4,738 matches
-
ca și noi. Puteam să râdem împreună de neștiința noastră. Dar în seara aceea doar ne-am simțit bătrâni. — De ce nu sunt întrebări despre Gilbert O’Sullivan? întrebă Maria enervată. —Sau despre Glibert și Sullivan? adăugă Lynn. Dar ea se distra de minune jucând cu noi în echipă. Se dovedi că Ed poseda resurse inepuizabile de cunoștințe inutile atât de vitale pentru acest joc, iar, acolo unde lui îi lipseau cunoștințele, Lynn reușea de obicei să-l suplinească. —Vezi, Maz, remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Cât mai avem? Vreo 35 de kilometri, răspunse ea. Cărarea se lărgi, iar Ed mă așteptă să ajung lângă el. —Nu-ți place, nu-i așa? mă întrebă el, abia abținându-se să nu râdă. Mă bucuram că el se distra. Poate mai târziu putea să-mi toarne acid pe trupul gol. —Cum ți-ai dat seama? — Sunt un nou tip de bărbat, foarte perspicace și sensibil, răspunse el arborând cea mai serioasă expresie. Plus că-ți miști buzele de parcă te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nimic despre tine? — Pentru că nu m-ai instruit înainte. Maria își miji ochii cu suspiciune. Uite ce trebui să faci: nu vei spune nimic și nu vei vorbi cu nimeni. Nici măcar să nu zâmbești, că pari ușor nebună. O să ne distrăm în seara asta, o să dansăm și o să bem și o să-i dăm dracu’ pe bărbați. Hai. Mă înșfăcă din nou și ne trezirăm pe ringul de dans. Cântau Wham și m-am simțit instantaneu purtată în timp în anii studenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Când m-am întors să verific rezultatele, am descoperit că tastase „M-am plictisit“ de nenumărate ori. Jocasta a răspuns „23“ la toate întrebările. I-am pus să citească. Amândoi își dăduseră seama că sunt o proastă, așa că acum se distrau de minune bătându-și joc de mine. B-A-N-D-Ă, am spus pe litere, când Jocasta nu reușise să citească cuvântul. Ce înseamnă cuvântul ăsta? —Penis, răspunse ea. În timp ce noi ne ocupam cu asta, Martha se ocupa cu golitul tuturor pieselor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
tencuit fața cu suficient fard ca să-i dau tenului meu un aspect portocaliu foarte dubios, care speram să fie mai atrăgător decât combinația alb-roșu de dedesubt. Simțindu-mă aproape uman, am coborât repetând deja replicile spirituale cu care-l voi distra pe Ed și o voi demola pe Rachel. Dar acest script va rămâne pe veci necitit și nerostit. La masa micuță unde Ed mă ținuse de mână ieri, pe deasupra tăvii pline cu scones, unde mă întâlnisem pentru prima dată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Maria considerase în toți acești ani relația noastră ca pe o paradigmă a perfecțiunii sentimentale. El ar fi fost convins că face mișto de el și s-ar fi simțit jignit ca de fiecare dată când spunea ea ceva. Se distrează de minune, am spus tuturor. Toți furnizorii ei i-au oferit haine gratis pe care să le poarte la întâlniri și are suficienți bărbați care așteaptă la rând cât să-i ajungă până la patruzeci de ani. Apoi îl va alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mă înțeleagă și să ierte? Să mă primească așa cum sunt: cu tot ce posed în mine, bun și rău, mic și mare, urât și frumos. Să mă iubească fără să-mi ceară nimic în schimb. „Luni și vineri dimineața, mă distrez cu Eva, - îmi spune Ferdinand Sinidis, fluierând a pagubă. Ea deschide ușa binișor și intră pe vârful picioarelor, roșie până în ochi de emoția aventurii, cu toate că face numai zece pași prin gang, de la camera ei și până la mine. - Bună dimineața, Ferdinand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
putea descoperi cuviincios în fața morții. O iubesc deși mă simt singur în preajma ei, singur fără dânsa, singur, singur, singur. „Ar fi interesantă o carte despre vin, cu toate că s-au împlinit și înaintea noastră câteva capitole disparate, dar perfect omogene”, - vorbi distrat domnul Ferdinand Sinidis, tărăgănând cuvintele: Câțiva oameni mari și singuratici au scris sublima și barbara biblie a vinului, cu litere de sânge și puroi. ...Văd încă pe unul dintre ei cum se așază la o catedră, uitând să-și scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
