3,776 matches
-
Dobromir 2. JUDECĂTORIA CONSTANȚA cu sediul în municipiul Constanța MUNICIPIU 1. Constanța ORAȘE 1. Basarabi 4. Ovidiu 2. Eforie 5. Techirghiol 3. Năvodari COMUNE 1. Agigea 7. Mihail Kogălniceanu 2. Cogealac 8. Mihai Viteazu 3. Corbu 9. Nicolae Bălcescu 4. Cumpăna 10. Săcele 5. Istria 11. Tîrgușor 6. Lumina 12. Valu lui Traian 3. JUDECĂTORIA HÎRȘOVA cu sediul în orașul Hîrșova ORAȘE 1. Hîrșova COMUNE 1. Ciobanu 5. Pantelimon 2. Crucea 6. Saraiu 3. Gîrliciu 7. Topalu 4. Horia 8. Vulturu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
bine adaptată realităților din spațiul pruto-nistrean rezidă în clasificarea în cinci grupe, propusă de V.I.Grosu, care paralelizează secvențele temporale delimitate cu diviziunile corespunzătoare etapelor migrației sarmaților în câteva valuri succesive, care au putut atinge Nistrul încă din perioada de cumpănă a secolelor IV-III î.Hr., în contextul luptelor scito-sarmate evocate de Diodor din Sicilia. În afara izvoarelor literare, alte argumente ale acestei datări sunt tezaurele cu obiecte de harnașament și diverse alte piese așezate în cazan și îngropate sub tumuli, identificate la
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Tăcere și strigăt (1977). Tendința de a sparge clișeele și de a introduce soluții artistice proaspete este proprie și romanelor Cântecul își face cale (1961), unde, în dorința de a evita discursivitatea, autoarea imprimă discursului epic un elan romantic, și Cumpăna (1970). Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
SCRIERI: Meleag nesupus, Chișinău, 1956; Prietenii mei, Chișinău, 1959; Cântecul își face cale, Chișinău, 1961; Zi de vară până-n seară, Chișinău, 1962; Revedere, Chișinău, 1964; Zile de arșiță, Chișinău, 1966; Taina vechiului conac, Chișinău, 1966; Flori de dumitriță, Chișinău, 1967; Cumpăna, Chișinău, 1970; Tăcere și strigăt. Zile de arșiță. Taina vechiului conac, Chișinău, 1972; Pașii vremii, Chișinău, 1975; Cumpăna. Cântecul își face cale, Chișinău, 1976; Tăcere și strigăt, Chișinău, 1977; Vârsta de argint, Chișinău, 1979; Scrieri alese, I-II, pref. Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
până-n seară, Chișinău, 1962; Revedere, Chișinău, 1964; Zile de arșiță, Chișinău, 1966; Taina vechiului conac, Chișinău, 1966; Flori de dumitriță, Chișinău, 1967; Cumpăna, Chișinău, 1970; Tăcere și strigăt. Zile de arșiță. Taina vechiului conac, Chișinău, 1972; Pașii vremii, Chișinău, 1975; Cumpăna. Cântecul își face cale, Chișinău, 1976; Tăcere și strigăt, Chișinău, 1977; Vârsta de argint, Chișinău, 1979; Scrieri alese, I-II, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1984; Recviem pentru Maria, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 399-406; Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
1995; O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1996; ed. 2, Chișinău, 1997; ed. 3, București, 2002; Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană, București, 1998; Plânsul demiurgului, Iași, 1999; Cumpăna cu două ciuturi, Timișoara, 2000; Brâncuși, poet al ne-sfârșirii, Chișinău, 2001; Critice, I-III, Craiova, 2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău, 2001; Duiliu Zamfirescu între Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența ființei. (Mi)teme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Basarabenismul” și presiunea identitară, CL, 1997, 11; Simion, Fragmente, I, 111-114; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 588-596; „Armata a 14-a rămâne pe poziție” (interviu de Mihai Vicol), CRC, 2000, 6; Dicț. esențial, 167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu Grăsoiu, Subiecte niciodată epuizate, CL, 2002, 8; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Vlad Zbârciog, Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003. M.Dg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu Grăsoiu, Subiecte niciodată epuizate, CL, 2002, 8; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Vlad Zbârciog, Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Este unul dintre fondatorii revistei „Floare albastră” (1898-1899); face parte din colegiul de redacție al „Luceafărului”, apoi din comitetul de conducere al revistei „Sămănătorul”, al cărei redactor este de asemenea. Împreună cu Mihail Sadoveanu, D. Anghel și Ilarie Chendi înființează revista „Cumpăna”. A debutat, sprijinit de C.D. Fortunescu, în mai 1892, cu poezia Izvorul, în „Revista școalei” de la Craiova și, editorial, cu volumul de traduceri Apostolul și alte poezii de Al. Petöfi (1896). Între anii 1899 și 1901 călătorește în Franța și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
