KorAP: Find »[drukola/base=constata & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...146 147 148 ...7602 >

190,047 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395

ambele regiuni. În acest interval de trei ani, populația regiunii Dél-Alföld a scăzut cu mai mult de 2%, iar Regiunea Vest a înregistrat o scădere de 1%. În cazul ambelor regiuni, cea mai mare scădere a numărului de locuitori se constată în județele cu cea mai mare pondere a oamenilor de vârstă, astfel în Dél-Alföld în județul Békés, iar în regiunea Vest în județul Hunedoara. În perioada 2009-2012 populația celui dintâi județ a scăzut cu aproape 4%, iar populația celui din

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
al celor două zone diferă semnificativ: în regiunea ungară la o mie de nașteri vii au revenit puțin peste 6 decese sub 1 an, iar în regiunea din România au fost 9. Dintre județe - în ciuda faptului că aici s-a constatat cea mai spectaculoasă ameliorare de după 2008 Caraș-Severin are cel mai defavorabil indicator, care se traduce prin mai mult de 10 decese înregistrate înaintea împlinirii vârstei de 1 an la 1000 de nou-născuți. În timp ce, în cele trei județe din Dél-Alföld cu

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
regăseau în sectorul serviciilor, însă se mențin în continuare diferențele procentuale semnificative existente între cele două regiuni. În timp ce procentul angajaților în servicii în Dél-Alföld era de aproape 64%, în Regiunea Vest acesta depășea cu puțin 52%. Diferențe mai însemnate se constată la nivel de județ unde cele două valori extreme sunt reprezentate de județele Csongrád, respectiv Arad, cu 68%, respectiv 48%. În acest context, ponderea totală a industriei și a construcțiilor în Regiunea Vest se menține aproape identică cu sfera serviciilor

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Contribuția județelor la produsul intern brut al regiunilor Sursă: Eurostat Pentru a elimina diferențele date de dimensiunile regiunilor, luăm în considerare un alt indicator, PIB pe cap de locuitor. Potrivit acestuia între performanța economică dintre celor două regiuni studiate se constată o diferență de doar 300 de euro: față de PIB-ul de 6300 euro/persoană din Dél-Alföld, în Regiunea Vest se înregistrează un PIB de 6600 euro/persoană. Cu acești indici Regiunea Vest este a doua cea mai dezvoltată regiune din

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
traiectorie descendentă. Între anii 2005 și 2010 în Regiunea Vest PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu peste 150%, în timp ce regiunea Dél-Alföld a cunoscut practic o stagnare în această materie. În cadrul regiunilor, între PIB-urile specifice măsurate se constată diferențe mai mari la nivel de județ. Dintre cele șapte județe ale regiunii româno - maghiare studiate, cea mai mare putere economică o are în mod evident județul Timiș, iar județul Hunedoara ocupă ultimul loc pe această listă, și se traduce

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
servicii. Față de economia regiunii din Ungaria, în cazul Regiunii Vest, dintre ramurile de producție, industria și construcțiile au o pondere mai mare, pe când în regiunea maghiară procentul agriculturii este mai mare. În Dél-Alföld, în privința distribuției valorii adăugate brute s-au constatat schimbări aproape imperceptibile în ultimii trei ani, pe când în Regiunea Vest ponderea agriculturii a scăzut în favoarea industriei. Distribuția valorii adăugate brute pe principalele ramuri ale economiei 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Dél-Alföld Vest Dél-Alföld

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Hajós-Baja, Csongrád și Kunság, unde se obțin vinuri de o calitate din ce în ce mai bună. În Regiunea Vest, Podgoria Arad și zonele viticole din Miniș, Recaș, Buziaș au crame celebre și vinuri de calitate superioară. Diferențe notabile se constată în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
porumbul au constituit cele mai importante două tipuri de cereale în ambele regiuni, suprafața totală cultivată cu acestea ajungând la 79% în Dél-Alföld, și la 87% în Regiunea Vest în raport cu totalul cerealelor. Față de 2008, în regiunea din Ungaria s-a constatat o scădere atât în privința suprafeței cât și a producției medii a celor două culturi, însă în Regiunea Vest grâul a fost recoltat de pe o suprafață mai mică, iar porumbul de pe o suprafață mai mare, producțiile medii însă au depășit în

