5,590 matches
-
divergență majoră între rege și poporul grec era credința catolică a monarhului. Ortodoxia era o problemă serioasă, fiind parte integrantă a vieții grecilor și, desigur, și a mișcării naționale. Othon nu era doar catolic, ci și un membru devotat și credincios al bisericii sale. În momentul numirii lui, se stabilise că își va educa moștenitorul în credința ortodoxă. Dacă ar fi avut șansa de a avea copii, problema lui ar fi fost mai puțin importantă, dar a devenit curînd evident că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și capre, cât să-și poată hrăni familia. Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai multe oi și s-a ocupat de educația copiilor săi. Când venea în Brăila să ne viziteze era gârbovit de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai dibace decât uriașul brăilean, de vreme ce și stânca ei s-a abătut de la țintă și a mers de s-a înfipt în pământ, tocmai în mijlocul bălții între Măcin și Brăila. De atunci uriașii, urmașii acestora și cei ce au rămas credincioși acestor locuri încărcate de legende, i-au spus acestei stânci minunate „Piatra Fetei.” Mama îmi povestește, o urmăresc cu mare atenție și-mi spune mai în glumă, mai în serios, că-s descendent al uriașilor brăileni. Ajungem în Măcin pe la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu care i-am Încărcat brațele lungi și i-am veselit ochii de peruzea. „Păpușă de vitrină“ ea În săși, cum Îi spuneau, crezând că mi-o bârfesc, cucoanele mele austere sau neglijate. Curând, am Însoțit-o ca un dulău credincios prin restaurantele cu lume aleasă sau prin cârciumile suculente și discrete; sau stând amândoi alăturea În DKW-ul decapotabil, cu părul ei și al meu fluturând pe drumuri de munte sau spre mare, spre conacul de pe Cricov, mult ospitalier, al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de femei înșelate de soți, nevestele încep să fie mai înțelegătoare, doamna Capră a deschis o clauză pentru justiția divină - „Dacă te prind cu alta, o să te bată Dumnezeu!“ -, reținând pentru justiția domestică doar dreptul de a-și pune dânsa, credincioasa doamnă Capră, capăt zilelor. Nici clauza aceasta n-a avut scadența foarte îndepărtată, deoarece, la aniversarea a zece ani de la nuntă, termenii contractului punitiv s-au modificat: „Să nu te prind în patul nostru cu cine știe ce boarfă, că ai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
familie a adus importante servicii românismului. Încă de la început ea a fost în fruntea culturii bucovinene, a luptat cu stăruință în zile bune și în zile rele pentru păstrarea naționalității române și dezvoltarea individualității acestei țări, rămânând în același timp credincioasă casei împărătești de Austria. Humuzăkeștii fac parte din pleiada luptătorilor care au apărat românismul în Bucovina și au întreținut totdeauna vie flacăra mișcării de eliberare națională în timpul ocupației habsburgice. Ei s-au afirmat ca adevărați apostoli și teoreticieni ai doctrinei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
nu tulburăm pacea sanctuarului sălbatic cu care acum ne reuneam.“ CÎnd notează „Amîndoi așteptam duminica [și grătarul] cu un fel de devoțiune religioasă“, Che nu scrie cu sarcasmul pe care Îl dedică de obicei subiectelor religioase. Astfel, fără să fie credincioși, ei simțeau totuși prezența metaforică a unui „sanctuar“ În natură, acolo unde se aflau În apropierea „spiritului“ său - aducîndu-ne imediat În minte imaginile similare din liber-cugetătorul Martí, precum aceasta, din ale sale Versuri simple: „Episcopul Spaniei adună / Adepți pentru altarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
un oraș turistic. Vă găsesc un ghid să vă facă un tur de juma’ de oră prin instalațiile din mină, apoi fiți buni și lăsați-ne În pace, că avem o grămadă de muncă.“ Se anunța o grevă. Ghidul, cățel credincios al șefilor yankei, ne-a spus, totuși: „Gringos tîmpiți, pierd mii de peso În fiecare zi de grevă, doar ca să nu-i dea unui amărît de muncitor cîteva centime. CÎnd o să vină dragul de General Ibañez∗ la putere, se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
devine preot și se reîntoarce în țară. La sfatul superiorilor, trece la ritul greco-catolic și lucrează în acest rit ca paroh de Drăgești, județul Bihor, până la ivirea prigoanei comuniste. Bun predicator și suflet entuziast, a fost mult apreciat de poporul credincios. Nevoind să semneze pentru trecerea la ortodoxie, a fost arestat și ținut 4 ani în închisoare. Eliberându-se, a venit în Moldova și i s-a încredințat spre păstorire parohia Mărgineni de lângă Bacău. Aici se simțea lipsa unei biserici corespunzătoare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
