159,780 matches
-
de locuitor din Europa era în RPR, dar odată ce urma să se pornească pe calea industrializării, se prevedea necesitatea producerii de energie electrică, care să acopere nevoile impuse de această industrializare. Se prevedea chiar să se producă foarte multă energie electrică, astfel că jumătate din investițiile RPR erau direcționate spre sectorul energetic.159 Dorința lui Dej de industrializa a RPR avea în vedere asigurarea unei independente energetice față de Moscova și în acest scop RPR a inițiat o serie de proiecte care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
159 Dorința lui Dej de industrializa a RPR avea în vedere asigurarea unei independente energetice față de Moscova și în acest scop RPR a inițiat o serie de proiecte care vizau construirea de termocentrale și hidrocentrale care urmau să furnizeze energia electrică indispensabilă industriei. Din însăși analiza prognozei evoluției consumului de energie electrică în RPR reiese imperativul acestei acțiuni a Bucureștiului. Având aceste lucruri în vedere, se poate vedea cum realizarea unei hidrocentrale la Porțile de Fier contribuia din plin la atingerea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
asigurarea unei independente energetice față de Moscova și în acest scop RPR a inițiat o serie de proiecte care vizau construirea de termocentrale și hidrocentrale care urmau să furnizeze energia electrică indispensabilă industriei. Din însăși analiza prognozei evoluției consumului de energie electrică în RPR reiese imperativul acestei acțiuni a Bucureștiului. Având aceste lucruri în vedere, se poate vedea cum realizarea unei hidrocentrale la Porțile de Fier contribuia din plin la atingerea obiectivelor naționale în privința producției de energie electrică; cum dezvoltarea economică a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
evoluției consumului de energie electrică în RPR reiese imperativul acestei acțiuni a Bucureștiului. Având aceste lucruri în vedere, se poate vedea cum realizarea unei hidrocentrale la Porțile de Fier contribuia din plin la atingerea obiectivelor naționale în privința producției de energie electrică; cum dezvoltarea economică a României și Iugoslaviei din 1945 până în 1960 (precum și prognozele pe termen lung) indicau o creștere deosebit de mare în privința consumului de energie electrică, uzina hidroelectrica ce se putea realiza în comun putea juca un rol capital în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Porțile de Fier contribuia din plin la atingerea obiectivelor naționale în privința producției de energie electrică; cum dezvoltarea economică a României și Iugoslaviei din 1945 până în 1960 (precum și prognozele pe termen lung) indicau o creștere deosebit de mare în privința consumului de energie electrică, uzina hidroelectrica ce se putea realiza în comun putea juca un rol capital în acoperirea nevoilor de energie electrică ale acestora. Dacă în perioada 1938-1960 media mondială a consumului de energie electrică se dublă la fiecare 10 ani, în România
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
României și Iugoslaviei din 1945 până în 1960 (precum și prognozele pe termen lung) indicau o creștere deosebit de mare în privința consumului de energie electrică, uzina hidroelectrica ce se putea realiza în comun putea juca un rol capital în acoperirea nevoilor de energie electrică ale acestora. Dacă în perioada 1938-1960 media mondială a consumului de energie electrică se dublă la fiecare 10 ani, în România și în Iugoslavia, consumul de energie s-a dublat la fiecare 5-6 ani. Ritmul de creștere până în 1960 al
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o creștere deosebit de mare în privința consumului de energie electrică, uzina hidroelectrica ce se putea realiza în comun putea juca un rol capital în acoperirea nevoilor de energie electrică ale acestora. Dacă în perioada 1938-1960 media mondială a consumului de energie electrică se dublă la fiecare 10 ani, în România și în Iugoslavia, consumul de energie s-a dublat la fiecare 5-6 ani. Ritmul de creștere până în 1960 al consumului de energie electrică în aceste două țări vecine este redat în tabelul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în perioada 1938-1960 media mondială a consumului de energie electrică se dublă la fiecare 10 ani, în România și în Iugoslavia, consumul de energie s-a dublat la fiecare 5-6 ani. Ritmul de creștere până în 1960 al consumului de energie electrică în aceste două țări vecine este redat în tabelul de mai jos, în care consumul este exprimat în milioane KW/h. Tabel nr. 3 Consumul de energie electrică în R.P.R. și R.P.F.I. (exprimat în milioane KW/h) Anii 1938 1950
