7,334 matches
-
generează nu numai o redefinire a ansamblului credințelor, ci modifică cadrul temporal și spațial, precum și sistemul relațional, economic, politic etc. Legăturile organice de natură creștină sunt prezente în viața cotidiană, în relațiile dintre membrii familiei, în toate formele de asociere create, fiind mult mai puternice decât solidaritățile organizate impuse de putere. În această atmosferă, barbarii nu mai sunt străini, ci păgâni care pot fi asimilați Imperiului în schimbul convertirii la creștinism. Domnia lui Carol cel Mare reprezintă momentul istoric de simbioză dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
trebuiau să înglobeze 15 state federale componente (Austria germană, Boemia germană, Moravia, Boemia cehă, Galiția occidentală, Transilvania, Croația, Slovenia, Slovacia, Voievodina, Ungaria, Secuimea, Trento și Triest), fiecare având o constituție și un guvern, parlament și justiție proprii. De asemenea, trebuiau create instituții federale la Viena, incluzând un guvern central, un parlament ales prin vot direct și organe federale de Justiție, limba oficială fiind germana. Acest proiect s-a bucurat de sprijinul larg al arhiducelui Franz-Ferdinand, care nu a renunțat niciodată la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și implicațiile lor asupra omului. Tot așa cum edificarea societăților de tip industrial „clasic” (al tehnologiilor mecanice) a cerut (și a generat) o altă mentalitate față de cea proprie economiilor meșteșugărești, noua societate cere o altă viziune. Dar este ea (această viziune) creată și însușită de România? Această întrebare este domeniul principal al actualului material. Răspunsul pe care-l vom argumenta este: în foarte mare măsură dorim a crea societatea cunoașterii acționând în și din perspectiva mentalității proprii societăților industriale „clasice”. Poziția României
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
îngrijorarea (resimțită și de cei preocupați de propagandă) că, din ce în ce mai mult, oamenii nu mai acționează pe baza cunoașterii directe și nemijlocite a mediului înconjurător. Ei reacționează pur și simplu la „mediile de ficțiuni” omniprezente, mai mult sau mai puțin false, create și întreținute de către mass-media moderne. O dovadă grăitoare a exploziei pe care o cunoaște studiul opiniei publice în perioada avută în vedere este înființarea, în 1937, a revistei Public Opinion Quarterly. Cuvântul introductiv al primului număr accentua semnificativ: „Ne confruntăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dincolo de nota sa polemică îndreptată împotriva ideologiei bolșevice din Uniunea Sovietică a acelor ani. Pentru mulți istorici și analiști ai științei rămâne inexplicabil cum, în partea răsăriteană a Europei, acolo unde asupra conștiinței oamenilor pusese stăpânire gândirea filosofică marxistă, existau create condițiile unei emulații spirituale favorabile dezvoltării cunoașterii științifice. Sub influența acestora se făceau progrese importante în matematică, în fizică, în chimie, în tehnică, psihologia era tot mai mult luată în seamă. După ce lui Ivan Petrovich Pavlov (1849-1936), la începutul secolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru a fi realizat, trebuia mai întâi intuit mental. Or, tocmai acest lucru a fost invocat de Köhler ca produs al intervenției legilor de organizare a "întregului" perceptiv, completat cu un element inventat intuitiv, care dă soluția pentru situația problematică creată. Mai exact, în mintea animalului se produce o iluminare, adică un "insight", cu care animalul ajunge la descoperirea soluției. Acesta corespunde cu o restructurare a câmpului percepției, care se produce în acord cu noua însemnătate a situației dată de problema
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fundamentală pentru economia romană. Acest oraș este într-adevăr "un observator și un meterez al poporului roman", cum scrie Cicero. Galia sudică trece deci sub controlul Romei și devine provincia Galia transalpină pe la 122-118 sau pe la 74 î.I.C. Sînt create noi orașe, precum Lugdunum Convenarum (Saint-Bertrand-de-Comminges) în 72 î.I.C. de către Pompei. Prezența Romei schimbă condițiile economice și sociale. Prețul cuceririi se face întîi simțit prin impozite, rechiziționări etc., care provoacă o îndatorare a populațiilor locale. Dar, în același timp
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că magistrații nu vor mai fi proprietarii funcțiilor lor, ci numiți de rege. Măsura este aplicată parlamentelor de provincie care i-au susținut pe parlamentarii parizieni. În ciuda opozițiilor și a dificultăților, Maupeou recrutează noi magistrați pentru diversele consilii superioare astfel create. În ceea ce-l privește, abatele Terray încearcă să reducă deficitul. Dar măsurile pe care le ia, reducerea rentelor, împrumuturi forțate, creșterea impozitelor, îl fac foarte nepopular, fără să rezolve cu adevărat problema financiară. Impopularitatea regelui este și mai mare, mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd ieșim din participarea la bine ; mai buni, cînd, din nou
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aparent, dar nu te arunca în el : vei pieri, fiindcă oceanul Coranului e adînc, iar dacă cel ce se cufundă nu s-ar mărgini să aleagă locurile cele mai apropiate de țărm, el nu ar mai reveni nicicînd către lumea creată. Profeții și moștenitorii-păzitori plonjează către aceste locuri apropiate de țărm din milă pentru univers Alții au țintit către centrul oceanului ori mai degrabă el i-a atras și s-au cufundat acolo pentru veșnicie (cf. Michel Chodkiewicz, Un océan sans
