3,836 matches
-
copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea, iar cea mai veche transcriere după unul englezesc îi aparține lui Ritson (1410). Oliver Cromwell a interzis colindele în Anglia între 1649 și 1660. Martin Luther și adepții lui s-au împotrivit acestei idei, unii find nevoiți să emigreze. În 1649, John de Brebeur a scris prima colindă americană de Crăciun, numită „Isus S-a Născut”. Piesa religioasă
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
Crăciun, numită „Isus S-a Născut”. Piesa religioasă, „Pătimirea”, a fost jucată în Oberammergau, Germania în 1634 și de atunci este interpretată la fiecare 10 ani. În anii 1700, muzica lui Mendelssohn și a lui Händel a fost utilizată în loc de colinde de Crăciun. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunțat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat și nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Din această cauză, el
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
frumoase decât erau înainte; de la această minune se crede că moașele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveștii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei și acestea cresc la loc. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
merge cu colindul și cu Steaua, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
poporului român. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "„Steaua sus răsare...”", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "„Steaua sus răsare...”", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire mai aprofundată a Evangheliilor, aflăm că vizitatorii care veniseră cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numiți pe atunci magi sau vrăjitori) veniți din Est, probabil din zona Babilonului. Încă un aspect ineresant este
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
ci astrologi (numiți pe atunci magi sau vrăjitori) veniți din Est, probabil din zona Babilonului. Încă un aspect ineresant este faptul că nu e menționat nicăieri numărul astrologilor și numărul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tămâie albă și smirnă. Colindele, precum și obiceiurile colindelor sunt prezente și la alte popoare, și s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "„Scoală, gazdă, din pătuț”" există și la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
pe atunci magi sau vrăjitori) veniți din Est, probabil din zona Babilonului. Încă un aspect ineresant este faptul că nu e menționat nicăieri numărul astrologilor și numărul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tămâie albă și smirnă. Colindele, precum și obiceiurile colindelor sunt prezente și la alte popoare, și s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "„Scoală, gazdă, din pătuț”" există și la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "„Dji vén
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
În fapt aceste versuri nu reflectă însă și realitatea, întrucât nici numele familiei nu a fost stins, fiind continuat pentru încă un secol, cu atât mai puțin sângele. Martiriul constantinopolitan a fost fixat în mai multe specii literare (balada, vicleimul, colindul, drama folclorică). Balada culeasă de Vasile Alecsandri în secolul al XIX-lea începe cu versurile binecunoscute „Brâncovanul Constantin<br> Boier vechi și domn creștin,<br> De averi ce tot strângea<br> Sultanul se îngrijea” și sfârșește cu versurile: „Brâncovene Constantin
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
concluzie, stilul resimțit în cântecele de pe album, mă reprezintă în totalitate și nu este altul decât cel pe care l-am promovat și până acum., Albumul de folclor Din Țara Ardealului, acompaniamentul orchestra condusă de maestrul Ovidiu Bartes. Albumul de colinde La tăt omu` de Crăciun, Acompaniază Orchestra condusă de Kalman Urszui - piesele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,12,13 și orchestra condusă de Ovidiu Barteș - piesele 10,14 Albumul de folclor „Atâta-mi place cântatu
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
piesele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,12,13 și orchestra condusă de Ovidiu Barteș - piesele 10,14 Albumul de folclor „Atâta-mi place cântatu” - acompaniamentul orchestra LAUTARII DE LA CHISINAU condusa de NICOLAE BOTGROS cuprinde 13 colinde tradiționale culese de pe câmpia transilvană, un moment special Florin Piersic si un videoclip bonus.
