4,051 matches
-
aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea tehnicii (dublate însă de refuzul fetișizării performanței tehnice, de tip modernist, în detrimentul conținutului, și întoarcerea la conținuturi, la atracțiozitatea și savoarea povestirii, la vigoarea narațiunii), intertextualitatea, recursul la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
petrece împrejurul lor în cetate, și comunicând în calitate de informatori observațiile culese din toate părțile, memoriei, așadar celor mai vârstnici; iar pe bătrâni, pe care-i asemuim cu rațiunea pentru gândirea lor remarcabilă în multe și însemnate chestiuni, ni-i reprezentăm deliberând și folosindu-se de cei tineri ca de niște subalterni, în mod consultativ, și astfel, lucrând împreună, ambele categorii acționează pentru salvarea statului. (967d-968e) Este cu neputință ca vreunul dintre muritori să fie în mod constant pios față de zei dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
are ca expresie intransigența lui noi față de eu sau tu. Există temeri și voci care susțin că această tendință corporatistă ar putea în final conduce la „asasinarea culturii”. În mod cert, o parte a producției artei este trecută în manieră deliberată la capitolul „divertisment”. În acest mod, mesajul individual (important sau nu) pleacă din start devalizat printr-o seamă de prejudecăți. În lumea noastră vocile artei nu mai pot fi „sugrumate” eficient. El pot fi acoperite, pierdute, în underground-ul supraaglomerat al
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
medic, la magazin, în instanță, la școală. Deși este constrâns de reguli de interacțiune, individul se poate manifesta ca personalitate independentă, cu gândire și voință proprie, luând decizii în nume personal, recurgând la strategii asupra cărora are libertatea de a delibera. În situația „de stres” interactanții abordează liber subiecte și își concep strategii interacționale prin adaptare permanentă unul la celălalt. De vorbă cu colegii de școală, o discuție în familie, o conversație de socializare în sala de așteptare la medic, reîntâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o agresiune"293, exploatând în același timp, cu deplină libertate, factologia istorică, ca bază de date și ofertă comercială. Se poate însă concepe o narațiune fără evenimente și fără personaje? Sau, așa cum acuză critica postmodernă a istoriei, fără un act deliberat de "punere în intrigă?"294 Întoarcerea la narativ, la faptul de a povesti, nu înseamnă doar reducerea trecutului la o arhivare a celor implicați și a acțiunilor lor. Ce înseamnă totuși evenimentul pentru istoric? El a fost denunțat de adepții
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cercetător în domeniul creativității, arăta că "până nu demult se credea că o persoană este fie creatoare, fie neacreatoare și că, în această privință, nu este nimic de făcut. Dar acum, cercetarea științifică a stabilit că aptitudinile creatoare pot fi deliberat și măsurabil dezvoltate." Aceasta nu înseamnă negarea influențe lor ereditare, dar rolul lor este mai redus față de cum s-a crezut în trecut. Totodată, factorii ereditari nu mai sunt considerați ca nemodificabili și opuși factorilor de mediu. Greșită este și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
politic, prin zvonuri și știri terifiante despre atrocitățile comise de adversari, prin afișarea semnelor de identificare ideologică (steaguri, cocarde, uniforme), menite să instituie linii de demarcație Între combatanți. Este destul de inutil să ne Întrebăm cât a fost manipulare și instigare deliberată În acest proces și cât a fost participare voluntară. După cum ne arată François Furet, ideologia revoluționară, „discursul despre putere” al revoluției, reprezintă un mecanism impersonal suficient de puternic pentru a Împinge mulțimile În infernul violenței. Fără Îndoială că fiecare individ
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un partener cu un nivel de educație și un statut social corespunzător În rândurile firavei elite naționale Își Îndreptau privirile spre domnișoare sau cavaleri de altă limbă maternă. De cele mai multe ori, În aceste cazuri nu era vorba de o tendință deliberată de asimilare În rândurile unei alte etnii. Nici de „renegare” din partea tinerilor români care intrau În relații de rudenie cu o familie maghiară sau germană, nici de „deznaționalizare” din partea familiilor respective, cu toate că ideologii și politicienii epocii, fie ei români sau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i se par uneori insuficiente În raport cu orizontul propriu de așteptare, și atunci le completează copios cu referințe livrești. Laurian reconstruiește astfel Italia după tiparele gândirii sale, refuzând (la Roma cel puțin) imaginea contemporană. Explicația acestei perspective stă În opțiunea sa deliberată pentru valorile antice. În călătoriile lor din această vreme, ardelenii se văd Încă