3,846 matches
-
al autoarei fiind reconstruit și reîntregit printr-o repunere în valoare a temelor și a motivelor anterioare. "Imaginea intensă a diamantului, ajutându-mă,/ Să trec din confuza stare de veghe,/ În brusca iluminare a somnului,/ Strălucire interioară,/ Formă de lumină desenată,/ Cu lumină pe lumină,/ Încât nu se mai distinge/ Decât o misterioasă combustie/ Care semnifică totul./ Așa cum raza albă a diamantului,/ Se face țăndări colorate/ Așa cum șarpele își înghite coada/ Și devine inel,/ În adâncul rădăcinilor fără sfârșit,/ Popoarele lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
n: (izbucnind și el) Dar nu-i adevărat! Asta e părerea lui! Ea 2: Ba e și-a mea! El n: Vorbești ca liniile din schema lui defetistă! (în continuare e pasionat, învăluitor, halucinant) Dar mai este o schemă, una desenată chiar pe spatele celeilalte. Și toate liniile verticale, orizontale, curbe sau oblice duc acolo unde vă așteaptă soluția, rezolvarea! Mai uitați-vă la voi și de pe partea cealaltă a voastră și veți avea surprize. (pauză în care înțelege că i-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
decît ca o prelungire plată a prezentului.” (trad. mea). În 2002, musca apare Într-o „nuvelă fantastică” a scriitoarei de origine japoneză Linda Lê (Autres jeux avec le feu) pe filiera unei tradiții absurd-minimaliste, Între Bulgakov, Daniil Harms și benzile desenate: „un scriitor care Își alesese o muscă pentru a-i fi muză moare sacrificat de către ea și colegele ei.” Din pomelnicul muștelor l-am uitat pe Sartre, cu a sa piesă de teatru Muștele (1934). Numai că aici, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
discutăm aici caracterul curios, bivalent al limitelor spațiale în unele stiluri ale picturii. De îndată ce cineva desenează chiar și cea mai simplă formă pe o foaie de hârtie, golul capătă o funcție spațială distinctă; devine „fondul” în fața căruia se află forma desenată ca „figură”. Fondul este continuu dinapoia figurii. O ramă operează de asemenea ca figură, dacă tot ce îi este substanțial și caracteristic se impune fizic, ceea ce se întâmplă adesea în tradiția noastră apuseană. În consecință, spațiul pictural al unui tablou
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acest capitol: covorul românesc, stâlpii casei, pietrele, pământul, masa de seară, târgul de fete: "Pasărea cu două capete se ceartă-n chilim;/ două păsări din ea vor să se despartă/ Dintr-o singură pasăre venim/ la împăcare la ceartă". Motivul desenat trimite la covoarele oltenești în viziunea lui Țuculescu. Dumitru M. Ion reînvie într-o formulă originală universul tradiționaliștilor subordonându-l unui singur motiv vânătoarea sau reînvie universul mirific levantin în volumul "Balcanice" (poate cel mai realizat) într-o formulă modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
plină de candoare: "Mai dăinuiesc pe-ascuns în dormitoare/ Iluzii moarte și uitați fiori,/ buchete mici și veștede de flori/ Ce-ar fi rămas în vaza fără soare." 3 "Cântarea cetății lui Bucur" (1959), "Moartea morilor de vânt" (1961), "Inimă desenată (1964); mai cităm "Cheile somnului", "Cocoșii de vânt", "Solara noapte", Mâinile orelor", "Ce oră e în lume" (1973). Dacă mai adăugăm și versurile publicate în 1955 și volumul antologic "Versuri alese", vom sublinia că prezența lui în epocă va contribui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în 1955 și volumul antologic "Versuri alese", vom sublinia că prezența lui în epocă va contribui la orientarea poeziei spre un univers interior, inedit. Radu Boureanu, în "Cheile somnului", manifestă aplecarea spre elementul pictural, ce se va adânci în "Inimă desenată". Poetul comentează tablouri celebre de Grigorescu, Andreescu, Pallady, Băncilă și preferă aducerea unor imagini biblice și mitologice, atingând starea de veghe și de vis. În culori molatice și linii unduioase este exprimat și sentimentul iubirii: Pe șoldul tău mă leagăn
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
