3,881 matches
-
regulați ai lui Chrissie - toți aveau alibiuri solide. Nici un nume care să se lege de celelalte dosare de caz citite de el. Trecu În revistă rapoartele: țărănoi locali, clienți de la St. Francis. Șase rateuri, un bingo. 16 iulie 1956: un comisionar de la hotelul St. Francis le-a spus detectivilor că a fost la spectacolul din seara trecută al lui Spade Cooley, În sala Lariat a hotelului, apoi a văzut-o pe Chrissie Virginia Renfro cum intră clătinîndu-se În clădirea ei. „O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
trudesc, dar sunt bogați!» (Eternul refren!) Alături de ei aleargă și se agită din zori și până în noapte un zbârciog «dintre cei distinși», Ivan Fomici Surikov- locuiește în aceeași clădire cu noi, deasupra noastră-, veșnic rupt în coate, cu nasturii rupți, comisionar pentru feluriți inși, care-i încredințează fel de fel de treburi, pentru care se zbate din zori și până-n noapte. Ia intrați în vorbă cu el: «Sunt sărman, gol și nenorocit, mi-a murit soția, medicamente n-am avut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Lângă piciorul lui, vede un mic suport pliant din piele pentru documente. În interior, este biletul de călătorie pe vapor spre Anglia, un pașaport pe numele Jonathan Pelchat Bridgeman și o foaie albă pe care scrie „Spavin & Muskett: avocați și comisionari sub prestare de jurământ“, cu adresa Gray's Inn Road, Londra. Se uită la fotografia de pe pașaport. Un tânăr cu părul negru privește spre aparatul de fotografiat cu figura atât de neclară, încât abia se distinge. Nu prea seamănă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
încet, cu o nuanță conspirativă în voce. - Da? - Știu eu un tip. Unul care făcea curat la Secția 18. - Aha, când dispăreau din dulap cocaina și prafurile? Acum câțiva ani? - Da. Exact. Are informații de peste tot de prin Sediul Central. Comisionarii îl ascultă pe el și el mă ascultă pe mine. Îmi e dator. Apoi își flutură mâna în direcția cutiilor cu dovezi din cazul Magicianului. - Și, la dracu’ la urma urmei. Ia uite ce am reușit. Am pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
unei lungi experiențe profesionale. Cu o înclinare a capului, femeia îi arătă că-l băgase în seamă, dar își continuă monologul cu motanul. Musafirul înțelese că el trebuia să facă primul pas, dacă nu voia să rămână doar un simplu comisionar. ― Frumoasă cameră, declară. (Parcă era de la țară, dar vorbea ca un orășan, se gândi Ripley. Bărbatul își apropie ușor scaunul de pat.) Mă numesc Burke. Carter Burke. Lucrez pentru companie, dar, lăsând asta ia o parte, sunt un tip corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
din Montreal, tânăra a cărei poveste cu mărșăluitul am spus-o aici azi-vară, a citit ce-am scris în „Supliment“ despre măicuțele franciscane de pe str. Memorandului 84 și despre Carmen. A trimis deja pentru ea un buchet de flori prin comisionar, bani prin Western Union și 2 scrisori prin email. E absolut incredibil! Joi, 20 dec. Mă gândesc la fata care s-a născut în 20 dec. 1989 la Timișoara. O cheamă Victoria Cosmina Chiticaru. E chiar prima născută în libertate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ăla de trece ca limbricul prin Burzaco și, o dată dus, ce mai știu eu. Spirit neliniștit, Îl putem zări pe la conferințe, academii și alte expoziții de pictură; ciugulește ici și colo, dar trebuie văzut cum asimilează. Se știe deja, e comisionar. Data trecută eram de-a dreptul sfârșit, incapabil să-mi ridic măcar capul, și Îngurgitam niște ceaiuri mate care, vă asigur, se profilau peste poate de fierbinți când, Într-un târziu, pun farurile și... pe cine zăresc? Nu vă dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă tine. Ca Întotdeauna, m-a pierdut râia. Nici nu-și behăise bine strigarea În zori primu ambulant dă sticle goale, că planu total Îmi iera gata d-acu. Sorții au vrut să dau, Într-un număr vechi dân Almanahul comisionarului, dă niște pesos bine călcați. M-am ținut tare să nu-i Învestesc În două completos și pă loc am târguit rumeguș, pitchpin și vopseluri. N-am avut pace În beci până n-am tocmit dân șozurile alea o pudincă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bărbate, cu ce bărbat stai? La care Zúñiga, fără să-i vină sângele-n obraji și fără să-și piardă sângele din obraji, le-a răspuns prompt: — Cu Solduleț. S-a putut verifica după aceea că era vorba de un comisionar de la care el aștepta, pur și simplu, să obțină o reducere de preț.“ Altă analiză pe bune care ne incită. Chiar Calasanz, pe care unii Îl acuză de pizmă vinovată și prost ascunsă, pricepe cu prisosință, așa cum subliniază la p.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