căci “ziua Domnului ca un tâlhar va veni și nu va întârzia”. (1Pt 3,9-10). Ferice de noi dacă vom avea totdeauna prezente în minte aceste lucruri! Vor fi atunci îndreptate și către noi cuvintele Domnului: “Bine, slugă bună și credincioasă; peste puțin ai fost credincioasă, peste multe te voi pune! Intră întru bucuria Stăpânului tău”. (Mt 25,21). Pr. Dumitru Pascal Viața, mai 1942, pp. 78-80. 32. PR. GHEORGHE PATRAȘCU autobiografie Subsemnatul preot Patrașcu I. Gheorghe, născut în comuna Doljești
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tâlhar va veni și nu va întârzia”. (1Pt 3,9-10). Ferice de noi dacă vom avea totdeauna prezente în minte aceste lucruri! Vor fi atunci îndreptate și către noi cuvintele Domnului: “Bine, slugă bună și credincioasă; peste puțin ai fost credincioasă, peste multe te voi pune! Intră întru bucuria Stăpânului tău”. (Mt 25,21). Pr. Dumitru Pascal Viața, mai 1942, pp. 78-80. 32. PR. GHEORGHE PATRAȘCU autobiografie Subsemnatul preot Patrașcu I. Gheorghe, născut în comuna Doljești, satul Buruienești, județul Neamț, în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
serviciu, pereclitându-și floarea cea mai delicată a vârstei lor. A predicat frumos și a atras lumea la bine. Dar s-a îmbolnăvit de cancer și Domnul l-a chemat la sine în anul 1978, fiind deplâns și înmormântat de poporul credincios din Barticești în cimitirul satului lor. (Pr. Gheorghe Pătrașcu, Zile de încercare și de har). Anii de închisoare și cei de după Fiind mai mulți ani persoană de serviciu la parohia Barticești, pe timpul acesta a fost parohul satului, am avut ocazia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
se va juca un tour frumos”! Douăzeci de ani mai târziu Voltaire moare... Creștinismul este și azi! Cousin zicea în 1845: „Creștinismul nu mai are decât pentru 50 de ani în stomac!” Creștinismul este și azi! V. Proudhon zicea: „Sufletele credincioase să-și ia dinainte pașaportul, pentru că peste 10 ani nu va mai fi nici un preot pentru a le administra Sfintele Taine!” Prodhon e mort de un secol, preoții sunt și azi! Combes zicea în 1904: „Vreau să sfârșesc cu reacția
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
doua zi, ei sunt chemați la Lateran și verbal li se dă aprobarea și binecuvântarea pentru felul de viață pe care și l-au propus. Acestea se petreceau în anul 1209, considerat anul de înființare al Ordinului I Franciscan, pentru credincioșii bărbați care doresc să urmeze „Regula” propusă de Sf. Francisc. Sfântul întemeietor a voit ca el și ucenicii săi să poarte numele de „frați minori”, exprimând apartenența lor la clasa socială numită „minores”, „minori”, format din populația lipsită de avere
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
călugărițelor benedictine de lângă Assisi. Între timp Francisc și frații săi pregătesc în apropierea bisericuței San Damiano o locuință convenabilă, dar extrem de săracă pentru Clara și alte tinere care i se alăturaseră; ia ființă astfel al doilea ordin franciscan destinat femeilor credincioase care doreau să o urmeze pe Sfânta Clara în viața ei de rugăciune, sacrificiu, muncă și bucurie. Asemenea unor magneți puternici, personalitatea Sf. Francisc și a Sf. Clara au atras nenumărate suflete la noul mod de viață. Mai întâi în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de locțiitor al tuturor. Pentru opinia publică era bine, iar cei din casă își ziceau, poate că dacă se duce copilul să se roage, Dumnezeu pricepe El de bună seamă că restul familiei n-are timp de asta. Bunica era credincioasă și se ruga de una singură zi de zi, dimineața și seara. De când îi căzuse fiul pe front, nu mai mergea la biserică decât o dată pe an, de Ziua celor căzuți în război. și în acea zi, ședeam de fiecare
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