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
care a însoțit-o pe parcursul turneelor sale, Lolita, moare. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă din același an, tenorii Plácido Domingo și Alejandro Fernández o invită pe Patricia Kaas să participe la concertul „Christmas în Vienna”. Cântăreața accepta și interpretează câteva colinde tradiționale alături de cei doi, fiind acompaniați de Orchestră Filarmonica din Viena. Ulterior, concertul a fost transmis la televiziunile din Europa și a fost lansat în 1999 pe format CD și DVD, purtând numele "Christmas în Vienna VI". În mai 1999
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
a poporului ceh. Jean Hus a studiat muzica populară și el însuși a compus muzica populara. N-a fost însă un compozitor în înțelesul propriu al cuvântului, dar melodiile lui s-au răspândit cu repeziciune și în acestă atmosferă a colindelor cehe și a melodiilor populare s-a format și tânărul Antonin Dvorak. Mișcarea husită s-a bucurat în mediul religios din Cehia și de activitatea unui alt renumit reformator, Ieronim de Praga, unul dintre savanții culturii cehe cu titluri universitare
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
sesizează autoritățile despre probleme ca: lipsa parcării promise, lipsa tomberoanelor, găurile în asfalt de ani de zile, etc. Moș Crăciun există, Moș Crăciun ești tu! - Are ca mesaj faptul că toți pot deveni Moș Crăciun, ajutândui pe cei din jur. Colindul înregistrat pentru această ocazie a promovat căldura sufletească și importanța oamenilor dragi alături. Bună, sunt JurnalTV! - constă în deplasări în toată țara, în timpul cărora echipa JurnalTV face prezentarea postului prin școli, universități, companii, explicând menirea sa socială. Bea cu minte
Jurnal TV () [Corola-website/Science/317260_a_318589]
-
pr. pensionar Johann Proschinger), fiind prezent și pr. Iosif Doboș, fost paroh de Suceava. La finalul sărbătorii, s-a cântat "Dumnezeule Preasfânt", potrivit tradiției bucovinene, în trei limbi (germană, polonă și română), iar corul tineretului a susținut un concert de colinde. Parohia Suceava avea în îngrijire spirituală circa 750 de familii, cu 1.630 de credincioși. În prezent, are patru filiale, una cu biserică (Ițcani - cu Biserica "Sf. Elisabeta a Ungariei" din 1902) și trei fără biserică (Ipotești, Lisaura și Mihoveni
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
manifestare a unui gen muzical larg accesibil. Folclorul românesc s-a afirmat drept o sursă de bază pentru cristalizarea unui gen muzical pe plan cult: astfel au fost introduse și prelucrate multe dansuri și cântece românești ca: Sârba, Hora, Chindia, Colindul, Brâul, Trei păzește, Hațegana, Călușul, Bărbuncul, Mandrele etc.. O etapă superioară în folosirea creației populare în forme mai ample o constituie formarea celui de-al doilea prototip, și anume suita simfonică, de fapt un stadiu superior de integrare și afirmare
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
și 1989 obțin locul 3 la Festivalul Sanremo cu melodiile "Nostalgia canaglia" și "Căra terra mia". Ultima lor melodie prezentată la Festival este "Oggi sposi" în 1991. Al Bano și Romina lansează în aceiași perioadă și primul lor album de colinde intitulat Weihnachten bei uns zu hause (în Germania) sau Corriere di Natale (în Italia). În 1996, Al Bano se reîntoarce la cariera de solist cu melodia "È la mia vită" publicată pe Emozionale, ultimul album realizat împreună cu Romina Power, care
Al Bano () [Corola-website/Science/315270_a_316599]
-
Walt Disney a muzicalului "Frumoasa și bestia" și rolul lui Joe Gillis în "Sunset Boulevard". În timpul carierei muzicale pe scenă în Melbourne, el a fost protagosnistul producției Midsumma din 1998 a festivalului de cabaret "Summa Cabaret". El a prezentat și Colinde la lumina lumânării în Melbourne și Colinde în Domeniul Sydney. Primele filme în care a jucat Jackman au fost "Erskineville Kings" și "Paperback Hero" (1999), în timp ce munca sa la televiziune include "Correlli" (un serial- dramă în 10 părți pe ABC
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
oficiat slujba de sfințire a școlii, după renovarea acesteia. Soția preotului, Elena Nicolae, fiind învățătoare la această școala, a organizat în fiecare an serbări de Sf. Crăciun și de Sf. Paști. Elevii au prezentat piese de teatru cu Nașterea Mântuitorului, colinde, poezii religioase. Multe dintre aceste evenimente au fost promovate în emisinile radio din Ploiești, în ziarele locale și chiar la Televiziunea locală „Alpha TV” sau „Wyll TV”. Cu aceste ocazii, preotul Nicolae Ion a susținut și câteva interviuri, explicând însemnătatea
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică, "Motivul premioritic în lumea colindelor", un studiu asupra variantelor "colinzii păcurarului" care reprezintă stadiul arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
Tom furios baricadează ușa, ca Jerry să nu mai poată intra. În timp ce Jerry se plimbă în zăpadă încercând să se încălzească, Tom se așează pe pernă lui și se pregătește să adoarmă. El nu se poate așeza; voci cerești cântă colinde, iar coonstinta îl mustreaza, amintindu-i mesajul de Craciu: Pace și bunăvoință în lume. Tom deschide ușa de scrisori, iar când vede că Jerry nu apare, se duce afară și îl găsește pe șoricel înghețat. Temându-se pentru viața lui
Noaptea de Ajun () [Corola-website/Science/320803_a_322132]
-
de Lied, Apparition - George Crumb, 2011 Musica Donum Dei, Recital clasa de oratoriu, 2011 Recital clasa de lied, A. Dvorak, EW. Korngold, G. Crumb, 2011 Psalmi, Recital clasa de oratoriu, Facultatea de Muzică Timișoara, 2012 Recital de Muzică Sacra și colinde românești, Viena, 2010, 2011, 2012 Messe im unierten Ritus im Stephansdom, Wien, 2010, 2011, 2012 G. Donizetti, Messa di Gloria, Filarmonica de Stat Arad Cu muzica printre elevi, Spre mâine, cu muzica clasică... 2012, 2013 Cursuri de vară: Masterclass de
Aura Twarowska () [Corola-website/Science/321793_a_323122]