133,326 matches
-
cauze principale. - În primul rînd este afectat chimismul solului prin scăderea conținutului de humus și, uneori, ca urmare a fertilizării neechilibrate sau a irigării cu apă necorespunzătoare se poate ajunge la modificarea reacției solului. - În al doilea rînd urmează acțiunile directe de distrugere a elementelor structurale, printre care prăfuirea solului ca urmare a lucrării excesive sau la umiditate necorespunzătoare, compactarea datorită traficului exagerat, mai ales pe sol umed, formarea crustei sub acțiunea picăturilor de ploaie, factori legați de mașinile agricole (tipuri
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de cîmp, echilibrul de forțe este răsturnat și solul se deformează, dar nu trebuie executate lucrări mecanice deoarece după uscare vor rezulta agregate foarte dure. Degradarea solului datorată traficului agricol Un alt aspect în ceea ce privește degradarea structurii solului îl constituie acțiunile directe de distrugere a elementelor structurale prin lucrări excesive și la umidități necorespunzătoare. Microstructura solului are de suferit în acest caz, atât din cauza lucrărilor neraționale, dar și în mod indirect, în urma traficului exagerat cu diverse mașini agricole, de obicei cu mase
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
cu permeabilitate redusă. Mai ales în ultimele decenii, dezvoltarea industriei a dus la apariția de noi mașini și tractoare care au crescut în greutate și mărime, echipate cu pneuri de diverse mărimi și forme. Acțiunea acestor agregate asupra solului este directă și se manifestă prin încărcătura pe roată precum și prin numărul de treceri. În timpul deplasării agregatului porii existenți în masa solului își reduc volumul, numărul și uneori pot chiar dispărea. Are loc o micșorare în primul rând a valorii microporozității și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
extreme de 1/1,1 și 1/4. Tendința pe termen scurt este de înrăutățire a acestui raport, în unele cazuri înregistrîndu-se rapoarte supraunitare. În aceste cazuri, intervențiile se fac pentru restabilirea unor rapoarte normale (subunitare). Consumul de energie activă directă reprezintă 45 - 50 % din totalul energiei cheltuite în agricultură, iar din energia activă directă 6 - 12 % reprezintă consumul de energie electrică și 88 - 94 % reprezintă consumul de combustibili convenționali. Această pondere reprezintă un consum mediu unitar de 0,14 - 0
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
înrăutățire a acestui raport, în unele cazuri înregistrîndu-se rapoarte supraunitare. În aceste cazuri, intervențiile se fac pentru restabilirea unor rapoarte normale (subunitare). Consumul de energie activă directă reprezintă 45 - 50 % din totalul energiei cheltuite în agricultură, iar din energia activă directă 6 - 12 % reprezintă consumul de energie electrică și 88 - 94 % reprezintă consumul de combustibili convenționali. Această pondere reprezintă un consum mediu unitar de 0,14 - 0,18 TEP pe hectar și pe an (extremele fiind de 0,06 și 0
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
energetic RE ca fiind inversul raportului energetic, adică raportul dintre energie obținută (valoarea energetică a producției obținute) și energia consumată. Energia consumată pentru obținerea producției agricole (IE) include o serie întreagă de cheltuieli și poate fi structurată astfel:energie activă directă sau energie externă directă; - energie activă indirectă, necesară pentru producerea unor bunuri consumabile întrun singur proces de producție; - energie pasivă, necesară pentru producerea mijloacelor fixe (utilaje, construcții etc) folosite în agricultură. În producția vegetală, structura consumului de energie poate fi
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
inversul raportului energetic, adică raportul dintre energie obținută (valoarea energetică a producției obținute) și energia consumată. Energia consumată pentru obținerea producției agricole (IE) include o serie întreagă de cheltuieli și poate fi structurată astfel:energie activă directă sau energie externă directă; - energie activă indirectă, necesară pentru producerea unor bunuri consumabile întrun singur proces de producție; - energie pasivă, necesară pentru producerea mijloacelor fixe (utilaje, construcții etc) folosite în agricultură. În producția vegetală, structura consumului de energie poate fi sistematizată ca în figura
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