știe să plăsmuiască personaje. Imaginea bunicului foarte bătrân care fură un cartof de sămânță pentru a împărți feliile fripte pe plită cu nepotul la fel de înfometat ca și el, scena cu bunica de o implacabilă cruzime care-l scapă pe câinele credincios al familiei de agonia inaniției prelungite, prezența discretă a lui Moș Butu, a fraților Răzmeriță, pictori iconari, sau a domnului Muca, de o nespusă omenie (în partea întâi), a doctorului Gomoiu (în partea a doua) și (surprinzător!) a primarului, deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ei. Mama a auzit aceste semnale, dar, în starea de toropeală, de oboseală și semiinconștiență în care se afla, a pus toate acestea pe seama închipuirii ei, drept halucinații. Dar nu erau halucinații, ci lătrături aievea, reale, scoase de un câine credincios care își manifesta bucuria la vederea stăpânului. Numai că el nu înțelegea mare lucru din această întâmplare și a abandonat-o puțin pe mama pentru a veni să ne comunice nouă o descoperire senzațională. Se uita la noi privindu-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
intrat în curte. Bună ziua, doamna Rozalia, am sosit. Vă mulțumesc, coana moașă, bine-ați venit! Acum începea o activitate importantă, grea și riscantă, pe muchie de cuțit. În treaba asta copiii n-aveau ce căuta. Mama a fost o femeie credincioasă, foarte bisericoasă și, în ciuda faptului că fusese de credință catolică, pe noi, copiii ei, ne-a educat în cel mai exigent spirit ortodox. Ca atare, participarea la slujbele de duminică era un fapt obișnuit. Copii, a sosit timpul să plecați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
soluției. 16 martie 1999 Lucrez la redactarea textului lucrării de diplomă. Am cumpărat pentru 200 de franci elvețieni un vechi calculator, un IBM echipat cu un procesor Pentium II obosit, dar care mă ascultă pentru moment ca un câine electronic credincios. Corector automat de ortografie franceză. Se oprește la cuvântul rom (tsigane). Răspunsul furnizat este următorul: "Mot étranger. Evitez cet anglicisme. Essayez l'equivalent français mémoire morte". (Cuvânt de origine străină. Evitați acest anglicism. Încercați echivalentul francez memorie moartă.) Care este
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
într-un interviu acordat în anii '30 unui iezuit, Michel d'Herbigny, că studenții teologi români plecați la studii în academiile occidentale fie se convertesc, fie se întorc acasă plângând. Dar momentul de maximă schimbare, de "trezire" se produce când credinciosul exilat își dă seama că relația sa cu transcendentul nu mai ține de un "mister" specific și nici cu practica tradițională de acasă. Gestul de a merge la Biserică devine mecanic sau echivalentul frecventării unui club de afaceri, club etnic
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să-i trimiți direct la mine, spune Doamna Cuendet, în timp ce flutură din mână ritmul unui vals de Chopin ce izvorăște din boxele de concert așezate în colțurile camerei. Din acea clipă, am iubit-o și mai mult... Dragoste de slugă credincioasă, care și-ar da și viața pentru stăpânul său. Când am pus piciorul pentru prima oară în București, m-a frapat prezența unui afiș lipit pe toți stâlpii orașului, prezent în absolut toate cartierele sale: "Sap puțuri de mică și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al aeroportului Dorval, Montréal. Oameni de toate rasele și culorile, așezați cuminți pe băncuțe de lemn. Privesc cu îngrijorare grelele bagaje pe care le-au adus cu ei rotindu-se pe banda de cauciuc moale a aeroportului, ca niște câini credincioși abandonați de stăpân. Suntem supravegheați de o femeie-polițai enormă, un fel de Kapo terminat cu celebra pălărie a cavaleriei canadiene. La anumite intervale de timp, femeia strigă numele din pașapoarte. Stâlcit le strigă, evident, în cea mai bună tradiție a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lucruri, dar, văzut din campusul Universității Laval, catolicismul în versiunea sa canadiană pare a fi o religie aproape epuizată. Hristosul catolic și universal este tot acolo, răstignit pe un lemn prăfuit; parcă a încetat să mai dea semne de viață credincioșilor. Musulmanii din campus, numeroși și practicanți, au făcut o cerere prin care cer ca vinerea să poată utiliza și ei capela Marie Guillard, cu condiția (pusă de către ei!) de a acoperi crucifixul central cu o cortină grea de catifea. La
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fiii, noi toți, să batem în lemn... Noi toți, și anume: Acei care jucăm zilnic - la birou, în bucătărie, la piață și în cancelarii - Hamlet; noi toți, și anume: cei care zilnic îl ascultăm pe Polonius sfătuindu-ne să rămânem credincioși nouă înșine; noi toți, și anume: cei care avem o Ofelie pe cap, îndemnând-o fără folos să plece la mănăstire; noi toți, adică cei care ne întrebăm cotidian dacă-i mai bine să fii sau să nu fii; noi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]