3,763 matches
-
o adâncime de 15 cm în loc de 25 cm. Profesoara Mariella se confruntă însă cu lipsa de interes a elevilor pentru limba franceză și-și dorește în continuare să plece, deși Geo o curtează timid. Absolvenții sunt sprijiniți însă de Varvara (Draga Olteanu-Matei), soția lui Toderaș și șefa organizației locale de femei a PCR, precum și de tehnicianul Pompei (Sebastian Papaiani), șeful organizației locale de tineret a PCR. Cei doi localnici își dau seama că satul are nevoie de specialiști, în ciuda evenimentelor nefericite
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
mecanic în Tanganika. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Petre Sălcudeanu. Titlul filmului provine din proverbul „Toamna se numără bobocii” cu referire la începerea unui nou an școlar. Scenaristul avea „o anumită înclinație către lumea satului” (după cum a afirmat Draga Olteanu-Matei) și a intenționat să realizeze patru filme care să urmărească integrarea unui grup de absolvenți de facultate în viața rurală de-a lungul a celor patru anotimpuri ale unui an. Dintre acestea, au fost realizate numai trei, "Vara bobocilor
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
de facultate în viața rurală de-a lungul a celor patru anotimpuri ale unui an. Dintre acestea, au fost realizate numai trei, "Vara bobocilor" rămânând doar în faza de intenție. Sălcudeanu s-a gândit să formeze un cuplu alcătuit din Draga Olteanu-Matei și Marin Moraru, care să confere filmului o latură umoristică. Filmul a intrat în faza de producție în aprilie 1974, el aflându-se încă în lucru în noiembrie 1974, probabil la montaj. El a fost realizat în studiourile Centrului
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
cauzate de indiferența celor implicați etc. Falsificarea identității inginerului Geo oferă un ingenios și subtil pretext de a parodia proprietatea colectivă, ajungându-se și la împărțirea obiectelor de folosință intimă. Succesul la public al filmului a fost determinat de tandemul Draga Olteanu Matei (Varvara) - Marin Moraru (Toderaș), de amestecul între umorul citadin și cel rural (prezent mai ales în limbaj) sau de stilul regizoral al lui Mircea Moldovan. Într-un articol publicat la momentul lansării filmului, criticul Eva Sârbu a lăudat
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
Doilea Război Mondial una dintre cele mai bogate femei din orașul Lugoj. Filmul începe cu următoarea mărturisire a acestuia: "„De câte ori mă întorc în acest oraș și trec pe podul de peste Timiș retrăiesc povestea unei femei: povestea mamei mele”". Păuna Varlam (Draga Olteanu-Matei) a rămas văduvă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trebuind să-și întrețină singură cei doi copii: Sever și Sabina (Mariana Buruiană), care urmau pe atunci cursurile școlare. În anii de criză economică de după război, ea se luptă
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
seama că fabrica nu mai este a ei, conștientizând că și-a pierdut copiii din cauza patimei pentru avere. Ea suferă o cădere nervoasă și se duce pe podul de fier de pe râul Timiș cu intenția de a se sinucide. Actrița Draga Olteanu-Matei (născută în 1933 la București) era fiică de militar și și-a însoțit tatăl prin întreaga țară, ajungând în anul 1945 cu unitatea în orașul Lugoj. Familia Olteanu a primit repartiție în casa preotului Șintescu, care se afla în spatele
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
născută în 1933 la București) era fiică de militar și și-a însoțit tatăl prin întreaga țară, ajungând în anul 1945 cu unitatea în orașul Lugoj. Familia Olteanu a primit repartiție în casa preotului Șintescu, care se afla în spatele Tribunalului. Draga Olteanu a locuit în anii 1945-1948 la Lugoj și a învățat timp de trei ani la Liceul „Iulia Hasdeu” din acel oraș. Ea a susținut acolo examenul de capacitate pe care l-a promovat cu nota 9,82. În perioada
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
a locuit în anii 1945-1948 la Lugoj și a învățat timp de trei ani la Liceul „Iulia Hasdeu” din acel oraș. Ea a susținut acolo examenul de capacitate pe care l-a promovat cu nota 9,82. În perioada studiilor, Draga Olteanu a jucat în numeroase piese de teatru pentru copii, cu sprijinul liceului. Tatăl ei a fost mutat în 1948 la Brașov, iar familia sa l-a însoțit acolo. În anul 1967, cu prilejul unui turneu prin țară al Teatrului
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
țară al Teatrului Național din București cu piesa "Apus de soare" de Barbu Delavrancea, în care rolul principal era interpretat de actorul George Calboreanu, actrița a ajuns din nou la Lugoj unde trupa Teatrului Național urma să țină o reprezentație. Draga Olteanu-Matei făcea figurație în acea piesă, alături de alte colege. În timpul unui drum cu trenul către Lugoj, ea l-a cunoscut pe scriitorul caransebeșean Petru Vintilă (1922-2002). Acesta din urmă a intrat în compartimentul în care se aflau actrițele și a
