13,637 matches
-
este exclusiv rezultatul unei constrângeri materiale. Gaetano Mosca, Histoire des doctrines politiques depuis l’Antiquité jusqu’à nos jours, traducere în limba franceză, Payot, Paris, 1955, pp. 321-322 (prima ediție în limba italiană: 1936). Elita puterii Gradul de coeziune al elitei conducătoare este o chestiune care a suscitat numeroase discuții. Contrar punctelor de vedere conform cărora elita conducătoare este formată din grupuri diverse neavând nici aceleași interese și nici aceeași scară de valori, Charles Wright Mills a susținut ideea că relațiile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
à nos jours, traducere în limba franceză, Payot, Paris, 1955, pp. 321-322 (prima ediție în limba italiană: 1936). Elita puterii Gradul de coeziune al elitei conducătoare este o chestiune care a suscitat numeroase discuții. Contrar punctelor de vedere conform cărora elita conducătoare este formată din grupuri diverse neavând nici aceleași interese și nici aceeași scară de valori, Charles Wright Mills a susținut ideea că relațiile de complicitate dintre diferitele segmente ale elitei sunt mai importante decât tot ceea ce le poate separa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
suscitat numeroase discuții. Contrar punctelor de vedere conform cărora elita conducătoare este formată din grupuri diverse neavând nici aceleași interese și nici aceeași scară de valori, Charles Wright Mills a susținut ideea că relațiile de complicitate dintre diferitele segmente ale elitei sunt mai importante decât tot ceea ce le poate separa. Acesta este obiectul cărții sale The Power Elite (1956). Teza lui a fost adesea simplificată până la caricatură. Mills e foarte conștient de diversitatea elitelor și a criteriilor de acces la aceasta
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nici aceleași interese și nici aceeași scară de valori, Charles Wright Mills a susținut ideea că relațiile de complicitate dintre diferitele segmente ale elitei sunt mai importante decât tot ceea ce le poate separa. Acesta este obiectul cărții sale The Power Elite (1956). Teza lui a fost adesea simplificată până la caricatură. Mills e foarte conștient de diversitatea elitelor și a criteriilor de acces la aceasta. I se întâmplă chiar să le deosebească explicit, evocându-i pe „deținătorii puterii, ai bogăției și ai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
relațiile de complicitate dintre diferitele segmente ale elitei sunt mai importante decât tot ceea ce le poate separa. Acesta este obiectul cărții sale The Power Elite (1956). Teza lui a fost adesea simplificată până la caricatură. Mills e foarte conștient de diversitatea elitelor și a criteriilor de acces la aceasta. I se întâmplă chiar să le deosebească explicit, evocându-i pe „deținătorii puterii, ai bogăției și ai celebrității” (Mills, 1969, p. 17). Nu contestă în nici un fel existența în societatea modernă a unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ai celebrității” (Mills, 1969, p. 17). Nu contestă în nici un fel existența în societatea modernă a unor sectoare de activitate diferențiate, având propriile ierarhii (de exemplu, economia, serviciile statului sau apărarea națională). Dar ceea ce contează pentru el este faptul că elitele sunt compuse din indivizi ce ocupă „posturi-cheie”, „posturi strategice” în „organizații esențiale” ale societății (ibidem, p. 8). Factorii de integrare i se par net superiori ca importanță diferențelor specifice, după cum diversele elite specializate formează o singură „elită a puterii”. Charles
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dar ceea ce contează pentru el este faptul că elitele sunt compuse din indivizi ce ocupă „posturi-cheie”, „posturi strategice” în „organizații esențiale” ale societății (ibidem, p. 8). Factorii de integrare i se par net superiori ca importanță diferențelor specifice, după cum diversele elite specializate formează o singură „elită a puterii”. Charles Wright Mills (1916, Waco, Texas 1962, New York) Sociolog american, a studiat filosofia și sociologia la Universitatea din Texas. Începând din 1948, a fost profesor la Universitatea Columbia din New York. Concepțiile sale au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este faptul că elitele sunt compuse din indivizi ce ocupă „posturi-cheie”, „posturi strategice” în „organizații esențiale” ale societății (ibidem, p. 8). Factorii de integrare i se par net superiori ca importanță diferențelor specifice, după cum diversele elite specializate formează o