4,016 matches
-
superioară în cadrul învățării, incluzând colaborarea). Colaborarea și competiția sunt practici care se întâlnesc în școala contemporană și ambele sunt necesare. Competiția devine distructivă pentru armonia climatului educațional atunci când este exacerbată și devine un scop în sine. Cadrele didactice trebuie să echilibreze cele două forme de organizare a activității instructiv-educative, creând oportunități de învățare axate pe activitățile de grup ce favorizează cooperarea și întrețin competiția constructivă . Principiile care orientează învățarea prin cooperare sunt: interdependența pozitivă: elevii sunt orientați către un scop comun
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe sticlă), atunci tensiunea superficială împinge lichidul în jos în capilară, apărând o depresiune capilară. În primul caz (figura 13.a) forța superficială va fi dată de relația: în care: r = raza tubului capilar; γ = tensiunea superficială, Forța superficială (F) echilibrează greutatea coloanei de lichid, dată de relația: în care: h = înălțimea coloanei de lichid; g = accelerația gravitațională; d = densitatea lichidului; r = raza tubului. Egalând cele două forțe (relațiile 31 și 32) obținem: Și în al doilea caz (Figura 13.b
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prin metoda focus gruptc " Planificarea studiului realizat prin metoda focus grup" Planificarea este o sarcină menită să îi determine pe toți membrii echipei să se pună de acord asupra scopului și a rezultatelor așteptate ale unui studiu, pentru ca apoi să echilibreze ceea ce ar fi bine de făcut cu ceea ce se poate face în limita resurselor disponibile. Ne punem gândurile pe hârtie și îi încurajăm pe ceilalți să ne ofere un feedback. Acest lucru ne obligă să ne depășim propriile idei și
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pot oferi puncte de vedere unice. O modalitate de a testa calitatea procesului de selecție este dată de capacitatea noastră de a-l apăra cu succes în fața colegilor și a clienților. Suntem puși în mod constant în situația de a echilibra anumite aspecte și acest lucru necesită cântărirea, pe de o parte, a posibilității de părtinire sau a percepției subiectivismului și, pe de altă parte, a cheltuielilor. Procedee de luare a mostrelor pentru focus grupuritc "Procedee de luare a mostrelor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în acest sport și să își amelioreze performanțele; 2. Inițiere: pacienții pot fi inițiați în înot, prin exerciții de plutire și de coordonare la suprafața apei. Înainte de orice, pacientul trebuie asigurat și învățat să nu se panicheze și să se echilibreze la suprafața apei. La început se va folosi un colac sau o centură de siguranță. Treptat se va dezumfla colacul și pacientul va fi învățat să facă pluta cu brațele îndepărtate. Acesta va fi lăsat liber când va avea încredere
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
privire (element a cărui imagine se proiectează pe fovea) este supraestimat în raport cu elementele periferice, această supraestimare crescând, odată cu durata, până la un anumit plafon. Dezvoltarea activității perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de figură care este centrată, probabilitatea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
autorului implicat de un discurs, conchide, tranșant, criticul. În cele ce urmează, Black procedează la inovarea teoretică, metodologică și terminologică a criticismului retoric, la care ne-am referit la începutul acestui subcapitol. El propune termenul de "second persona", pentru a echilibra relația triunghiulară presupusă de actul discursiv: dacă "first persona" ("persoana întâi") a discursului poate fi inferată din discurs ca "portret" (real sau artificial) al autorului discursului, atunci "second persona" ("persoana a doua") poate descrie, în aceeași măsură revelatoare, "publicul implicat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu, resimțind aceeași frustrare? Întrebarea rămâne: vom genera, oare, acel sentiment de ură, cu care să vizăm persoana în cauză? Răspunsul fiecăruia dintre noi la aceste întrebări sunt indicatorul nostru al propriei ieșiri din "criza" menționată chiar adineauri. Pentru a echilibra cele două texte care ne stau în față, interpelându-ne, este imperativ să oferim un răspuns personal dezechilibrului generat de întâlnirea lor. Nu există a treia cale, nu avem posibilitatea de a nu alege. Fenomenul "Hitler" este o posibilitate mereu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
declarative este luat de relația între cunoștințe și cultură, știință și cunoștințele procedurale devenite competențe transversale. Iar cunoștințele simple, curente, ca repertoriu cognitiv asimilat, spre deosebire de cunoștințele generale, savante, concepte de bază, cultură generală, de durată, constituie banca generală de date, echilibrează cunoștințele școlare, disciplinare cu cunoștințele acumulate în diferite alte experiențe. Dacă sunt apoi raportate la diferite contexte, ele sunt incluse, servesc afirmării competențelor, atunci când sunt mobilizate în rezolvarea de situații complexe sociale, profesionale, științifice. Dar trebuie discutat și raportul cantitativ