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
și Békés au fost crescute câte aproximativ 40% din totalul de animale al regiunii, iar în județul Csongrád un procent de 24%. În Regiunea Vest numărul ovinelor este considerabil mai mare decât în Dél Alföld. Cea mai mare diferență se constată la oi; în regiunea maghiară numărul oilor este de 321 de mii de capete, în timp ce în județele învecinate din România numărul oilor este de aproape patru ori mai mare. În județele din Dél-Alföld numărul ovinelor a scăzut în ultimii trei

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Ungaria, iar în Regiunea Vest a scăzut cu aproape 11 de mii de capete. Județul Arad deținea cel mai mare număr, în timp ce crescătorii din județul Csongrád au deținut cele mai mici herghelii. În perioada studiată doar în cazul păsărilor se constată o depășire a efectivului din Regiunea Vest de către cel din Dél-Alföld. În 2011 regiunea maghiară avea un efectiv de 11 milioane de păsări de curte, din care 60% au fost crescute în Bács Kiskun, depășind numărul păsărilor crescute în toată

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
În Regiunea Vest cel mai mare număr de porcine raportat la o sută de hectare se înregistrează în județul Timiș (83 buc.) și cel mai mic este în județul Caraș-Severin (15 buc.). În același timp în regiunea din Ungaria se constată o diferență semnificativ mai mică între județe. TURISM Turismul este unul din motoarele principale ale sectorului de servicii, pe lângă importanța sa economică având și un puternic impact social și cultural. Prin eliminarea limitelor monetare, prin deschiderea granițelor, deci prin eliminarea

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
2011 gradul de ocupare a locurilor de cazare din Regiunea Vest a scăzut cu 9%, de la 35% la 26%. În ciuda acestei scăderi, județul Caraș-Severin are în continuare cel mai bun indicator (34%). În privința celorlalte trei județe ale regiunii nu se constată diferențe notabile, gradul de ocupare fiind cuprins între 23-35%. În Dél-Alföld gradul de ocupare a structurilor de cazare turistică a scăzut de la 19% în 2008 la 16% în 2011. Sub acest aspect se evidențiază județul Bács-Kiskun cu o valoare de

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
număr de 1,7 ori mai mare de medici raportat la o mie de locuitori, decât cel din regiunea Dél-Alföld. Până în 2011 însă situația s-a schimbat, județul Timiș având un indice mai bun decât media pe regiune. Se constată deci faptul că diferențele dintre județe sunt mai mari în Regiunea Vest. În 2011 în județul Timiș, raportat la numărul de locuitori, practica un număr de medici de trei ori mai mare decât în județul cel mai dezavantajat din acest

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
o zecime mediei din Ungaria. În cazul ambelor regiuni este caracteristic faptul că cel mai bun indice are județul care cuprinde centrul regional - datorită obligației deservirii unui teritoriu mai vast - dar în cazul județelor din regiunea din Ungaria nu se constată diferențe atât de mari ca în regiunea din România. În perioada 2008-2011 în Regiunea Vest diferențele au continuat să crească: în 2011 în județul Arad raportat la zece mii de locuitori existau cu 32 mai puține paturi de spital, decât în

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
în continuare. În 2011 s-a înregistrat un număr de 727 de cazuri la o sută de mii de locuitori din Regiunea Vest, depășind cu doar 10 persoane raportul înregistrat în Dél-Alföld. Cu toate acestea, la nivel de județ se constată diferențe semnificative și în această privință: în timp ce indicele proiectat la o sută de mii de locuitori în Timiș a fost de "doar" 667, în județul Caraș-Severin a atins cifra de 847, iar în Békés a depășit 830. FONDUL

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181

calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul inițial, cum ar fi: lungimea șuvițelor, gradul de extindere a învelișului pilos pe abdomen și randamentul lânii la spălare. Efectuându-se o analiză a istoriei genetice a Merinosului de Palas, s-a constatat că în anul 1953 au fost aduși la Palas 10 berbeci Merinos transilvănean. Acest fapt a făcut posibil ca rasa amintită să aibă o influență majoră în genofondul Merinosului de Palas exprimată printr-o participare de 27 % din numărul total