singură „elită a puterii”. Charles Wright Mills (1916, Waco, Texas 1962, New York) Sociolog american, a studiat filosofia și sociologia la Universitatea din Texas. Începând din 1948, a fost profesor la Universitatea Columbia din New York. Concepțiile sale au fost influențate de Weber și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parte, i se datorează o punere în gardă aproape profetică în privința birocratizării cercetării și un foarte frumos text anexat cărții sale L’Imagination sociologique ce tratează „meseria de intelectual”. Lucrări principale: White Collar (1951), Les Cols blancs (1966), The Power Elite (1956; traducere în limba franceză: L’Elite du pouvoir, 1969), The Sociological Imagination (1959; traducere în limba franceză: L’Imagination sociologique, 1968). Conivență în diversitate Elita puterii se sprijină pe poziții instituționale și pe capacități decizionale. Este vorba despre „acele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
gardă aproape profetică în privința birocratizării cercetării și un foarte frumos text anexat cărții sale L’Imagination sociologique ce tratează „meseria de intelectual”. Lucrări principale: White Collar (1951), Les Cols blancs (1966), The Power Elite (1956; traducere în limba franceză: L’Elite du pouvoir, 1969), The Sociological Imagination (1959; traducere în limba franceză: L’Imagination sociologique, 1968). Conivență în diversitate Elita puterii se sprijină pe poziții instituționale și pe capacități decizionale. Este vorba despre „acele cercuri politice, economice și militare care, într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
meseria de intelectual”. Lucrări principale: White Collar (1951), Les Cols blancs (1966), The Power Elite (1956; traducere în limba franceză: L’Elite du pouvoir, 1969), The Sociological Imagination (1959; traducere în limba franceză: L’Imagination sociologique, 1968). Conivență în diversitate Elita puterii se sprijină pe poziții instituționale și pe capacități decizionale. Este vorba despre „acele cercuri politice, economice și militare care, într-un ansamblu complex de clanuri încrucișate, își împart deciziile de importanță cel puțin națională” (Mills, 1969, p. 23). Încrucișarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru a ocupa succesiv diferite funcții de conducere. Atenția lui Mills a fost atrasă de cariere de acest gen care permit indivizilor în poziție de conducere să evolueze între cariera militară, lumea afacerilor și serviciul statului. În opinia sa, nucleul „elitei puterii” este constituit din indivizi care se deplasează de la un post de comandă dintr-un domeniu instituțional la un post de nivel similar într-un alt domeniu. În acest fel, ei stabilesc legături strânse între aceste domenii diferite (ibidem, pp.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de șef de stat-major al armatei la președinția prestigioasei Universități Columbia (New York) și, de acolo, la funcția supremă în stat (Putnam, 1976, p. 110). S-a observat că „suprapunerea secvențială” favorizează înțelegerea între membrii clasei conducătoare. Preocuparea anumitor membri ai elitei guvernamentale de a răspunde dorințelor elitei afacerilor poate fi stimulată de perspectiva unei retrageri ce va fi răsplătită cu un post confortabil în lumea întreprinderilor. Acest fenomen, familiar pentru observatorii americani ai Pentagonului, a fost botezat în Franța pantouflage; îl
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la președinția prestigioasei Universități Columbia (New York) și, de acolo, la funcția supremă în stat (Putnam, 1976, p. 110). S-a observat că „suprapunerea secvențială” favorizează înțelegerea între membrii clasei conducătoare. Preocuparea anumitor membri ai elitei guvernamentale de a răspunde dorințelor elitei afacerilor poate fi stimulată de perspectiva unei retrageri ce va fi răsplătită cu un post confortabil în lumea întreprinderilor. Acest fenomen, familiar pentru observatorii americani ai Pentagonului, a fost botezat în Franța pantouflage; îl întâlnim și în țări foarte diferite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
observatorii americani ai Pentagonului, a fost botezat în Franța pantouflage; îl întâlnim și în țări foarte diferite, cum ar fi Japonia sau Turcia (ibidem, p. 111). Mills pune accentul pe ceea ce i se pare că ar fi unitatea fundamentală a elitei puterii americane. În opinia sa, această unitate este mai ales de ordin psihosocial și rezultă dintr-un sentiment de camaraderie ce permite celor aparținând elitei să se simtă membri ai aceluiași mediu exclusivist. „Nicăieri în America nu există o «conștiință