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fiecare 5-6 ani. Ritmul de creștere până în 1960 al consumului de energie electrică în aceste două țări vecine este redat în tabelul de mai jos, în care consumul este exprimat în milioane KW/h. Tabel nr. 3 Consumul de energie electrică în R.P.R. și R.P.F.I. (exprimat în milioane KW/h) Anii 1938 1950 1955 1959 1960 RPR 1130 2113 4340 6820 7700 RPFI 1100 2408 4340 8106 9300 Cu ocazia întâlnirii de la Orșova între delegațiile celor două țări (2 octombrie 1956
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
4340 6820 7700 RPFI 1100 2408 4340 8106 9300 Cu ocazia întâlnirii de la Orșova între delegațiile celor două țări (2 octombrie 1956) au fost expuse părerile specialiștilor din cele două țări. S-au prezentat date relative la consumul de energie electrică în RPR, evidențiindu-se o creștere susținută și accelerată: în 1956 se consumă 2,1 mld KWh/an, iar planul pentru anul 1960 era de 7,8 mld KWh/an, iar în 1970 consumul estimat era de 20 mld KWh
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mld KWh/an, iar planul pentru anul 1960 era de 7,8 mld KWh/an, iar în 1970 consumul estimat era de 20 mld KWh/an. Ceea ce ne marchează atenția este faptul că în anul 1956 numai 6% din energia electrică a fost produsă în hidrocentrale, în timp ce termocentralele produceau 94%. Se preconiza o creștere a producției de hidroenergie, în producția de energie electrică a țarii. Dar realizarea obiectivului pe Dunăre în comun cu iugoslavii însemna mai mult decat producția de energie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
20 mld KWh/an. Ceea ce ne marchează atenția este faptul că în anul 1956 numai 6% din energia electrică a fost produsă în hidrocentrale, în timp ce termocentralele produceau 94%. Se preconiza o creștere a producției de hidroenergie, în producția de energie electrică a țarii. Dar realizarea obiectivului pe Dunăre în comun cu iugoslavii însemna mai mult decat producția de energie electrică necesară industrializării; realizarea obiectivului dovedea lumii întregi că între RPFI și RPR starea de tensiune a fost eliminată, că între cele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a fost produsă în hidrocentrale, în timp ce termocentralele produceau 94%. Se preconiza o creștere a producției de hidroenergie, în producția de energie electrică a țarii. Dar realizarea obiectivului pe Dunăre în comun cu iugoslavii însemna mai mult decat producția de energie electrică necesară industrializării; realizarea obiectivului dovedea lumii întregi că între RPFI și RPR starea de tensiune a fost eliminată, că între cele două state existau relații de bună vecinătate și, foarte important, acest obiectiv realizat de către RPR dovedea exercitarea dreptului de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
lor în proiect ar fi complicat mult negocierile, nu numai datorită creșterii numărului de părți și a diversificării intereselor ce trebuiau armonizate, ci și datorită faptului că ambele state erau membre CAER și niciuna nu dorea industrializarea RPR; iar energia electrică obținută la Porțile de Fier era o importantă sursă ce putea susține industrializarea RPR. Pentru a forța într-un fel lucrurile, Sofia a lansat în timpul campaniei electorale chiar ideea participării Bulgariei în proiect, desi Belgradul nu își dăduse acordul în vederea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
URSS atât în timpul negocierilor, cât și în timpul construcției obiectivului și a exploatării sale. În acest scop, URSS dorea să creeze și un directorat care avea menirea de a hotărî ce să se consume mai rațional și cum să circule energia electrică.169 Intransigenta RPFI față de dorință bulgarilor de a participa la negocieri și la construcția obiectivului pe Dunăre a dus la purtarea unor negocieri bilaterale între RPFI și RPR, această acțiune fiind îndelung contestată de URSS,170 deoarece oferea participanților direcți
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de acest eveniment, din iulie 1958, până în aprilie 1959 neavând loc nicio sesiune a Comisiei Mixte. Interesele din câmpul economic pe care ambele state le aveau posibilitatea de a produce împreună un obiectiv ce urma să asigure producția de energie electrică atât de necesară industrializării pe care doreau să o promoveze precum și flexibilitatea de care s-a dat dovadă, căutând să se justifice faptul că realizarea obiectivului nu însemnă adoptarea de către un partid a poziției celuilalt, au făcut ca impasul acesta
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fi antrenate de realizarea obiectivului și de a stabili numărul de baraje, mărimea lor și ordinea în care trebuiau să fie realizate acestea; de a defalca cheltuielile privind lucrările destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație de cele privind producerea de energie electrică, din cheltuielile totale impuse de realizarea obiectivului; de a evalua pagubele produse ca urmare a realizării Sistemului, precum și cuantumul despăgubirilor. Secția de documentație tehnică de teren avea sarcina de a efectua operațiuni și măsurători de teren; de a efectua o