pasivă, fiind repartizat pe anii de utilizare a mijloacelor fixe respective, pe lucrări și culturi etc, are o influență mai mică asupra consumului total de energie. Din energia activă consumată, ponderea cea mai însemnată o are consumul de energie activă directă, iar acesta, la rîndul lui, este determinat în mare măsură de energia fosilă consumată (consum de combustibil) pentru deplasarea agregatelor agricole în procesul de lucru, timp în care se produce lucru mecanic. Din totalul lucrărilor agricole executate pentru obținerea producției
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
surse energetice trebuie să fie obținute la un preț de cost convenabil, având în vedere că agricultura nu poate prelua niște prețuri mărite, deoarece produsele agroalimentare trebuie să fie accesibile, sub aspect valoric, pentru toate păturile sociale. Ca o consecință directă a celor menționate, studiile și cercetările actuale sunt orientate, în mod deosebit, către evaluarea și valorificarea prin noi tehnologii și procedee tehnice a resurselor energetice regenerabile, neconvenționale, care pentru agricultură prezintă un interes deosebit, mai ales când sunt produse sau
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
nominale cu circa 25 %; extinderea răcirii cu aer a motoarelor și a reglării hidrostatice a sistemului de răcire, debitul de aer al ventilatorului modificat în funcție de sarcina motorului, prin intermediul unui termostat dispus în galeria de admisie sau de evacuare; optimizarea injecției directe a motorinei; perfecționarea dozării combustibilului de către pompele de injecție; optimizarea formei camerei de ardere; folosirea, pentru funcționare, a unui amestec de alcool etilic și motorină, care sunt injectate separat în motor, cu ajutorul a două pompe de injecție; au fost realizate
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
drumurile din categoria a VI-a și cu circa 15 % în raport cu drumurile din categoria a V-a. Considerăm că exemplele menționate pentru reducerea consumului de energie din agricultură, exemple care au rezultat din munca de cercetare, din măsurători și observații directe, sunt suficiente pentru a ne convinge de necesitatea acestei reduceri și de posibilitățile multiple care ne stau la îndemână. Apreciem că unele exemple, pe care le prezentăm în continuare, vor întregi această convingere. Alegerea tipului corespunzător de tractor, în funcție de necesarul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
presiunea pneului pe sol (ps ) este dată de relația: ps = pa + Δp (daN/cm2) în care: pa - presiunea aerului din pneu; Δp - diferența de presiune dată de rigiditatea carcasei pneului. Presiunea reală pe solul deformabil se determină experimental prin măsurători directe între suprafața solului și a pneului. În practică se calculează și se compară presiunea convențională pe sol, care este raportul dintre sarcina pe pneu și suprafața de sprijin a pneului. Această suprafață de sprijin (A) poate fi determinată prin măsurarea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
între suprafața solului și a pneului. În practică se calculează și se compară presiunea convențională pe sol, care este raportul dintre sarcina pe pneu și suprafața de sprijin a pneului. Această suprafață de sprijin (A) poate fi determinată prin măsurarea directă a amprentei sau prin calcularea cu relația: )()( rerer dBdDdA −⋅−⋅⋅= π (cm2) în care: dr - deformația radială a pneului; De - diametrul exterior al pneului; Be - lățimea secțiunii pneului (balonajul). În acest caz presiunea pe sol se calculează cu o relație derivată
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
identificăm acele operații specifice tehnologiei de cultură care ar putea avea efectul negativ maxim asupra producției, iar eforturile noastre ar fi direct orientate pentru micșorarea acestuia. 6.1.5. PATINAREA ȘI ADERENȚA ROȚILOR MOTOARE Patinarea roților motoare este în legătură directă cu forța longitudinală ce apare în suprafața de contact dintre roată și sol, creșterea forței mărind patinarea. Mărimea patinării este influențată de tipul și starea terenului sau drumului și de valoarea momentului transmis roților motoare. Determinarea experimentală a patinării roților
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
realizează o creștere a forței de tracțiune cu 30 % pe sol tasat și cu 40 % pe sol afânat. Mărirea greutății tractorului care se realizează prin lestare, este posibilă în limitele sarcinilor portante ale pneurilor. Efectul măririi greutății tractorului este creșterea directă a forței de tracțiune. Astfel, spre exemplu, pentru o mărire a greutății de aderență a tractorului cu 100 kgf, atunci când λ este 1, se va obține o forță suplimentară de tracțiune: Ft supl = G supl(ϕ - f) - kgf Această forță