de traduceri Apostolul și alte poezii de Al. Petöfi (1896). Între anii 1899 și 1901 călătorește în Franța și Germania, pe spezele librarului Virgil Cioflec. A colaborat și la „Viața”, „Viața românească”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Curentul literar”, „Cumpăna” ș.a. Concomitent cu Octavian Goga, Sextil Pușcariu consemna „iluzia tainică” a lui I. „de a fi un discipol al lui Coșbuc și un continuator al lui”. Însă cei doi poeți erau structuri diferite. De un echilibru constant, definitoriu, Coșbuc emană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
criza economică și politică sesizată de cei doi gânditori. La finalul studiului, Gheorghe Brătianu arată că, cercetarea sa asupra acestei probleme se oprește la răspântia a două ipoteze distincte: * pentru reprezentarea ideii de progres este potrivită imaginea simbolică a unei cumpene nestatornice, care oscilează continuu între două puncte; * ar trebui să fie luată în considerație concluzia formulată de James Frazer, potrivit căruia, "e un progres încet, dar perceptibil, care ne duce de la o obârșie necunoscută spre un scop iarăși necunoscut"304
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de orice orientare în politica externă. [...] față de acei care încearcă să înstăpânească și mai departe un guvern de aventură, față de poftele altora de a restabili vechea socoteală a tolerării pungășiilor și a anulării răspunderilor, ne întoarcem către acel care ține cumpăna intereselor statului și rostim cu o lealitate neîntinată de nicio slugărnicie, cuvântul bărbătesc și răspicat al bătrânului Lascăr Catargiu "Măria Ta, aiaste nu se poate!" [...] PNL, înnoit de acțiunea noastră, înțelege să-și ia toată răspunderea situației. Vrem să dăm
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
caută și astăzi să vă fure încrederea și nădejdea cu vorbe umflate și goale. Spre a izbândi mai deplin a cutezat să îmbrace haina naționalismului. Noi v-am spus-o de mult: programele și cuvintele cântăresc atâta cât trag în cumpăna judecății voastre, oamenii. Ne cunoașteți. Mâinile noastre sunt libere. Mâinile noastre sunt curate. Avem deplină încredere în puterea și virtuțile neamului. Prin ele vom birui. Gheorghe I. Brătianu". ("Mișcarea", nr. 1919, 2 decembrie 1937.) Circulare privind unirea forțelor liberale (manuscris
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu mâna. În sfârșit, eficiența magică este garantată de numeroase reprezentări mitologice: mătrăguna ca plantă dotată cu un statut aparte - fetele se prosternează În fața ei; banul de argint ca obiect cu puteri ieșite din comun; miezul nopții ca moment de cumpănă, când forțele oculte sunt accesibile. Exemplul de mai sus dezvăluie „arhitectura” internă a actului de vrăjitorie: astfel, prin combinarea, conform unor reguli simbolice bine definite, a unor elemente obișnuite din lexicul cultural, se obține o configurație neobișnuită, șocantă, greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
faptelor (greșelilor) din trecut și de anticiparea magică a viitorului. Un exemplu elocvent de utilizare a divinației orientate atât spre trecut, cât și spre viitor este evocat de M. Eliade (1986, p. 133): Când al doilea război punic punea În cumpănă Însăși existența statului roman, religia a suferit o transformare profundă. Roma a făcut apel la toți zeii, oricare ar fi fost originea lor. Haruspiciile și Cărțile Sibiline revelau că pricina dezastrelor militare se află În diferite greșeli de ordin ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și Fiume), după ce văzuse Atena și Sfânta Sofia, la Constantinopol. Cariera diplomatică nu-l stânjenește în desfășurarea activității literare, dimpotrivă, îi dă răgazul să și-o împlinească. Roadele muncii pe tărâm poetic sunt culegerile de versuri Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933) și La curțile dorului (1938), unde, mai ales, pătrunde ecoul anilor lungi trăiți departe de țară, apoi piesele de teatru Meșterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930) și Avram Iancu (1934). Admirația stăruitoare a gânditorului pentru Goethe își găsește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Moartea lui Pan”, motiv liric foarte răspândit în literatura postnietzscheană, intervine și la B., marcându-i poezia printr-un al doilea aspect caracteristic, „tristețea metafizică”. Aceasta se extinde