E drept, i s-a părut întîi că vinul acela, zghihara, e mai mult un nume decît o băutură. Dar, sub ochii lui, Leonard Bîlbîie, care era un cunoscător, doar își făcuse o meserie din asta, nu putea fi agent comisionar al firmei Mott un ageamiu oarecare, sub ochii lui, Leonard Bîlbîie s-a făcut criță, împleticindu-i-se limba în gură și ajungînd așa să-i mărturisească un lucru care nu se spune niciodată dacă e adevărat. I-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona protipendada Hlipicenilor cu de toate: carne cușăr, cum zicea el, cafea crudă sau prăjită, halva și alte delicatese. Frații Primus, de origine polonă s-au ocupat de apicultură și, în urma împroprietăriri, fiind răniți din război, au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona protipendada Hlipicenilor cu de toate: carne cușăr, cum zicea el, cafea crudă sau prăjită, halva și alte delicatese. Frații Primus, de origine polonă s-au ocupat de apicultură și, în urma împroprietăriri, fiind răniți din război, au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și este un ceas excelent care s-a oprit foarte rar. Numele de Big Ben nu se referă de fapt la turnul ceasului propriuzis, ci la clopotul de 13 tone din interiorul turnului. Clopotul a fost numit astfel după primul comisionar ce a lucrat la construcție - Benjamin Hall. Acest clopot provine din vechiul palat Westminster și a fost dăruit diaconului de la Catedrala Sf. Paul (St. Paul‟s Cathedral) de către William al III-lea. Înainte de a se întoarce la Westminster pentru a
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Brînză Ştefania () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107371]
-
bestiarul fabulos din Grădina de dincolo) și colajul intens vizualizat de tâlcuri ale omenescului infuzează paginilor de acum un mister psihologic pe cât de generos în cheile decodării, pe atât de orgolios (pentru că inițiatic) claustrat în efigii imposibil de tradus monovalent. Comisionarul este o dilemă oarecum confină Căderii lui Camus; o parabolă morală "gardianul" și "victima" pazei lui labirintizând dialogal pe tema sinuciderii ca libertate sau ca temniță, ca anulare sau realizare prin eșec a călătoriei revelatoare în moarte. Transfer de personalitate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de personalitate și destin, prizonierul petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului, două chipuri, două jumătăți ce compun (conform etimologiei verbului sym-balein) rotundul uman înghițit de cunoașterea supremă prin moarte. Dacă în Comisionarul se excelează în monologul dialogal al spațiului închis ("piesă de cameră" cu irizații romantice), Arhivarul este o desfoliere aproape vetero-maniacală, am zice, de închipuiri nu o dată cu fibră kafkiană, dar și mateină. Cufărul cu molii spațiu infinit al reveriei plăsmuitoare de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
New York la asasinarea lui John Lennon... Ce zici, Andrei: ne dăm întâlnire tot aici, într un alt P.S., în 2015? Promit un "I'm going home" cu Ten years after, pentru toți bătrânii captivi de a pururi în sufletele noastre. Comisionarul Albert Camus, Mitul lui Sisif Capitolul I DACĂ RĂTĂCEȘTI DIMINEȚILE PRIN partea veche a acestui port balcanic, cu străduțele sale pietruite și întortocheate, pline de cafenele, băi turcești și prăvălii, e imposibil să nu-l vezi strecurându-se pe lângă ziduri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
singular este doar o formulă care are menirea să dea textului o greutate și o prețiozitate suplimentare. Domnișoara S râde fericită cu toată fața, deschide larg ușa, își lasă sărutate "mânușițele", primește încântată florile, le privește bucuroasă, după care invită comisionarul de flori înăuntru și dispare în salon, cerându-și scuze și rugându-l să o aștepte câteva clipe. Comisionarul se oprește în vestibul, acea încăpere-tampon între larma străzii și liniștea casei. Salonul era pentru el un loc interzis, un spațiu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