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
roților motoare. Pentru deplasarea agregatului mașină agricolătractor, este necesar ca această forță să satisfacă condițiile: în care: Rp - rezistența la înaintare a mașinii agricole; Fr - rezistența la rulare a tractorului; Ad - aderența roților motoare ale tractorului, care este o funcție directă de sarcina pe roțile motoare și este egală cu produsul dintre coeficientul de aderență Forța de tracțiune a tractorului Ft, așa cum sa mai arătat și anterior, este egală cu forța periferică a roților motoare, minus rezistența la rulare, iar la
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
un sistem de aderență lucrând cu reglaj de forță și plug purtat, creșterea productivității este de 13 - 21 %, în cazul folosirii tracțiunii pe două roți motoare, și de 6 - 7 %, în cazul folosirii tracțiunii pe patru roți motoare, cu efecte directe asupra consumului de combustibil (tabelul 49). 7 7.2. REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC DE MOTORINĂ LA TRACTOARELE U-650 7.2.1. REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC DE MOTORINĂ PRIN ÎNCĂRCAREA CORESPUNZĂTOARE A MOTORULUI D-110 Reducerea consumului de combustibil la tractoarele U-650, prin
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
miriștea de porumb, pentru aceleași condiții de tasare a solului. Constatările generale privind rezistența la tracțiune a plugului PP-330, ne arată că:rezistența la tracțiune a plugului crește odată cu mărirea gradului de tasare a solului și are efecte negative și directe asupra unor indici și în special asupra consumului orar de combustibil; - rezistența la tracțiune a plugului, prin mărirea sa, atrage o patinare pronunțată a roților motrice ale tractorului din agregat, cu repercusiuni inevitabile asupra capacității de lucru realizată de agregat
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste drumuri existau căi de comunicație secundare, unele în legătură directă cu cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor și a căruțelor nu au dispărut, dimpotrivă s-au intensificat. Medicul Ignaz Stephan, primul consul al Austriei în Țara Românească (1782), întro lucrare, descrie astfel situația poștelor înainte de 1784, din ambele țări: “Releurile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mărfurile care urcau și coborau din Ardeal pe muntele Suhard, pe "potica vicovilor". O parte din meșteșugari și negustori aveau un nivel economic și cultural mai ridicat. Cunoșteau scrisul și cititul, fiind în stare să poarte corespondență în relațiile lor directe cu alte centre din țară și de peste hotare. Purtarea corespondenței, a fost impusă mai ales negustorilor, și de lărgirea schimbului de mărfuri cu orașele Liov, Cracovia, Bistrița, Brașov, cu coloniile genoveze din Crimeia și altele. Negustorilor le era indispensabil cititul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în scopul îndeplinirii unui control mai eficient. Județul Suceava intra în componența Circumscripției a IV-a. De altfel, în același scop și pentru o cât mai bună gospodărire, întreaga activitate a județului Suceava trecuse, încă din octombrie 1894, sub administrarea directă a Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni. De fapt, oficiile au fost împărțite în independente(cele de la reședința județului și din comunele urbane nereședință) și sucursaleăcelelalte din cadrul județului). Oficiile sucursale au trecut sub administrația directă a oficiilor independente. Alte măsuri luate în interesul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava trecuse, încă din octombrie 1894, sub administrarea directă a Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni. De fapt, oficiile au fost împărțite în independente(cele de la reședința județului și din comunele urbane nereședință) și sucursaleăcelelalte din cadrul județului). Oficiile sucursale au trecut sub administrația directă a oficiilor independente. Alte măsuri luate în interesul publicului, dar și al administrașiei se refereau la: expedierea în țară și în străinătate a cărților poștale ilustrate(1905); taxarea ca imprimate a scrisorilor expediate sau primite de nevăzători(1906); achitarea mandatelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dată în circulație linia respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor poștal, un curier și un om de serviciu), modul de efectuare a transportuluiăprin călăreți), distribuirea corespondenței
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]