6,024 matches
-
original de decizii. Curtea a hotărât că, de vreme ce reclamantul a refuzat să depună o plângere penală privind pretinsa falsificare a deciziei UAR, astfel de probe nu erau necesare în cauză, iar probele deja prezentate de UAR erau suficiente pentru a concluziona că decizia presupus a fi fost luată în data de 27 iunie 1996 fusese efectiv luată la data respectivă. Obiecția reclamantului la respectiva hotărâre a fost respinsă de instanță. 70. Curtea reține că probele prezentate de UAR, care au determinat
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
UAR. Totodată, Curtea consideră că formularea unei plângeri penale pentru fals ar fi impus reclamantului o sarcină disproporționată, având în vedere circumstanțele cauzei. 4. Concluzie 74. În lumina observațiilor de mai sus și luând în considerare procedura în ansamblu, Curtea concluzionează că cerințele de echitabilitate nu au fost întrunite. În consecință, Curtea constată că art. 6 alin. 1 din Convenție a fost încălcat. II. Pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 75. Reclamantul s-a plâns că
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
baza Legii nr. 29/1990 . Deciziile sale au fost considerate acte autentice în sensul art. 1171 din Codul civil român și a fost considerat în jurisprudența internă ca autoritate administrativă, având o structură și atribuții prevăzute de lege. Reclamantul a concluzionat că răspunderea statului a fost, prin urmare, angajată prin raportare la deciziile UAR pe care acesta le contesta. 77. Guvernul a considerat că nu poate fi angajată răspunderea statului, în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, pentru
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
la deciziile UAR pe care acesta le contesta. 77. Guvernul a considerat că nu poate fi angajată răspunderea statului, în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, pentru consecințele negative ale unui litigiu între doi particulari. Acesta a concluzionat că deciziile organismelor profesionale, alese în mod liber de avocați în conformitate cu regulamentul intern al profesiei acestora, nu pot angaja răspunderea statului. 2. Aprecierea Curții 78. Curtea reiterează criteriile menționate în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Cauza Costello-Roberts împotriva
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
Bota împotriva României din 12 octombrie 2004, Cererea nr. 24.057/03). Curtea observă totodată, în subsidiar, că în jurisprudența internă UAR a fost considerată o autoritate publică ce execută acte administrative și are rol de serviciu public. Prin urmare, concluzionează că răspunderea statului este angajată ca urmare a deciziilor administrative ale UAR, pe care le contestă reclamantul. B. Aplicabilitate: dacă reclamantul avea un "bun" 1. Argumentele părților 79. Reclamantul susține că interesele economice asociate activității acestuia au reprezentat un "bun
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
este de acord cu reclamantul că, pentru a-și putea "exploata" clientela, trebuia să furnizeze clienților o gamă completă de servicii ca avocat român, inclusiv reprezentarea în instanță, scop în care acesta a solicitat transferul la Baroul București. 83. Curtea concluzionează că, la data adoptării Deciziei UAR din data de 27 iunie 1996, reclamantul putea pretinde că avea un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în ceea ce privește reputația pe care și-o construise în România între anii
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
Ltd împotriva Irlandei, în care Curtea a arătat că în cazul în care dreptul de proprietate al reclamantului s-a întemeiat pe măsuri nelegale, hotărârile autorităților naționale care determină încetarea folosinței ilegale a proprietății nu reclamă o despăgubire. Acesta a concluzionat că Decizia UAR din data de 27 iunie 1996 nu a fost disproporționată în nici o privință, de vreme ce a reprezentat singura cale de a remedia nelegalitatea deciziei Baroului Constanța de a-l înscrie pe reclamant. 2. Aprecierea Curții 88. Curtea constată
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
că pierderea clienților după 1996 nu a fost dovedită. Prezentând un raport de expertiză contabilă, acesta a susținut că societatea reclamantului nu a suferit pierderi financiare ca rezultat al faptului că reclamantul și-a pierdut calitatea de avocat. Guvernul a concluzionat că, în orice caz, la evaluarea prejudiciului suferit de reclamant ar trebui luate în considerare deciziile UAR și ale Baroului București din februarie 2004, după comunicarea cărora reclamantul va putea practica în calitate de avocat înscris în Baroul București. b) Aprecierea Curții
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
6. ... (2) Fără a prejudicia cerințele alin. (5), referitoare la bolile cu notificare obligatorie, medicul veterinar oficial trebuie, în momentul inspecției, să fie convins de faptul că nu există motive - în special pe baza declarațiilor proprietarului sau crescătorului - pentru a concluziona că ecvideele au venit în contact cu alte ecvidee care suferă de o boală infecțioasă sau contagioasă, în decursul celor 15 zile dinaintea inspecției. ... (3) Ecvideele nu trebuie să fie destinate tăierii în baza unui program național de eradicare a