râde fericită cu toată fața, deschide larg ușa, își lasă sărutate "mânușițele", primește încântată florile, le privește bucuroasă, după care invită comisionarul de flori înăuntru și dispare în salon, cerându-și scuze și rugându-l să o aștepte câteva clipe. Comisionarul se oprește în vestibul, acea încăpere-tampon între larma străzii și liniștea casei. Salonul era pentru el un loc interzis, un spațiu unde oamenii trăiau drame și bucurii nepermise lui și de care el afla fragmentar numai din mesajele protocolare anexate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vadă băiatul și eventual chiar să-l crească, decât să trimită flori și urări "mamei fericite"! îl apostrofă femeia. Vreți să-i transmit acest mesaj? întrebă Filip pus în încurcătură. Sunteți rudă cu el, sau amic? Nici una, nici alta. Sunt comisionar, încercă Filip să-și scuze parcă gestul atât de intim de a fi oferit flori unei femei străine. Pe domnul D l-am cunoscut azi-dimineață, la florărie. Era foarte agitat. Mi-a repetat de câteva ori să fiu foarte respectuos
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
glastra de pe masă și îl invită să se așeze pe un scaun în fața ei. Se priviră pe sub buchetul de flori, când printr-o parte, când prin alta a glastrei. Ai o meserie ciudată. Cum te numești? Eu sunt Filip, doamnă, comisionarul de flori. Puteți să-mi spuneți Filip. Bine, Filip. Și cât câștigi cu... slujba asta a dumitale? Patru sute de lei pe lună, doamnă. Cu cât îmi mai dau clienții, vreo cinci sute. ̨ n lunile cu sfinți mari la calendar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
șase sute. Uite ce e, Filip, îți dau șase sute de lei pe lună, plus casă și masă și nu ai nimic de făcut, spuse doamna K fără să stea pe gânduri. Atunci de ce-mi dați banii ăștia? Eu sunt Filip comisionarul de flori. Râdeți de mine? E păcat de Dumnezeu! Femeia tăcu câteva minute îngândurată, încercând să își aleagă în minte cuvintele. Era încă tânără, dar câteva riduri dintre sprâncene și o umbră indefinită îi întunecase chipul, altfel plăcut la vedere
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să mă înham la jugul ăsta, pentru ca apoi să-mi reproșez toată viața o clipă de neatenție, care mai devreme sau mai târziu va apărea și pe care el o va specula. Dacă dumneata ai vrea... Doamnă... eu sunt Filip comisionar de flori. îmi place slujba mea. Mă bucur când duc vești bune oamenilor. Și apoi... Te rog, Filip! Mai gândește-te. Nu-mi da un răspuns pripit... Poate că acceptând propunerea mea vei face mai mult bine oamenilor, spuse femeia
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dar după câțiva ani de practică am renunțat. Am trăit din te miri ce: zugrav de biserici, corector într-o redacție, negustor de mărunțișuri, contabil, îngrijitor la cimitir chiar și câte și mai câte... ̨ n ultimul timp am fost comisionar. Comisionar de flori. E o treabă modestă și anonimă, dar necesară și-ți poate aduce multe bucurii și satisfacții... Nu vă supărați, eu unde aș putea să dorm? Din partea lui Carol, nici un gest, nici un răspuns. Părea că nu auzise nimic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
după câțiva ani de practică am renunțat. Am trăit din te miri ce: zugrav de biserici, corector într-o redacție, negustor de mărunțișuri, contabil, îngrijitor la cimitir chiar și câte și mai câte... ̨ n ultimul timp am fost comisionar. Comisionar de flori. E o treabă modestă și anonimă, dar necesară și-ți poate aduce multe bucurii și satisfacții... Nu vă supărați, eu unde aș putea să dorm? Din partea lui Carol, nici un gest, nici un răspuns. Părea că nu auzise nimic din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tot scrii acolo? se răsti Carol la el într-una din zile, nemaiputând-se abține; nu mai suporta tensiunile datorate întrebărilor fără răspuns, acumulate de a lungul nefireștilor și prea lungilor tăceri. îți redactezi împuțitele tale de memorii de fost comisionar? Filip mesagerul zeilor... Se va vinde ca pâinea caldă, în fascicole, pe care călugărițele le vor ascunde în chilia lor, în spatele icoanei, iar servitoarele și elevele de liceu vor face cozi interminabile să prindă ultimul număr, pentru a devora pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]