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui trans-perspectivală. Acesta e modelul cognitiv și contemplativ propus de Nicolaus Cusanus în De docta ignorantia și în De visione Dei, un model menționat deseori de Simone Weil în textele sale. El presupune o imagine democratică a lumii : fiece entitate creată are o rază de comunicare directă cu realitatea ultimă ; fiecare își recunoaște totodată caracterul parțial, de perspectivă asupra acestei realități ; în fiecare există, în sfîrșit, posibilitatea de a-și intensifica participarea la Unitatea trans-perspectivală. Persoana, în calitate de centru perspectival, e în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Anselm. În concepția lui Alexander Baumgarten, pentru o interpretare corectă a argumentului trebuie să pornim de la asumarea existenței unei ierarhii a lumii, în care acceptăm distincția dintre vârful ierarhiei, cu statut de creator și restul etajelor, cu statut de ființe create și dependente de voința creatorului. În aceste condiții, regimul celor create ar fi contingența. Astfel, baza conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului trebuie să pornim de la asumarea existenței unei ierarhii a lumii, în care acceptăm distincția dintre vârful ierarhiei, cu statut de creator și restul etajelor, cu statut de ființe create și dependente de voința creatorului. În aceste condiții, regimul celor create ar fi contingența. Astfel, baza conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a lumii 92. Ca răspuns la criticile lui Gaunilon, Anselm formulează o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu fără existență, rezultă că existența este inseparabilă de el, și că în consecință el există cu adevărat 105. Descartes afirmă în mod explicit că este doar o distincție de rațiune între esență și existență în toate lucrurile fie ele create sau divine. Atunci când ne referim la atribute ca modele sau moduri de a gândi, acest lucru implică automat o distincție rațională deoarece ne referim la un singur lucru în mai multe feluri. Mai departe, Descartes arată că înțelegem esența unui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și omniscient. Pentru teismul procesual, indivizii sunt și trebuie considerați, la fel ca Dumnezeu, creatori ai realității înconjurătoare. Prin această perspectivă încearcă să se reducă prăpastia creată în cadrul teismului clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și infinit, iar lumea este contingentă și finită. Indivizii creează de asemenea ceva în Dumnezeu, pentru că o ființa divină este într-o permanentă legătură cu creaturile sale. În locul conceptului clasic de Dumnezeu, teismul neoclasic propune un Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un contrast între Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar în timp ce lumea este relativă, creată, finită și contingentă. Dumnezeu trebuie prin urmare privit în același timp absolut și relativ, creator și creat, infinit și finit, necesar și contingent. El are prin urmare un pol necesar și un pol contingent, un pol absolut și unul relativ
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar în timp ce lumea este relativă, creată, finită și contingentă. Dumnezeu trebuie prin urmare privit în același timp absolut și relativ, creator și creat, infinit și finit, necesar și contingent. El are prin urmare un pol necesar și un pol contingent, un pol absolut și unul relativ, un pol finit și unul infinit. Cu toate acestea, Hartshorne evită posibilele contradicții făcând distincția între diferite
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se poate vorbi de creativitate. 6. Pentru a fi cu adevărat o creație originală, valoroasă, lucrul imaginat trebuie nu numai realizat În practică, dar și să funcționeze În mod satisfăcător. 7. În final menționăm necesitatea existenței valorii pentru lucrul nou creat. Termenul de creativitate semnifică capacitatea de a produce noul, sau desemnând prin el dispoziția generală a personalității umane spre nou, precum și o anumită organizare a proceselor psihice În sistemul personalității, datorită Înțelegerii faptului că substratul psihic al creației este ireductibil
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate și prin valoare sau utilitate pentru societate. Întrucât un produs poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se poate vorbi de creativitate. 6. Pentru a fi cu adevărat o creație originală, valoroasă, lucrul imaginat trebuie nu numai realizat În practică, dar și să funcționeze În mod satisfăcător. 7. În final menționăm necesitatea existenței valorii pentru lucrul nou creat. Termenul de creativitate semnifică capacitatea de a produce noul, sau desemnând prin el dispoziția generală a personalității umane spre nou, precum și o anumită organizare a proceselor psihice În sistemul personalității, datorită Înțelegerii faptului că substratul psihic al creației este ireductibil
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate și prin valoare sau utilitate pentru societate. Întrucât un produs poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, Editura Meridiane, 1974, p.172. 18 Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria celor șase noțiuni, București, Editura Meridiane, 1981, p.356-357. 19 Wladyslaw Tatarkiewicz, ibidem, p.357. 20 Sternberg Robert J., Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.13-14. George-Ștefan COMAN 17 creat, iar planul vertical sugerează prezența unor niveluri de structurare a creativității 21 . Conceptul psihologic de creativitate desemnează dispoziția care există În stare potențială la orice individ și la orice vârstă de a produce ceva nou și relevant la scară socială
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de Descartes. Filosoful francez definea inteligența ca fiind mijlocul de a achiziționa o știință perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Găsim În această definiție 25 Roco Mihaela., Creativitate și inteligență emoțională .Iași, Polirom, 2001,p.248. George-Ștefan COMAN 17 creat, iar planul vertical sugerează prezența unor niveluri de structurare a creativității 21 . Conceptul psihologic de creativitate desemnează dispoziția care există În stare potențială la orice individ și la orice vârstă de a produce ceva nou și relevant la scară socială
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
răbdarea, perseverența, entuziasmul, autoexigența, angajarea socială, spiritul de grup pun În valoare capacitățile creative. Factorii sociali. Activitatea creatoare este stimulată de exigența unui mediu social-economic și cultural-științific care asigură formarea unei personalități creative, permite libertatea creației, recunoaște și aplică valorile create. Nonconformismul, tenacitatea, inteligența și imaginația creatoare, profunzimea câmpului de imagini și idei sunt factori stimulatori si ideile preconcepute, neîncrederea În sine, conformismul, teama de a nu greși și lipsa de motivație sunt factori inhibitori. În funcție de domeniul În care acționează creativitatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]