NORMĂ din 15 februarie 2006(*actualizată*) privind condiţiile de sănătate a animalelor ce guvernează mişcarea ecvideelor şi importul lor din ţări terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175417_a_176746]
-
naționalizare. 47. Curtea trebuie așadar să analizeze dacă Hotărârea din 11 martie 1996 a Curții de Apel București a încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție. 48. Curtea amintește că, în Cauza Brumărescu, citată anterior (paragrafele 59, 63, 65), a concluzionat asupra încălcării art. 6 alin. 1, pe motivul că refuzul Curții Supreme de Justiție de a recunoaște instanțelor competența de a examina litigii privind, ca în prezenta cauză, o revendicare imobiliară, încalcă art. 6 alin. 1 din Convenție. În același
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 din 26 noiembrie 2002, definitivă la 24 septembrie 2003, în Cauza Canciovici şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175326_a_176655]
-
desemnat să efectueze urmărirea penală în cauză a ascultat reclamantul și doi martori. 36. La data de 1 aprilie 1997, Laboratorul județean de medicină legală Bihor a redactat raportul de expertiză, consemnând faptul că reclamantul prezenta tulburări de personalitate, dar concluzionând că reclamantul a comis actele de agresiune împotriva lui D.N. cu discernământ. 37. La 1 și 3 aprilie 1997, Parchetul a ascultat trei martori și a procedat la reconstituirea faptelor și la confruntarea părții vătămate și a reclamantului cu un
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
la data de 24 ianuarie, reclamantul a fost transferat la Spitalul penitenciar Jilava, cu diagnosticul "psihopatie paranoidă". Transportul a fost efectuat într-un vagon care aparținea penitenciarului, înainte de a fi transportat, reclamantul a fost examinat de un medic, care a concluzionat că starea sa de sănătate nu prezenta un caracter de urgență medicală și nu necesita acordarea de asistență specială pe durata transportului. 96. Reclamantul a fost internat în Spitalul penitenciar Jilava la data de 26 ianuarie 199, la secția neuropsihiatrie
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
comportament. S-a menționat că reclamantul acuza existența unei presiuni magnetice în întreg corpul, mai ales la nivelul inimii, și că refuza să stea lângă radiator, a cărui apropiere i-ar fi determinat o creștere a presiunii sangvine. Medicul a concluzionat că reclamantul suferea de schizofrenie paranoidă și a recomandat punerea sa sub observație. 103. Prin scrisoarea din data de 12 ianuarie 1994, comandantul Penitenciarului Oradea a informat Curtea de Apel Oradea că reclamantul a fost consultat la data de 12
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
contrar acestei reglementări, a fost transferat de către gardianul P.S. într-o celulă cu deținuți condamnați definitiv și recidiviști, cu scopul de a fi bătut cu ferocitate. Reclamantul solicita Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție să analizeze aceste aspecte și să concluzioneze că gardienii din Penitenciarul Oradea l-au supus la rele tratamente, infracțiune prevăzută de articolul 267 din Codul penal. Reclamantul s-a plâns, totodată, că în perioada de internare în infirmeria penitenciarului, i-a fost interzis exercițiul dreptului la plimbare
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
completată de medicii din Spitalul Penitenciar Oradea. În acest raport, medicul legist S.I. a consemnat că reclamantul nu a efectuat examenele medicale la secțiile de urologie, ORL și oftalmologie, așa cum i se recomandase la data de 27 iunie 1996; a concluzionat că la data de 12-13 ianuarie 1995, reclamantul a suferit o fractură a coastei nr. 7 și un traumatism al piramidei nazale, ca urmare a lovirii cu un obiect dur. Medicul estima că aceste leziuni au condus la o incapacitate
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
rândul lor. P.V. a restabilit ordinea și a dispus ca reclamantul să fie așezat în patul său și să fie supravegheat până a doua zi dimineața, când a fost condus la infirmerie unde i-au fost îngrijite rănile. Parchetul a concluzionat că acuzațiile reclamantului împotriva angajaților penitenciarului erau nefondate. *1) Nota traducătorului: Urmărirea penală derulată la Parchetul Militar Oradea, urmare a plângerii reclamantului împotriva codetinutilor și gardienilor a fost finalizată prin "referat". Soluția dispusă prin acest referat a fost de respingere
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
examen chirurgical și de tratament chirurgical, dacă era cazul, în perioada internării sale la Spitalul penitenciar Jilava (paragrafele 111 și 112, de mai sus). 187. În lumina celor expuse anterior și luând în considerare ansamblul de aspecte supuse examinării, Curtea concluzionează că tratamentele la care a fost supus reclamantul în perioada de arestare preventivă, astfel cum au fost expuse în paragrafele 185 și 186, de mai sus, sunt contrare dispozițiilor articolului 3 din Convenție. Urmează a se stabili dacă poate fi