după colț de apartamentul său, În timp ce Katharine Loring pleca mai departe spre Bournemouth, cu Louisa. Henry o putea vedea des pe Alice, chiar și de două ori pe zi, pentru scurte discuții În interstițiile dintre obligațiile literare și sociale. O distra povestindu-i ce mai făcea, petrecerile la care luase parte și piesele pe care le văzuse. Alice era o femeie inteligentă, cu spirit de observație, care se manifestase Întotdeauna posesiv față de sentimentele fratelui său și cu suspiciune față de intențiile altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îndepărta prea mult de birourile de la Punch. Îi raporta că petrecuseră Crăciunul și Anul Nou la Brighton, unde citise numeroase romane franțuzești, dintre care cel mai important era Une vie. Henry rămase vreo două luni la Veneția, fără să se distreze prea grozav. Bănuia că făcuse icter și, neavând Încredere În medicii locali, ceruse sfatul doctorului american William Baldwin, care deservea comunitatea expatriaților din Florența, trimițându-i prin poștă probe de urină, Învelite cu grijă și marcate „a.m.“ și „p.m.“. Elaboră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care, la Întors, Du Maurier și ginerele său schimbau locurile. Pe drumul de Întoarcere, Henry Întreținea de obicei cea mai mare parte a conversației cu respectuosul și amabilul Charles, dar pe prima porțiune mai mult asculta, căci Du Maurier Îl distra cu un șuvoi de glume, anecdote și povestioare, unele autobiografice, altele inventate. Cu ocazia unei astfel de plimbări, Du Maurier menționă pentru prima dată ideea pentru o povestire cunoscută ulterior publicului sub titlul de Trilby, dar Henry nu Își mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
La Salon des Indépendants era deschisă o expoziție controversată, iar la Comédie Française juca un Mizantrop excelent. Timp de câteva zile, În mod neobișnuit pentru el, Henry nu scrise nimic, nici măcar o scrisoare, abandonându-se complet plăcerii de a o distra pe Fenimore. Ea se arătă recunoscătoare și Încântată, lăudând tot ceea ce propunea sau aranja el, și Începu să arate mai bine, cu mai multă culoare În obraji și un pas mai săltăreț. Dar simțea o melancolie profundă și permanentă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
plecării din Torquay primi o scrisoare de la Folkestone, unde se hotărâseră, În cele din urmă, să Își petreacă vreo câteva săptămâni de vacanță, În care Își exprimau speranța că avea să Îi viziteze acolo. Du Maurier nu părea să se distreze prea grozav: sănătatea Îi era normală, nervii, ușor de iritat și Îl preocupa apropiata montare a lui Trilby de către Tree. Henry Îi răspunse În grabă, promițând să Îi facă o scurtă vizită lui „Carino Kikaccio mio“ Înainte de a se Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
discurs foarte frumos, spuse Emma, loială, În care o lăuda pe Dorothea Baird și Îi mulțumea domnului Tree. Și a făcut o glumă despre Gerald și toată lumea a râs și a aplaudat. — Și Gerald ce mai face? Întrebă Henry. — Se distrează de minune, zise Du Maurier zâmbind. Și se roagă ca Tree să se Îmbolnăvească Într-o zi, ca să poată să Îl Înlocuiască. Dar i-am spus că un noroc de felul ăsta ai o singură dată În viață. Făcea referire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu toată aplecarea ei spre visătoare gesturi nostalgice, femeia de afaceri îndrăgită de clienți și de reprezentanții comerciali era o natură veselă și uneori sarcastică, îi plăcea chiar să facă și câte o glumiță, pe care o numea „șotie“:se distra demonstrându-i unuia sau altuia dintre musafiri, de pildă unei prietene din perioada de ucenicie comună la Kaisers Kaffee, absența fiului pierdut în paginile tipărite, înlocuind felia de pâine cu gem din care mai mușcam uneori în timpul unei lecturi prelungite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îndrăgit în Langfuhr, am fost prezent înainte și după începutul războiului nu numai ca spectator și colecționar de detalii pentru ceea ce aveam să aștern mai târziu pe hârtie. De îndată ce mic-burghezii din acea suburbie, în civil sau în uniforme brun-căcănii, se distrau unii cu alții și unii împotriva altora, am învățat, condus de mirese însingurate de soldați, dansul renan, foxtrotul, valsul englez; până și tangoul l-am deprins devreme și din cauza asta eram considerat în curând pe ringurile de dans de după război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