treptat în universul autorului odată cu volumele În marea trecere, Lauda somnului, La cumpăna apelor, unde are loc o înstrăinare tainică, tot mai pronunțată, a naturii de om. Imbold al cufundării în sânul ei liniștitor, „panismul” întâlnește o rezistență crescândă. În întreaga fire se insinuează o melancolie secretă. O boală ascunsă roade lumea, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi chinuitor (Lauda somnului), spre o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții urmează a fi retrăite într-o simetrie a declinului. Se înmulțesc și reprezentările satului românesc sub o aură mitică, întreținând ideea veșniciei lui, prin fauna sacră pe care o găzduiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
1925; Daria, Cluj, 1925; Fapta. Învierea, București, 1925; Fenomenul originar, București, 1925; Ferestre colorate, Arad, 1926; Meșterul Manole, Sibiu, 1927; Lauda somnului, București, 1929; Daimonion, Cluj, 1930; Cruciada copiilor, Sibiu, 1930; Eonul dogmatic, București, 1931; Cunoașterea luciferică, Sibiu, 1933; La cumpăna apelor, Sibiu, 1933; Cenzura transcendentă, București, 1934; Avram Iancu, Sibiu, 1934; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; Geneza metaforei și sensul culturii, București, 1937; La curțile dorului, București, 1938; Artă și valoare, București, 1939; Diferențialele divine, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
transparența textuală, conștientizarea actului creativ. Experimentul caragialian devine model stimulativ, exercitând, cum am văzut, o influență productivă concretizată într-un nou tip de scriitură, caracterizată esențial print-un înalt grad de originalitate în peisajul extrem de diversificat al literaturii române la cumpăna deceniilor șapte-opt și cu mare putere germinatoare în spațiul literar al optzeciștilor "postmoderniști". 6.2.2. Personajul care "viază" Un alt domeniu de manifestare a caragialismului în paginile scriitorilor târgovișteni este cel tipologic. Așa cum anticipam în capitolul median, Miticii, amicii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vechi de peste cinci milioane de ani și cuprinde lanțurile Kimberley și Hamersley, Marele Deșert de Nisip, deșertul Gibson și Marele Deșert Victoria 6. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de circa 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape (Munții New England-1500 m și Munții Albaștrii din sud cu Înălțimi cuprinse Între 900 și 1500 m). Zonele depresionare central estice, care se Întind la sud de Golful Carpentaria, formează un bazin sedimentar care a fost adesea invadat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
England-1500 m și Munții Albaștrii din sud cu Înălțimi cuprinse Între 900 și 1500 m). Zonele depresionare central estice, care se Întind la sud de Golful Carpentaria, formează un bazin sedimentar care a fost adesea invadat de ape. Munții Marii Cumpene de Ape se Întind din Peninsula York, Queensland, de-a lungul coastei estice a Australiei (3600 km), până În Tasmania fiind alcătuiți dintr-un complex de platouri Înverzite de luxuriante păduri tropicale din Queensland și zone depresionare, având În New South
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Parentie goanna și Varanus gouldii depășesc 1,8 m (ibidem). 23 MARELE BAZIN ARTEZIAN Marele Bazin Artezian, cuprins Între Scutul Vestic și Platoul Estic, este compus din Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Murray (2590 km) izvorăște din Munții Marii Cumpene de Ape și se varsă În Golful Encounter, la sud de Adelaide, În Oceanul Indian. Împreună cu afluentul său principal, Darling, reprezintă singurul sistem fluvial major din Australia 28. În perioada marilor secete (1800, 1950) s-a Întâmplat ca fluviul să sece
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
luptelor atinge paroxismul. VÂNĂTOAREA Vânătoarea de canguri presupune multă pricepere și răbdare, de aceea se face În grup și mai rar individual. Vânătorul se apropie tiptil de animal care nebănuitor paște cu capul plecat În iarbă, Își potrivește arma În cumpănă pe aruncătorul de suliță, și Încordat, trecându-și greutatea pe piciorul dinapoi aruncă sulița cu toată puterea corpului său. Animalul sare departe Îngrozit și Îndurerat, căci sulița Îi perforase coastele și după câțiva metri se prăbușește. După ce vânătorii scot toate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație Poiana - Provița de Jos taie valea și formează o ruptură de pantă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]