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Petru Vintilă (1922-2002). Acesta din urmă a intrat în compartimentul în care se aflau actrițele și a inițiat o conversație cu ele. El le-a spus că a scris o nuvelă și și-a lăudat-o atât de mult, încât Draga Olteanu s-a gândit că nuvela nu era prea bună. Scriitorul a afirmat că ar da 100.000 lei, o sumă mare de bani pe atunci, pentru a se face un film și i-a spus actriței că ea ar
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
crezut că era o nuvelă proastă și de asta o laudă și dă bani să fie ecranizată. Nici nu mi-a trecut prin cap să o caut, am crezut că era o prostie”", a afirmat ulterior actrița. După o vreme, Draga Olteanu-Matei l-a întâlnit pe scriitor pe Calea Victoriei din București. Vintilă a invitat-o într-o librărie, a cumpărat un exemplar din cartea sa și i-a dat-o actriței cu autograf. Draga Olteanu a citit cartea și i-a
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
a afirmat ulterior actrița. După o vreme, Draga Olteanu-Matei l-a întâlnit pe scriitor pe Calea Victoriei din București. Vintilă a invitat-o într-o librărie, a cumpărat un exemplar din cartea sa și i-a dat-o actriței cu autograf. Draga Olteanu a citit cartea și i-a plăcut, hotărând să scrie un scenariu de film. Mai târziu, Draga Olteanu și-a amintit următoarele lucruri despre originea filmului "Patima": "„Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să scriu scenarii. Îmi
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Vintilă a invitat-o într-o librărie, a cumpărat un exemplar din cartea sa și i-a dat-o actriței cu autograf. Draga Olteanu a citit cartea și i-a plăcut, hotărând să scrie un scenariu de film. Mai târziu, Draga Olteanu și-a amintit următoarele lucruri despre originea filmului "Patima": "„Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să scriu scenarii. Îmi amintesc că eram în tren spre Lugoj când l-am întâlnit pe Petru Vintilă. A venit și mi-
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
spus că nu. Am intrat într-o librărie, mi-a cumpărat cartea și m-a pus să o citesc. M-am îndrăgostit de cartea aia. A durat 9 ani până să lansăm filmul”". Scenariul filmului a fost scris de actrița Draga Olteanu-Matei și de operatorul de imagine George Cornea, fiind inspirat din nuvela „Hiena” de Petru Vintilă. Au fost realizate trei variante de scenarii, ultima aparținând actriței Draga Olteanu Matei. Conducerea cinematografiei românești a făcut presiuni pentru modificarea scenariului, adăugându-se
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
în piață, îmbrăcată în doliu, vânzându-și lucrurile. După ce am prezentat materialul, obiecția a fost ca să nu jignim Armata - nu se poate ca un angajat al Armatei să se comporte în felul acesta și să se întâmple așa ceva.”", a afirmat Draga Olteanu-Matei. Titlul inițial al scenariului a fost „Râsul hienei”. Regia filmului a fost încredințată operatorului de imagine George Cornea, acesta fiind filmul său de debut ca regizor. Anterior, el fusese regizor secund la filmul "Păcală" (1974), regizat de Geo Saizescu
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
model 1945, care aparținea lui Francisc Toth). Buickul fusese adus din America și a fost cumpărat, după încheierea filmărilor, cu suma de 5.000 de lei de către Studioul cinematografic de la Buftea. Echipa de filmare a fost cazată la Hotelul Dacia. Draga Olteanu-Matei a afirmat că lugojenii i-au primit cu mare drag pe actori și personalul tehnic. "„Așa de frumos m-au primit lugojenii, că nu voi uita niciodată zilele acelea minunate petrecute când am filmat Patima. Țin minte că o
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
ce a manifestației populare de după stabilizarea leului. Printre figuranți s-au numărat și profesorul Nicolae Blidaru, viitorul director al Casei de Cultură a Municipiului, și jurnalistul Nicolae Stanoiev. Actorilor li s-a reproșat că au folosit rar graiul bănățean, dar Draga Olteanu-Matei a argumentat că a renunțat la regionalisme pentru că expresiile trebuiau să fie înțelese de spectatorii din întreaga țară. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) a vizionat varianta intermediară a filmului la 25 septembrie 1975, solicitând efectuarea unor modificări
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
din urmă, conducerea C.C.E.S. și-a dat acordul la 6 noiembrie 1975 pentru realizarea versiunii finale. Copia standard a fost finalizată la 28 noiembrie 1975. Cheltuielile de producție ale filmului s-au ridicat la suma de 3.144.000 lei. Draga Olteanu-Matei a fost foarte supărată din cauza faptului că scenariul filmului a fost modificat, eliminându-se unele scene. "„Am fost foarte nemulțumită pentru că nu m-au lăsat să fac filmul conform scenariului. Până astăzi mă doare sufletul, pentru că erau niște scene
