniștiți. Înțeleg. — Sper că înțelegi, domnișoară Costello. Fiindcă trebuie să-ți spun, președintele și o grămadă de alți oameni au investit prea mult în acest proces de pace ca să-l vadă transformându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
perete Într-o ramă aurită: ADEVĂRAT VĂ SPUN, CĂ ORICE VEȚI LEGA PE PĂMÂNT, VA FI LEGAT ÎN CER; ȘI ORICE VEȚI DESLEGA PE PĂMÂNT, VA FI DESLEGAT ÎN CER - MATEI 18:18. Un alt tramvai a trecut sunându-și clopotele, transportând copii gălăgioși și turiști din Russian Hill la Aquatic Park, la Muzeul Marinei și la Debarcaderul Pescarilor. Zgomotele orei de vârf din San Francisco se furișau În Încăpere, scoțându-i pe toți din reveria lor. — Rose nu e rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sînt așteptat de Rossellini. Am să asist la două liturghii duminica viitoare. Doar n-o să-mi sacrific vocația de cineast“. M-a primit Într-un apartament care avea dimensiunile și Înfățișarea unei capele particulare. În timp ce-mi vorbea, auzeam clopotele unei biserici Învecinate chemînd credincioșii la sfînta jertfă a liturghiei. Eram convins că avea să mi se Întîmple ceva grav. Rossellini m-a Întrebat de ce nu luam note: „Nu vă interesează ce spun? Dar, credeți-mă, e foarte important. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
masă pe Gina Lollobrigida și pe Vittorio de Sica și nici unul nu mai avea vîrsta din PÎine, dragoste și fantezie. Mai era și John Ford Într-un scaun cu rotile, afon și aproape orb, venit să primească o «diplomă». CÎnd clopotele de la San Marco au Început să bată peste cortile plină de lumini, mă așteptam parcă să-l văd cum urcă spre cer. Am un nou proiect de carte, O Veneție pentru tine, care va fi scrisă de mine și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la o parte. Capitolul șase Actorul Aerul cu gheață îi îmbujoră obrajii, fiindcă Porfiri îl simțea doar pe față, restul corpului fiindu-i înfofolit în piele de nurcă, iar shuba lungă până la glezne îi exagera rotunjimile, dându-i apariția unui clopot mare de blană, accentuat de ushanka imensă de pe cap. Împrejurimile și spațiile deschise ale St. Petersburgului erau liniștite și albe, iar clădirile, atât impozantele edificii din piatră cât și șandramlele din lemn făcute de mântuială între ele, îi apăreau stranii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
le repetăm tot timpul, dar, în unele cazuri, nu se știe bine de ce, o remarcăm. Când furgoneta intră în oraș, Marçal întrebă, Cine va vopsi acum păpușile, Marta insistă să le vopsească, spune că nu pot ține liturghia și trage clopotul în același timp, mă rog, n-a folosit chiar aceste cuvinte, dar ăsta era înțelesul, Tată, vopselele pot intoxica, Așa e, și în starea în care e Marta mi se pare nepotrivit, Eu mă voi ocupa de substrat, voi folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Lorenza să rămână la cină, Lorenza se agita și-i dădea lovituri cu cotul În coaste lui Belbo, așa, acum o să ajungem În ziare, amanții diabolici, nu puteai să taci din gură? Soarele continua să ardă drept În creștet, În timp ce clopotul bătea de vecernie (suntem În Ultima Thule, comenta Belbo printre dinți, e soare timp de șase luni, de la miezul nopții până la miezul nopții, și am terminat și țigările), câinele se mărginea să sufere și nimeni nu se mai Îngrijea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
simpatie. Colonnade étincelante formée de neuf tubes, électroaimant, o ghilotină, În centru - și părea o presă de tiparniță - atârnau niște cârlige susținute pe lanțuri ca de grajd. O presă În care se poate vârî o mână, un cap de strivit. Clopot de sticlă acționat de o pompă pneumatică cu doi cilindri, un soi de alambic și apoi, dedesubt, e o cupă, iar la dreapta e o sferă de aramă. Saint-Germain Își pritocea aici vopselele pentru landgraful de Hesse. Un rastel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-și ia zborul. După o clipă de imobilitate Începuseră să se Învârtească În jurul lor Înșile, folosind piciorul stâng ca pivot, cu fețele Înălțate În sus, concentrați și pierduți, În timp ce veșmintele lor plisate le Însoțeau piruetele, lărgindu-se În formă de clopote, și păreau niște flori bătute de un uragan. În același timp, medium-ii parcă se chirciseră, cu fețele contractate și desfigurate, ca și cum ar fi Încercat să-și facă nevoile și nu reușeau, respirau gâfâind. Lumina vasului cu jăratic se atenuase, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Mai există două Giacometti spirituale și o vacă zburătoare de Chagall, chiar și o schiță a modelului de lenjerie de noaptea trecută și un model redus la scară al faimoasei Familii Tipice sans bărbat, montată pe un soclu sub un clopot de sticlă. În Încăpere domnește o căldură aproape tropicală. CÎțiva din oamenii Companiei au ajuns deja, Îmbrăcați lejer, În haine de safari, kaki. Wakefield se simte ciudat, excesiv de elegant În costum și cravată. Strînge cîteva mîini și se ciucește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Chemarea un mic laborator avangardist. Revista va constitui un „arhetip” pentru gazetele pe care Vinea le va edita în primii ani după război, de la noile serii social-politice omonime pînă la publicații port-drapel ale „artei noi”, precum Contimporanul sau satelitul acestuia, Clopotul. Ele vor relua inclusiv firul literar-artistic întrerupt odată cu experiența din 1915. Apropierea tînărului Vinea de cercurile socialiste, față de Vasile Demetrius și, mai ales, N.D. Cocea (lîngă care își va face ucenicia publicistică), va „prezida” apariția Chemării. Referitor la paternitatea numelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sfidător, editînd — pe 2 noiembrie — ziarul sub titlul de Chemarea roșie, pentru ca din 6 noiembrie să-i schimbe titlul în Facla. În tentativa disperată de a evita suspendarea, Facla va deveni, pe 12 noiembrie, Torța, iar după numai o zi — Clopotul, pentru ca pe 22 decembrie să revină la vechiul nume, Chemarea. 1920 va fi însă anul în care Chemarea dispare definitiv din peisajul publicisticii românești, ultimul ei număr anunțînd reapariția săptămînalului Facla. În paginile Chemării din 1915, literatura deține un rol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu a fost adevăratul său inițiator. Vinea/Tzara: duplex poetic. Tendințe „centripete” și „centrifuge” O bună parte a poemelor lui Tzara au fost, după plecarea acestuia din țară, încredințate lui Ion Vinea, care le-a publicat - parțial - în Contimporanul și Clopotul, pentru a i le oferi apoi (împreună cu altele, rămase nepublicate) lui Sașa Pană, pentru ediția din 1934. Alte cinci poeme inedite - trimise în 1964 de către văduva poetului, Elena Vinea, lui Claude Sernet - vor fi adăugate în sumarul unei noi ediții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]