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații practice reale, complexe. ► Pedagogia pentru competențe versus pedagogia pentru cunoștințe este cerută de particularități și factori esențiali ai lumii contemporane și "ar marca apusul uceniciei romantice" în formarea pentru inserția socio-profesională de performanță. În consecință și curriculumul trebuie să echilibreze elementele care conduc la integrarea a ceea ce se învață, la construirea experiențelor în formarea competențelor, încât noua sa concepere va trece de la centrarea pe cunoștințe la integrarea elementelor: obiective-conținuturi-resurse-strategii-evaluare-management. Va fi ca un concept integrator al acestora, ca proces de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și dau un mod de orientare într-un domeniu mai larg. ► Astfel se conturează și o axă a generalității, care unește obiectivele de la paticular la general, este similară celei a transversalității și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare și se arată progresul în maturizarea pentru viața reală, de-a lungul școlarității. Din acest motiv, un curriculum va fi elaborat practic
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
facilitate în variate contexte reale, nu înseamnă doar acest aspect. Este necesară și corelarea lui strânsă cu alte două dimensiuni inițiale, eficient și logic pregătite: precizarea conținuturilor structurate pe conceptele esențiale ale domeniului și a obiectivelor terminale, generale și specifice, echilibrate pe dezvoltarea personalității și pe raportarea la așteptările socio-profesionale (profilul, referențialul de competențe). La care se adaugă și evaluarea criterială, mai ales formativă și în situații, sarcini, probleme, proiecte efective, complexe care să mobilizeze integrat cele învățate, să le utilizeze
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imediate (tradiționalele cunoștințe), • cum să fie condițiile pentru a forma sau valorifica experiențe de învățare diferite (anterioare, pe discipline, nonformale, informale), • cum să fie create condițiile pentru transferul în diferite alte contexte pentru competențe, performanțe și motivare, • cum se va echilibra educația cu formarea, instruirea în școală. Constatăm că dezvoltarea în timp a concepției curriculare a generat și alternative de paradigme particulare (microparadigme), principii în elaborarea programelor disciplinare, cu consecințe metodologice de aplicare diversificată a lor, deși acestea nu sunt folosite
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Atitudini • Cum se diferențiază categoriile de finalități la specialitate? • Cum se analizează critic documentele curriculare în temă? • Cum precizează scopurile și obiectivele învățării la disciplina sa? • Cum se stabilesc, formulează scopurile și obiectivele pentru o unitate de învățare? • Cum se echilibrează categoriile de obiective în proiectarea diferitelor activități? • Cum se analizează critic, adaptează, completează programele și manualele sale în temă? • Cum se aleg, se precizează obiectivele după context, educați, conținut, resurse? • Cum se relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogice a unui profesor, datorată manifestării insistente a unor prejudecăți și care dovedesc încă persistența empiricului. Toate aceste constatări inițiale au influențat analiza critică a contextului de conturare și aplicare a proiectului constructivist de programă curriculară, adaptată pentru a putea echilibra rolurile și pertinența ei în: • precizarea obiectivelor învățării constructiviste în termeni de capacități, competențe (formulare, selectare, ponderare, extindere, combinare), • precizarea temelor (raportarea la așteptările profesionalizării didactice, la nevoile cerute de rezolvarea situațiilor reale predominante, la posibilitatea aprofundării lor variate, la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ele asigură succesul în învățare, dar dau și suportul pentru ghidarea instruirii, prin formarea reprezentărilor înțelese și coerente asupra cunoașterii și cunoștințelor. Ele direcționează strategia procesului, asigură continuitatea procesului până la succesul final prefigurat, asigură procesul construirii în timp a înțelegerii, echilibrează strategiile după categoriile de scopuri (ca durată), clarifică formarea intereselor și a aspirațiilor, previn discontinuități în atingerea lor. Scopurile ghidează instruirea, managementul, strategiile de înțelegere. Construcția cunoașterii Educatul are succes în noua învățare dacă abordează cunoașterea ca o construcție mentală