metal,/Cîmpia albă - un imens rotund -/Vîslind, un corb încet vine din fund,/ Tăind orizontul, diametral.// Copacii rari și ninși par de cristal./ Chemări de dispariție mă sorb,/ Pe cînd, tăcut, se-ntoarce-același corb,/ Tăind orizontul, diametral”.1 ) E un pastel desenat impecabil, minuțios. Totul în el e demn de atenție: adîncimea perspectivei, culoarea, raportul dintre static și mobil. Sau, ca să vorbesc în termeni proprii literaturii: juxtapunerea impresiilor, egalitatea dicției, economia lexicală. Dar lucrul cel mai remarcabil îl constituie contrastul dintre calmul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai departe se vedea un pîlc de copaci și tufișuri; copacii erau atît de apropiați unii de alții încît își atingeau coroanele, iar ramurile lor, împletindu-se între ele, formau o boltă pe deasupra florilor. Pe sub tufișurile înfrunzite, se zăreau, frumos desenate, rondurile de flori cu narcise, trandafiri și flori de mirt. De-a lungul pajiștii trecea un pîrîiaș care, într-o parte, țîșnea învolburat din pămînt, iar în cealălaltă curgea lin, printre flori și copaci [...]. (3) În Lesbos este un oraș
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung și legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să-i recunoaștem pe Popeye și Olive pornind de la detalii (părți) alese drept indicii caracteristice: (22) Pipa și brațul bine făcut, un ochi acoperit și rînjetul din colțul gurii: iată-l exact ca în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cont de distanțele de parcurs, punctele ce pot prezenta grad de pericol, zonele de evitat în anumite condiții (ploaie, zăpadă) și de stabilirea Dan Iulian Alexe 152 unor repere vizibile, din natură, pentru a avea un control optim, atunci când semnele desenate dispar sau se șterg. Studierea diferitelor surse bibliografice ne-a adus în atenție inclusiv posibilitatea măsurării mai multor trasee, ca reper în controlul și evidența implicării în jogging, iar din punct de vedere psihologic, un alergător se poate plictisi de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
tronului) - Putna (Mănăstirea, mormântul lui Ștefan), Muzeul de Istorie Botoșani (sala „Ștefan cel Mare și Sfânt” ); 6. vizită la biblioteca școlii, biblioteca municipală (consultarea volumelor ce vizează tema dată); 7. desene colective(ilustrarea unor lecturi din cele date suport, benzi desenate); 8. compuneri ale elevilor. Trebuie stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, învățătorul fiind permanent consilier și evaluator final, fără să se neglijeze părerea elevilor. Se va lucra pe patru
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Ștefan Domn!”; „La mormântul lui Ștefan” - versuri de Șt. O. Iosif; desene realizate de elevi, individual și colectiv, reprezentând portretul lui Ștefan (copil și domnitor); compuneri - crealii ale elevilor pe tema dată: „Soarele Moldovei”, „ Ștefan Domn”; dramatizare „Daniel Sihastru”; benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, povești ilustrate; expoziție de carte cu prezentarea fiecăruia; reportaje, note de călătorie; itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat; rebusuri create de copii; concurs „ Cine știe câștigă” - întrebări posibile Obiectivul general este acela de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cu produsul final. Clasa trebuie amenajată corespunzător, expunându se o parte din materialele ilustrative sugestive create de elevi: planșă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective reprezentând lucturi studiate, benzi desenate, compuneri, reportaje, afișe etc. Elevii sunt sfătuiți ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să aducă completări și să completeze o fișă de observație pentru fiecare elev cu cerințele: vorbește corect în propoziții; prezintă material bogat și edificator
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cometă în mișcarea ei în jurul Soarelui. Deoarece mișcarea este pe o elipsă (adică pe o curbă închisă si nu una deschisă cum ar fi parabola sau hiperbola) energia totală este negativă. d) Trasați o elipsă (corectă) pe hârtia milimetrică și desenați pozițiile succesive ale cometei pentru intervale egale de timp luând în considerație legea a doua a lui Kepler și anume că ariile descrise de vectorul de poziție a cometei în intervale egale de timp sunt egale. e) Știind că orice
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
4. Recunoașteți constelațiile din imaginea următoare.(vezi imaginea pe calculator). Scrieți numele românesc și latin al constelațiilor din figură și, dacă știți, scrieți pe scurt legenda lor. Enumerați stelele mai strălucitoare din aceste constelații, uniți stelele cu segmente, astfel încât constelațiile desenate să coincidă cu cele numite. În ce perioadă a anului se văd aceste constelații din țara noastră? Ce obiecte interesante recunoașteți în ele? Indicați poziția lor pe hartă. 5. Folosind ALW, se poate determina răsăritul Soarelui pentru diferite locuri de pe