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
faptul că, cu cat obiectivul era amplasat mai aproape de Drobeta Turnu-Severin, cu atat forță la care urma să fie supus era mai mare și construcția trebuia să fie mai solidă și mai bine ancorată în albia Dunării, dar și energia electrică ce se putea obține în această situație era mai mare); de a măsura și evalua pagubele rezultate ca urmare a creșterii nivelului apelor fluviului și a inundării diverselor obiective (terenuri, clădiri, organizații productive, mine, comunicații, instalații edilitare, monumente istorice), iar
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nealiniata din punct de vedere militar și rebela din punct de vedere politic, în raport cu țările comuniste. Uniunea Sovietică a căutat să se opună prin toate mijloacele de care dispunea realizării Sistemului, prin construirea căruia România avea să-și furnizeze energia electrică atât de necesară dezvoltării sale industriale, crescându-și prin această independența sa economică și politică. Desigur, acest context nu putea să nu aibă o influență și în privința deschiderii negocierilor dintre RPR și RPFI. 2.4.10. Deschiderea negocierilor O negociere
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de câștigat. Realizarea Sistemului de la Porțile de Fier contribuia la satisfacerea intereselor pe care le aveau RPR și RPFI, ambele având dorința de a-și construi baza pe care să-și clădească apoi industria națională, prin asigurarea producerii de energie electrică, reducându-se dependența față de alte țari în acest domeniu (în special față de URSS). Mai mult, prin construirea șoselei de pe baraj și prin conectarea ei la rețelele rutiere din ambele state s-au creat premisele dezvoltării schimburilor economice și culturale bilaterale
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acestuia în baza principiului egalității părților. Această rezultă chiar din art. 2 al Acordului româno-iugoslav, unde se menționează că obiectele destinate utilizării potențialului hidroenergetic și cele destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea vor fi formate din două centrale electrice cu aceiași parametri și caracteristici tehnice, una lângă malul stâng, alta lângă malul drept al Dunării; două ecluze cu aceiași parametri și caracteristici tehnice, una lângă malul stâng și alta lângă malul drept al Dunării. În art. 5 se menționează
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
decât jumătate din valoarea totală a investițiilor Sistemului, va executa anumite lucrări pe teritoriul celeilalte Părți". În timpul exploatării Sistemului de la Porțile de Fier egalitatea dintre cele două state reiese din art. 3 al Acordului: "puterea instalată în cele două centrale electrice este de 2 000 MW, iar producția medie anuală totală de energie electrică de cca. 10000 GW/h" și din art. 8: "cele două părți contractante au căzut de acord să folosească la toate nivelele de retenție în cote egale
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
teritoriul celeilalte Părți". În timpul exploatării Sistemului de la Porțile de Fier egalitatea dintre cele două state reiese din art. 3 al Acordului: "puterea instalată în cele două centrale electrice este de 2 000 MW, iar producția medie anuală totală de energie electrică de cca. 10000 GW/h" și din art. 8: "cele două părți contractante au căzut de acord să folosească la toate nivelele de retenție în cote egale potențialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porțile de Fier pe toată durata existenței acestui
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Porților de Fier după realizarea Sistemului. Egalitatea celor două state și legat de această: reprezentarea paritara în toate organele colective, echivalarea posturilor (sau rotația adecvată), participarea egală din punct de vedere calitativ și cantitativ la cheltuieli, investiții, la repartizarea energiei electrice și a veniturilor rezultate din taxele de navigație încasate de AFPF. Independența fiecare dintre cele două întreprinderi hidroenergetice funcționează independent. Respectarea suveranității teritoriilor și legat de aceasta, menținerea integrală a frontierelor de stat. Aplicarea legii locului în materie de delicte
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
același timp prestigiul lui Tito atât în rândul țărilor nealiniate, cât și în rândul țărilor occidentale. Dar beneficiul așteptat a determinat cele două țări să înceapă tratativele, deoarece în urmă realizării Sistemului ambele țări aveau capacitatea de a genera energia electrică atât de necesară industrializării lor, reducând în cazul RPR, dependentă față de Moscova în atât de sensibilul domeniu al aprovizionării cu energie, asigurând în același timp o bază pentru diversificarea relațiilor celor două state, trăgând și un semnal ce putea fi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]