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum să sprijine multiplele moduri de înțelegere și rezolvare într-un mediu favorabil învățării deschise. ► Schimbarea modurilor de relaționare educator-educat este un semnal pentru acceptarea schimbării de paradigmă aici și indică balanța de putere în clasă, dinamica ei pentru a echilibra rolurile celor implicați sau ce fel de putere are educatorul în ambele situații și cum se manifestă, ce beneficii sunt pentru ambele și în diferite momente ale balanței, dacă această cedare compromite responsabilitățile profesionale (relația autoritate-libertate și schimbarea rolurilor). Rolurile
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
model propriu de automanagement al acestei învățări. Dacă acum calitatea învățării a devenit o problemă a comunității (școală, clasă), atunci trebuie să se asigure climatul corespunzător, atmosfera de descoperire, luarea de decizii optime, unde se dezvoltă capacitatea de reflecție, se echilibrează balanța între normele profesionale și dispozițiile personale ale educatorului, se mărește eficiența predării-învățării ca alternativă, se creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate. • Aplicarea în acest climat a spiritului democratic, cu creșterea responsabilității, promovarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
gradul de implicare în experiențe explicite variate de autoeducație sprijinită. Dar cele două vârste de mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația începe odată cu educația, crește în importanță și afirmare, pe măsura consolidării educației de bază, încât în preadolescență se echilibrează raportul educație autoeducație. În adolescență, autoeducația începe să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în perfecționarea dimensiunilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
depășirea celui clasic (administrativ). Acum învățarea a devenit o problemă a comunității (școala ca organizație) și îi trebuie asigurat climatul corespunzător, atmosfera de descoperire, colaborare, luarea de decizii optime, unde liderii formali să dezvolte capacitatea de reflecție și autocercetare. LCL echilibrează balanța între normele profesionale și dispozițiile personale ale educatorului-lider formal, în administrarea realizării curriculumului în clasă, dar și creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate instructivă. Alți cercetători (Danzing et al, 2006, pp. 3-10
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reciproce. Rezultă că rolul educatorului în leadership este puternic influențat de așteptările și presiunile de rol, formulate de către factorii organizaționali, factorii de personalitate, de factorii din sfera relațiilor interpersonale. Iar el nu trebuie decât să conștientizeze, să analizeze și să echilibreze aceste categorii de așteptări, să armonizeze cerințele normative ale școlii cu cele pedagogice ale realizării concrete, efective a procesului educațional în clasă. Divergențele semnalate rămân, dar conștientizarea acum a nevoii de creștere a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în clasă, realizator al disciplinei, coordonator, evaluator, consilier, membru al grupului, decident, model de atitudine, înlocuitor al părinților. De aici putem sublinia că un educator-bun manager și lider: • are strategii adecvate de explorare a mediului pedagogic pentru învățare, • cunoaște și echilibrează influențele diferiților factori asupra elevilor, • are simțul umorului pentru destinderea atmosferei în clasă, • îi place să colaboreze cu educații, • uzează de criterii de obținere a performanței, • ia decizii acceptate de majoritatea acestora, • îi antrenează în luarea și aplicarea deciziilor, • îi
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să utilizeze autoanaliza, autocorectarea continuă multiplu determinate, • să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să utilizeze efecte, opinii și ale altor factori antrenați în cooperare, • să analizeze coeficientul de încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
6, 1/7 etc. Sunt așa-numitele kakemonouri care ne propun și un sistem original de compoziție cu verticală, în care golul domină plinul, deci albul domină negrul, iar elementele graficate trebuie să aibă o maximă tensiune pentru a putea echilibra golul. Mai întâi, prezența unei verticale în imagine înseamnă o verticală compusă pe suprafața dată. De locul pe care-l ocupă în lucrare depinde semnificația pe care dorim să i-o imprimăm. Deci verticala situată în centrul imaginii inspiră o
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
până la porțile complexe, bogat ornamentate, din arta populară și culminează cu arcele de triumf. Frumusețea unei porți constă în armonia proporțiilor, raportate mereu la om, ca „măsură a tuturor lucrurilor“. Porțile au fie o alcătuire discretă și neostentativă, fie una echilibrată prin perfecțiunea proporțiilor, sau una monumentală, copleșitoare, ca în cazul arcelor de triumf. „Poarta sărutului“ de C. Brâncuși este tot un arc de triumf, frumos echilibrat, care te impresionează prin perfecțiunea proporțiilor și prin austeritatea decorativă. Semnul sărutului integrat în
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]