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
unul este mai lung de cca. 10 luni și unul mai scurt Îdouă luniă. În cadrul unor cercetări desfășurate în anul 1996, de către C. Pascal, pe un total de 950 oi de rasă Merinos de Palas, de diferite generații, s-a constatat că manifestările ciclului sexual se desfășoară într-un sezon mai lung, cu o maximă de intensitate în lunile iulie - august. Din totalul cercetat, în intervalul amintit au fost însămânțate 70,4 %, după care procentul de însămânțări scade treptat Îtabelul 3ă

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
corpul, este de lungime mijlocie, însă suficient de gros și bine atașat de trunchi. În partea inferioară al acestuia se află unele cute ale pielii care formează o salbă și 1 - 3 cravate de mărime variabilă. Prezența pliurilor cutanate se constată la unii indivizi și pe trunchi. Trunchiul prezintă linia superioară oblică și în general îngustă. Grebănul este strâmt și ascuțit, iar spinarea este uneori înșeuată. Crupa este scurtă și îngustă, dispusă oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
rezistentă la condițiile zonelor deluroase și submontane din Transilvania. X femele minus variante și masculii au fost valorificați pentru carne Legendă: Merinos transilvănean țurcană albă Din studiul efectuat cu privire la caracteristicile și însușirile morfologice și productive ale raselor parentale, s-a constatat că există diferențieri evidente între acestea, datorate în primul rând orientării creșterii și evoluției acestora în condiții de mediu și întreținere diferite. Obiectivul final al derulării acestor acțiuni a fost de obținere a unei populații noi de ovine care să

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
după tuns se caracterizează prin aspecte bine evidențiate privind finețea, aspect interior și exterior al șuvițelor, cantitatea și calitatea usucului. Toate acestea, reprezintă rezultatul aplicării unei selecții direcțional regresive, renunțându-se la această practică în momentul în care s-a constatat o bună consolidare a acestora. Randamentul lânii la spălare este 42 % la femele și de 45 % la masculi. Producția de lapte Pe durata unei lactații producția totală obținută este cuprinsă între 85 și 100 l, din care, în același interval

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
are miros specific amoniacal. Aria ocupată de această varietate este redusă, iar numărul indivizilor este restrâns datorită valorii economice diminuate a lânii. Perpective de creștere Cu toate că oile de rasă țigaie au aptitudini zooeconomice ridicate, în multe zone ale țării se constată că acestea se află într-o anumită stare de primitivitate datorită condițiilor deficitare asigurate pe durata perioadei de creștere și exploatare. Deși, în trecut, ameliorarea efectivelor de țigaie a fost orientată spre corectarea unor însușiri deficitare, precum și în direcția îmbunătățirii

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
reproductivă la 0,80 în anul 1986, fiind îndeplinită astfel una din condițiile primordiale de recunoaștere ca rasă nou formată. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durată de 30 ani Î1956 - 1986ă la rasa nou formată, s-a constatat că aceasta prezintă o mărime efectivă suficientă pentru a fi atestată. Actualmente această rasă este foarte bine adaptată condițiilor geoclimatice specifice județelor Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și produce peste 80 % din pielicele de clasă superioară. Regiunile prielnice exploatării ovinelor Karakul

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
valoros de rasă Karakul de Botoșani se află la SCPCOC Popăuți din jud. Botoșani și la crescătorii particulari din satele limitrofe acesteia. Efectuându-se o analiză genetică pentru perioada 1951 - 1986 asupra populației de Karakul negru și brumăriu, s-a constatat că rasa era constituită, din punct de vedere genetic, astfel: în anul 1951, din fondul total de gene 44,3% aparținea rasei țurcană, apoi concomitent cu avansarea gradului de metisare asemănarea genetică cu rasa maternă scade ajungându-se la 8

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
2 - 4 cm. Producția piloasă este în general redusă, fiind cuprinsă între 0,1500,250 kg puf și 0,600 - 1,200 kg păr și se recoltează, primăvara, prin pieptănare. Din punct de vedere histologic, prin examinarea probelor, s-a constatat că doar fibrele mai groase Îpărulă prezintă în centrul acestora un canal medular foarte evident ce ocupă aproximativ ¾ din grosimea acestora. În cazul pufului, acesta a are o lungime mai mică, o finețe mai bună, un luciu intens și o

Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin (2003) [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820

stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna comună, se face o mulsoare controlată, constatându se care e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare oaie în totalul laptelui cules se consideră a fi un indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p.

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]