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
a fost examinat, la Spitalul de psihiatrie și neurologie Oradea, de un neuropsihiatru care a apreciat că reclamantul suferea de depresie nervoasă cu tulburări de comportament și a recomandat punerea sa sub observație (paragraful 102, anterior, în fine). 192. Curtea concluzionează că autoritățile interne ar fi putut, în mod rezonabil, prevedea, pe de o parte, că, dată fiind starea sa psihică, reclamantul era mai vulnerabil decât un deținut obișnuit și, pe de altă parte, că arestarea sa putea avea ca efect
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
paragraful 127 și 135, de mai sus). Curtea reține, de asemenea, că după incidentul cu cei doi codeținuți reclamantul a fost lăsat de gardieni în aceeași celulă cu agresorii săi, mai mult, a fost imobilizat. 195. Din aceste considerente, Curtea concluzionează că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a proteja integritatea fizică a reclamantului, în cadrul competenței lor de a asigura paza persoanelor private de libertate și de a se asigura că nu se aduce atingere integrității fizice a acestora
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
expertiză a fost finalizat abia la 27 august 1997, adică la mai mult de doi ani și șapte luni de la incident. 206. În ceea ce privește referatul prin care a fost respinsă plângerea reclamantului, Curtea dezaprobă, în mod special, faptul că procurorul a concluzionat atât de rapid că leziunile suferite de reclamant i-au cauzat acestuia o incapacitate temporară de muncă de 18 zile, întemeindu-se pe un raport de expertiză care preciza, încă de la început, că reclamantul nu s-a prezentat la examenele
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
articolului 5 alineat 3 din Convenție, din moment ce independența față de executiv este inclusă printre garanțiile pe care le presupune noțiunea de "magistrat", în sensul articolului 5 alineat 3 din Convenție (Schiesser, susmenționată, § 31). 239. Având în vedere cele expuse anterior, Curtea concluzionează că procurorul care a dispus arestarea preventivă a reclamantului nu era un "magistrat", în sensul articolului 5 alineat 3 din Convenție, în consecință, urmează a se verifica dacă legalitatea măsurii arestării preventive a fost supusă controlului judecătoresc și dacă acesta
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
procedurii litigioase și apreciază că nu se poate pronunța nici asupra posibilei soluții ce va fi pronunțată de Judecătoria Craiova, nici asupra rezultatului unui eventual apel ce ar fi introdus de către reclamant împotriva respectivei soluții. 289. În aceste condiții, Curtea concluzionează că acest capăt de cerere este prematur introdus, în măsura în care procedura internă al cărei caracter echitabil este pus în discuție de reclamant este încă în curs de derulare în fața instanțelor interne. 290. În concluzie, în acest stadiu al procedurii, nu se
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
în stare de deținere a reclamantului a avut repercusiuni asupra vieții private a membrilor familiei sale, că i-ar fi fost sustrase pachetele sau că autoritățile române ar fi adus atingere corespondenței reclamantului cu Comisia. 295. Din aceste considerente, Curtea concluzionează că în cauză nu a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție. 9. CU PRIVIRE LA APLICABILITATEA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 296. Conform articolului 41 din Convenție: "Dacă hotărârea Curții declară că o decizie luată sau o măsură dispusă de o
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
Concurenței conferă forță obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru protecția concurenței și dacă îndeplinirea lor conduce la înlăturarea situației care a determinat declanșarea investigației. Decizia Consiliului Concurenței poate fi adoptată pe o durată determinată și poate concluziona, fără audierea părților implicate, că nu mai există motive pentru acțiunea autorității de concurență. ... (4) În cazul în care Consiliul Concurenței constată că angajamentele nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3), acesta va informa, în scris, întreprinderile cu privire la motivele pentru
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169990_a_171319]
-
44.801/98, paragraful 49, CEDO 2001-II). 68. În prezenta cauză, spre deosebire de cauza Satka și alții împotriva Greciei, precitată (paragraful 57), sau de alte cauze privind executarea hotărârilor judecătorești care impun administrației îndeplinirea obligației pecuniare față de reclamant, Curtea nu poate concluziona că autoritățile au privat de orice efect util hotărârea pronunțată în favoarea reclamantului. Ea arată, pe de o parte, că Încheierea din 11 iunie 1992 a fost executată în ceea ce privește o parte importantă a dispozitivului său, iar pe de altă parte, că
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]