nevoiți, cu rare excepții, să Își refuze luxul curiozității gratuite, potrivit atât mentalității voiajorului de tip clasic, iluminist, cât și a celei pragmatice, a noilor generații liberale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etnică, respectiv ceea ce unii dintre noi vedeam drept genocid și cred că poate fi calificat ca atare, acesta fiind și motivul pentru care Milošević a fost adus la Curtea de la Haga. Cred că printre acuzațiile formulate a existat un proiect deliberat de utilizare a puterii statale pentru incitarea unui Întreg grup uman, În speță grupul de albanezi musulmani, poate și nemusulmani. Era un proiect de purificare etnică, cu implicații genocidale. Aș vrea să revin puțin la cartea mea, Fantasmele salvării, apărută
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu mediul său. Sunt incluse aici corporațiile, armata, școlile, spitalele, bisericile, închisorile etc. În opinia lui Amitai Etzioni (1964), organizațiile se caracterizează prin: * diviziunea muncii, a puterii și a responsabilităților comunicării; aceste diviziuni nu sunt întâmplătoare sau tradiționale, ci sunt deliberat construite pentru a urmări realizarea unor obiective specifice; * prezenta unuia sau a mai multor centre de putere care controleaza eforturile organizației și le direcționează spre realizarea obiectivelor propuse; aceste centre de putere trebuie să evalueze în permanență performanțele organizației, să
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Arad), „Ora” (București), „Agora online”, „Côte des Arts” (Paris). A tradus un roman de Jókai Mór (1984), o piesă de Bujor Nedelcovici (1999), iar pentru repertoriile teatrale Dimineața de mâine de Karinthy Frigyes (1997, în colaborare cu Bori Varga), Juriul deliberează de Pierre Belfond (1999) și Medeea de Árpád Göncz (1999, în colaborare cu Iosif Naghiu). Genul predilect abordat de V. este comedia de moravuri și de situație, acțiunea pieselor fiind plasată în ambientul lumii cotidiene. Logodnicul (din volumul Luna de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
aceasta subliniază, mai întâi, înscrierea conversației în mediile sociale cele mai diverse (întâlniri neașteptate, călătorii cu prietenii sau persoane necunoscute, declarații de dragoste sau conversații la masă); apoi precizează obiectivul principal al acestora: distracția, pentru că "atunci când ne adunăm pentru a delibera, sau pentru a negocia niște afaceri, numim acest stil fie Consiliu fie Conferință, unde, de obicei nu se cuvine să râdem sau să glumim." Méré adaugă în final câteva indicații pe care astăzi le numim pragmatice: "Cel care vorbește, dacă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se putea opri asupra îmbunătățirii instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale"20. Cuvântarea sa a fost urmată de aceea a primului ministru Brătianu, după care, conform procedurii stabilite, delegația română a părăsit sala, lăsându-i pe înalții demnitari să delibereze. După examinarea articolelor 12 și 13 din Tratatul de la San Stefano, plenipotențiarul Austro-ungariei, baronul Haymerle, a prezentat punctul de vedere al guvernului său, concretizat în următoarele propuneri: - libertatea navigației pe Dunăre; - neutralizarea fluviului în porțiunea cuprinsă între porțile de Fier
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din 11 decembrie (1882), semnalase în mod expres legitimitatea participării României la viitoarea conferință, exprimându-se în termenii următori: "România, neluând parte la Tratatul de la Berlin, nu poate, de drept, să solicite un loc la o conferință internațională pentru a delibera asupra unuia din articolele tratatului. Dar, prin articolul 53, ea a devenit membră a Comisiei Europene a Dunării și, în consecință, ar fi just ca ea să fie plasată în poziția cea mai favorabilă spre a-și expune opiniile la
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de suveranitate teritorială ale riveranilor. Pe de altă parte, având puterea de a stabili reguli uniforme pentru tot parcursul fluviului și de a supune toate conflictele unei jurisdicții unice, ea realiza principiul condominiumului fluvial. Autoritate centrală însărcinată, înainte de toate, să delibereze asupra intereselor comune și să supravegheze stricta observație a regulamentelor de către diferitele state care intrau în componența ei era un intermediar necesar între acele state și concertul european, care își rezervase un drept suprem de control și de ultimă supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
fluvială. Lucrările acestei adunări au durat de la 29 noiembrie 1856 până la 7 noiembrie 1857, zi în care delegații statelor riverane au fost în sfârșit autorizați de guvernele respective să-și pună semnăturile pe Actul de Navigație pe care l-au deliberat în comun. Ce s-a petrecut oare în timpul acestor lungi conferințe? Este interesant de văzut rolul jucat mai ales de Austria în această reuniune diplomatică, unde își avea de partea ei prestigiul de mare putere semnatară a Tratatului de la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