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
3. Calculează (cu o precizie de 0,1’) adevarata dinstanță zenit Z t a centrului Soarelui în momentul în care discul solar abia dispare sub orizont la asfintit.(t = 10°C) 7.4. Folosind informațiile precedente realizați calculele necesare și desenați forma vizibilă a Soarelui când se află la cel mai jos punct pe orizont. O unitate este egală cu 2’ pe grila de măsurare. Noteaza ce informație și ce metodă de calculare ai folosit la acest punct. Pentru toate punctele
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
un stat fundamentalist ca Irakul. Acest mit s-a manifestat puternic și în cultura populară americană, prin crearea unor eroi imaginari precum Superman și Batman (precursorii eroului cibernetic de mai târziu). Concepuți prin anii '40-'50 în cărțile de benzi desenate, ei sunt preluați de in-dustria cinematografică în scopul reprezentării visului american celui mai prețios, și anume lupta împotriva răului și pedepsirea răufăcătorilor. Acestora li se poate adăuga și celebrul erou vestic, cowboy-ul, reprezentat în filmele hollywoodiene de șeriful local sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
credințele, convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un Mesia laic și emigrantul american ideal 61". După ce a devenit mit, Superman și-a găsit sfârșitul, așa cum au hotărât scriitorii într-o carte de benzi desenate (Superman 75), dar a renăscut rapid sub forma a patru personaje diferite, fiecare întruchipând o caracteristică majoră a originalului. Deși mai puțin interesanți decât prototipul, acești urmași, reprezentări fragmentare ale supereroului, sunt o dovadă că oamenilor nu le place ca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tematic". Superman / Batman și eroul "robotizat" sunt alte forme de cultură creolizată (Capitolul 2). Arhetipul eroului mitic, parte a tradiției culturale europene, a fost dezmembrat și rearanjat într-un număr mare de subtipuri, ca de exemplu supereroii revistelor de benzi desenate sau lunga listă de personaje "robotizate". Și în vreme ce eroul mitic reprezenta o copie a divinității prin puterile sale miraculoase, supereroul din cultura populară este o "copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
du cinéma français, La Découverte, Paris, 2000), care au beneficiat de o legislație care le-a recunoscut un statut non-industrial, incluzându-le în codul proprietății artistice. În această ordine de idei, s-ar putea evoca și jazz-ul sau banda desenată, alte domenii de expresie "pe cale de legitimare" (Bourdieu, 1971). • Valorile Alți autori caută mai degrabă în "principiile de justiție" mijloacele de "ridicare la generalitate", de mobilizare a colectivelor și de calificare a obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le consacră, la independența producătorilor și la înclinațiile estetice ale publicurilor. Din acest punct de vedere, el distinge trei tipuri de bunuri (1971), după un mod continuist: bunuri legitime (muzica și literatura clasice); în curs de legitimare (cinema, fotografie, benzi desenate); ilegitime (bucătărie, croitorie, bricolaj, grădinărit). Concurența între producători are ca efect major întărirea iluziei, adică a credinței în pertinența angajării în câmp. Dezbaterile sunt consubstanțiale câmpului cultural. Câmpul, în acest sens, este conceput și citit în primul rând ca un
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii este structura sa ("Subiectul povestirii este reprezentat de relațiile sale interne, de propriile moduri de constituire a sensului" T. Eagleton, 1994:98). Răspunzînd acestor obiecții, Claude Lévi-Strauss relevă faptul că deși nu agreează personal nici muzica rock nici benzile desenate, nu se poate împiedica să nu recunoască în voga acestor genuri un "fenomen sociologic ce trebuie studiat", cu atît mai mult cu cît în limbajul antropologilor cultura este reprezentată de "cunoștințe, credințe, artă, morală, drept, cutume și toate aptitudinile și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9 Modelarea narativității În economia generală a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]