patru, cinci sau șapte minute - dar fericirea durează oare mai mult? -, dar această scenă, pe care nu o atestă nici o fotografie făcută la lumina blițului, o am încă în urechi și în fața ochilor. Ca recunoaștere a strădaniilor noastre de a distra lumea, ea vrea să depășească în importanță toate premiile ce mi-au fost decernate mai târziu, chiar și decât cel mai substanțial dintre ele, a cărui conferire, la vârsta biblică, mi-a procurat o bucurie ironic-detașată și care, de atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care maestrul avea nevoie pentru cercetările sale. M-am oferit să percheziționez casa pentru a doua oară. N-am dat de nimic. Ba nu. Am descoperit ceva important pentru don Anglada și Republică. O comoară pe care poetul o aruncase distrat În pivniță: patru sute nouăzeci și șapte de exemplare ale scrierii epuizate Carnetul unui gaucho. — Vă rog să scuzați fervoarea literară a discipolului meu, a spus repezit Carlos Anglada. Astfel de găselnițe erudite nu pot trezi interesul unui spirit ca al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mă benoclez la ea, dă n-ar fi Jacqueline, că poa să i-o ia nainte. Gagigăresele ie cât hău dă dezghețate și crede-mă că te scoală dân morți, da bunicu ie o piesă dă muzeu care, cât te distrează, te șlefuie domn. Mă chinuie Îndoiala dacă iei sunt pă bune protipendari. Io-te: n-am nimic cu ăi dă jos, da nici nu uit că io sunt consul și tre să păstrez, chiar dacă nu ie chestii-trestii, aparențele. Un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Quequén, celelalte la Pujato, localitatea „de baștină“ a lui Bustos Domecq. Toate șase sunt datate Între 27 decembrie 1941 și 21 octombrie 1942. Tunurile bubuiau strașnic În Întreaga Europă, dar acolo, În Argentina, domnea Încă liniștea, iar cei doi se distrau de minune, fără să ignore totuși ce se Întâmpla În jurul lor. Ultimele cuvinte ale ultimei povestiri din volum au, tocmai de aceea, În pofida nelipsitelor accente satiric-umoristice, valoarea unei profesiuni de credință: „ - Vei spune că nu sunt tocmai eu cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nouă după canon, În limitele verosimilului și ale necesarului. Asumând argoul, Borbioy concede, În planul unei deloc exagerate ingeniozități sintactice, rang stilistic evaziunilor lexicale și poeticii substitutive a argoului. În plus, și spre deosebire de Sadoveanu, Borbioy scrie astfel doar ca să se distreze, bucurându-se cu voluptate de propriul joc hedonist. Pe de altă parte, la fel cum În romanele istorice ale lui Sadoveanu iubirea, nu pură, ci purificată și volatilă, e privită cu Îngăduitoare ironie, ca un abțibild, Borbioy o scoate aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
copii vor să se Împrietenească, Încep prin a se juca Împreună. Să Încercăm ceva jucăuș. Harry se așeză la consolă și tastă: === Răspunsul sosi rapid: , , , — Isteț, spuse Harry. Tipul ăsta e tare isteț. Tastă la iuțeală: = , = Răspuns: 7 &7 — Te distrezi bine? Întrebă Barnes. Asta fiindcă nu știu ce naiba faci acolo. — Mă Înțelege la perfecție, spuse Harry. — Mă bucur că cineva poate să te Înțeleagă. Harry tastă: PpP Replica nu se lăsă așteptată: — HELLO. = 00032125252632 — OK. S-a plictisit. Pauza s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
s-a părut absolut deloc amuzant că doamna Smith și-a vărsat paharul cu Bacardi și Cola (mie nu-mi prea plăcea Bacardi-ul, așa încât conținutul lui alcoolic era aproape intact) pe covorul cel bun din sufragerie, dar tata s-a distrat pe chestia asta de n-a mai putut. Voia bună era la ea acasă. În rândul tuturor, mai puțin în rândul băutoarelor de vodcă. Mamei i-a picat fisa a doua zi. A trimis după sticla de vodcă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și bentițele de cap împletite roz cu albastru pe care le cumpăraserăm ca să arătăm bine. De fapt, eu și Margaret îi cumpărasem și tatei niște pantaloni roz și o bentiță de cap. Le-a purtat o singură dată ca să ne distreze pe noi. Cred că mai avem și acum pe undeva o fotografie din ziua aia. Așa că am fost foarte surprinsă atunci când aproape că m-am împiedicat, în camera lui Rachel, de bicicleta medicală și de aparatul de vâslit. Nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zicea ea plină de exuberanță, plină de energie, în timp ce eu stăteam singură, întinsă pe pat, bând vodcă cu suc de portocale, cu omniprezentul număr din Hello lângă mine, te-am căutat peste tot. Hei, nu mi se pare că te distrezi prea tare. Hai cu mine! O să găsim alți oameni, o să discutăm cu ei și-o să râdem nițel. —Du-te dracului! Lasa-mă-n pace! îi spuneam eu. Mi-e foarte bine așa cum sunt. Nu vreau să vorbesc cu nimeni. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]