unei stipulații internaționale atât de formale, să se excludă România de la deliberările unei reuniuni diplomatice care își propune să regleze chestiunea existenței și a întinderii puterilor Comisiei Europene? Și cum să se admită, pe de altă parte, că se poate delibera asupra Regulamentului de Navigație la Dunărea de Jos în absența statului cel mai interesat în chestiune și mai ales atunci când există între acest stat și un alt membru al Comisiei Europene, care a fost invitat la Conferință, un litigiu internațional
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Faptul că industrializarea era cheia pentru dezvoltare era foarte clar. Nucleul majorității modelelor de creștere din anii ’50 a fost calea ce trebuie urmată în direcția industrializării. Apărea evident atunci că industrializarea nu se va petrece spontan. Erau necesare eforturi deliberate pentru a fi depășite obstacolele în calea industrializării. Aceasta reclama un tip de planificare care să asigure alocarea corectă a resurselor rare, să corecteze prețurile pieței, să maximizeze economisirea, să orienteze investițiile străine directe în direcția corectă și, în general
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sursele și scenariul eshatologic al lui Commodian, Lactanțiu procedează la o dublă operație, de simplificare și de clarificare. Toate elementele și datele care nu prezintă valoare apologetică - și deci nu pot sensibiliza un public păgân, lipsit de cultură biblică - sunt deliberat îndepărtare. O altă schimbare semnificativă, în raport cu Commodian: legenda lui Nero rediuiuus constituie o paranteză. Am remarcat deja că legenda în cauză a fost introdusă de Victorin în trama eshatologică cu scopul clar de a legitima dubla identitate a tiranului eshatologic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în ce măsură se temeau că li s-ar putea întâmpla așa ceva și trebuiau de asemenea să evalueze probabilitatea de a li se întâmpla. Cum riscul violului este mai important și mai traumatizant pentru femei decât pentru bărbați, acest punct a fost deliberat retras din analizele statistice. În ciuda acestui fapt, rezultatele au arătat că fetele se tem mai mult de evenimentele descrise și că, în plus, le consideră mai probabile decât băieții. S-a observat de asemenea că raporturile de dominanță (roluri tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
proces vor fi instrumentele necesare în vederea realizării acestui program. Problema nu este aceea de a răsturna capitalismul, ci "de a face presiune asupra lui pentru a-l devia, cu toate forțele unite și cu toate ocaziile folosite". Plasîndu-se în mod deliberat într-o perspectivă reformistă, Déat insistă asupra posibilităților de acțiune sporite, oferite de Stat după Primul Război mondial, precum și pe emergența claselor de mijloc, ceea ce de facto se rezumă la minimalizarea rolului clasei muncitoare. Revizionismul său, care nu poate să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
al democrației”, scrie Michels, „constă în autoguvernarea maselor, conform deciziilor adunărilor populare”. Dar... ...argumentul cel mai formidabil contra suveranității maselor apare din imposibilitatea mecanică și tehnică a realizării sale. Chiar dacă nu vrei decât să întrunești la intervale regulate niște adunări deliberate de o mie de membri, ești confruntat cu cele mai mari dificultăți legate de timp și de spațiu (Michels, 1971, pp. 27-28). Necesitatea de a dispune de o organizație solidă și eficientă impune delegarea responsabilităților către o minoritate activă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de prescripții ideologice relative la organizarea vieții economice, își pierduse definitiv credibilitatea. Mai înainte, perioada Brejnev, calificată ulterior ca „perioadă de stagnare”, cuprinsă între 1966 și 1982, a fost caracterizată nu numai prin epuizare economică, ci și printr-o politică deliberată de „stabilitate a cadrelor”, ce a permis unei generații de conducători în vârstă („cadrele roșii”, cu calificări rudimentare sau care au devenit neadecvate) să se mențină pe posturi, în vreme ce elemente mai tinere și mai bine formate se simțeau frustrate în privința
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alta, Nu pot să dorm (1984), îl evocă pe Timotei Cipariu ca apărător al identității naționale a românilor în confruntarea cu Imperiul. B. este și autorul unei monografii, Emil Isac, un tribun al ideilor noi (1972), scrisă simpatetic, cu abundență deliberată de citate, menite a reconstitui mai autentic „fluxul vieții” și operei. Traducătorul s-a remarcat îndeosebi prin tălmăciri din lirica greacă modernă. A abordat, în ultima vreme, cu succes, și genul memorialistic, evocându-și cu deosebire cariera diplomatică. Un volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]