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
moderație filmul, remarcând totuși interpretarea de nivel înalt al actriței Draga Olteanu-Matei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman a lăudat debutul regizoral al operatorului George Cornea. El scria că autoarea scenariului, actrița Draga Olteanu-Matei, „și-a scris un rol generos, Păuna, descins din Mara lui Slavici, care i-a prilejuit una dintre cele mai complexe compoziții interpretative pe ecran, într-o distribuție cu actori remarcabili, din toate generațiile [...]. Lugojul - orașul în care se
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
contrast, dimensiunile dramei”. Eugen Atanasiu a făcut filmului o recenzie elogioasă, afirmând: "„Film de acțiune, film de satiră care se îngemănează cu un copios umor (mizând inclusiv pe pitorescul vorbirii dialecticale), « Patima» este un film de actori. În fruntea distribuției, Draga Olteanu Matei joacă cu vădită «patimă» rolul Păunei, oferind un recital de zile mari. Actrița ne face aici martorii unei intime contopiri a dramei cu comedia, într-un joc plin de vervă, dar și de adâncimi tragice”". Criticul Tudor Caranfil
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Dornheim | Dornholzhausen | Dörnick | Dörnitz | Dornstadt | Dornstedt | Dornstetten | Dornum | Dörpen | Dörphof | Dörpling | Dörpstedt | Dörrebach | Dörrenbach | Dörrmoschel | Dörscheid | Dörsdorf | Dorsel | Dorsheim | Dorst | Dorstadt | Dorsten | Dörth | Dortmund | Dorum | Dörverden | Dörzbach | Döschnitz | Döschwitz | Dößel | Dossenheim | Dötlingen | Dotternhausen | Döttesfeld | Drachhausen | Drachselsried | Drackenstedt | Drackenstein | Drage | Drage | Drage | Dragensdorf | Dragun | Drahnsdorf | Drakenburg | Drangstedt | Dransfeld | Dranske | Dreba | Drebach | Drebber | Drebkau | Drebsdorf | Drechow | Drees | Dreetz | Dreetz | Dreggers | Drehnow | Dreieich | Dreifelden | Dreiheide | Dreikirchen | Dreileben | Dreis | Dreisbach | Dreis-Brück | Dreisen | Dreitzsch | Drelsdorf | Drensteinfurt | Drentwede | Dreschvitz | Dresden | Drestedt | Drewelow | Drewitz | Driedorf | Driftsethe | Dröbischau | Drochtersen
Lista localităților din Germania - D () [Corola-website/Science/309299_a_310628]
-
de nume și componență, astfel încât formația - de acum - Albiter Blues Company scoate în 1999 un album omonim, cu înregistrări live, făcute în timpul Festivalului de Jazz și Blues din Brașov, în 1995. În această formulă (Sandu Albiter - chitară, voce, Gheorghe (Mâțu) Draga - saxofon, Cristi Cigolea - trompetă, Gabriel (Baștanu) Isac - chitară bas, Mircea Crișan - voce, percuție, George Iordache - tobe și Victor Solomon - chitară, Cristian Oprea - muzicuță) sunt realizate recitaluri în cluburile de jazz din București și din România. mai activează încă la Brașov
Grup '74 () [Corola-website/Science/309378_a_310707]
-
Sreten Zeković, Jevrem Brković, Rajko Cerović etc. Ei aduc că argumente și atestările mai vechi ale termenului „limba muntenegreană”. Adversarii ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții uniunii statale cu Șerbia, de exemplu lingviștii Mihajlo Sćepanović, Branislav Brborić, Slobodan Remetić, Drago Ćupić și Mâțo Pižurica. Ei consideră că muntenegrenii vorbesc limba sârbă și aduc ca argument principal faptul că nu există diferențe semnificative între limba vorbită în Muntenegru și cea vorbită în Șerbia. Alt argument este că în general muntenegrenii s-
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
a cincea parte din moșia s. Dereneu drept 66 taleri lui Nicoară logofătul. La 31 martie 1615 Dilea din Biliceni vinde un loc de prisacă la Dereneu lui Ioachim, fost vornic de Suceava, care apoi îl face danie Mănăstirii Bistrița. Draga din Biliceni apare la 13 iulie ca martor în zapisul prin care Drăgan și fiul său vând lui Matiaș Sturza o parte de moșie la Sămășcani drept 60 taleri. Iar la 5 august 1646 domnitorul Vasile Lupu întărește stăpînirea lui
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Alecsandri” din Iași până în anul 1992. Rolul său cel mai cunoscut este cel al logofatului Ioan din filmul "Cucoana Chirița" (1986), în regia lui Mircea Drăgan, film în care a jucat alături de mari nume ale filmului românesc ca Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Ileana Stana Ionescu, Jean Constantin, Ștefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Rodica Popescu Bitănescu, Adrian Păduraru, Iurie Darie etc. Începând din anul 1990 este cadru didactic la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iași, ajungând până la gradul didactic de conferențiar
Dionisie Vitcu () [Corola-website/Science/305481_a_306810]