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
111). Mills pune accentul pe ceea ce i se pare că ar fi unitatea fundamentală a elitei puterii americane. În opinia sa, această unitate este mai ales de ordin psihosocial și rezultă dintr-un sentiment de camaraderie ce permite celor aparținând elitei să se simtă membri ai aceluiași mediu exclusivist. „Nicăieri în America nu există o «conștiință de clasă» mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p. 283). Pentru Mills, logica economiei capitaliste este cea care favorizează interpătrunderea diferitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai ales de ordin psihosocial și rezultă dintr-un sentiment de camaraderie ce permite celor aparținând elitei să se simtă membri ai aceluiași mediu exclusivist. „Nicăieri în America nu există o «conștiință de clasă» mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p. 283). Pentru Mills, logica economiei capitaliste este cea care favorizează interpătrunderea diferitelor ierarhii instituționale și amestecul elitelor specializate, creând astfel o „elită a puterii” compozită poate, dar animată de preocupări convergente. Într-adevăr, interesele diferitelor sectoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ai aceluiași mediu exclusivist. „Nicăieri în America nu există o «conștiință de clasă» mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p. 283). Pentru Mills, logica economiei capitaliste este cea care favorizează interpătrunderea diferitelor ierarhii instituționale și amestecul elitelor specializate, creând astfel o „elită a puterii” compozită poate, dar animată de preocupări convergente. Într-adevăr, interesele diferitelor sectoare coincid. Lumea afacerilor produce armament care face obiectul unor comenzi guvernamentale în măsura în care corespund nevoilor resimțite de militari. Astfel, suntem confruntați cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în America nu există o «conștiință de clasă» mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p. 283). Pentru Mills, logica economiei capitaliste este cea care favorizează interpătrunderea diferitelor ierarhii instituționale și amestecul elitelor specializate, creând astfel o „elită a puterii” compozită poate, dar animată de preocupări convergente. Într-adevăr, interesele diferitelor sectoare coincid. Lumea afacerilor produce armament care face obiectul unor comenzi guvernamentale în măsura în care corespund nevoilor resimțite de militari. Astfel, suntem confruntați cu un veritabil complex militaro-politico-industrial apar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
solidaritate nu înseamnă că „mai marii sunt uniți, că știu exact e au de făcut” și nici nu înseamnă că „ei fac neapărat parte din vreo conspirație conștientă și organizată” (ibidem, p. 23). Am căuta în zadar în The Power Elite urme ale „recursului în aparență excesiv la noțiunea de conspirație la vârf” („apparently owerdrown concept of a conspiracy at the top”) despre care vorbește Don Martindale (1981, p. 422). Dimpotrivă, Mills afirmă: Dacă ținem cu orice preț să definim elita
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Elite urme ale „recursului în aparență excesiv la noțiunea de conspirație la vârf” („apparently owerdrown concept of a conspiracy at the top”) despre care vorbește Don Martindale (1981, p. 422). Dimpotrivă, Mills afirmă: Dacă ținem cu orice preț să definim elita ca pe o clasă ferm coordonată, care domină în mod continuu și absolut, închidem dinainte perspectivele pe care ni le-ar putea oferi o definiție mai modestă (Mills, 1969, p. 25). Dacă elita puterii nu este „ferm coordonată”, ea e
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dacă ținem cu orice preț să definim elita ca pe o clasă ferm coordonată, care domină în mod continuu și absolut, închidem dinainte perspectivele pe care ni le-ar putea oferi o definiție mai modestă (Mills, 1969, p. 25). Dacă elita puterii nu este „ferm coordonată”, ea e constituită din persoane ce „împărtășesc o aceeași sensibilitate intimă”, frecventează aceleași locuri și au aceleași relații. La acestea se adaugă faptul că ea se compune din „oameni cu origine și cu educație similare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atât poate avea mai mult” (ibidem, pp. 14-15). Pe plan instituțional, această relativă omogenitate psihosocială se traduce prin schimbarea între ei a posturilor pe care le ocupă (ibidem, p. 24), fenomen semnalat, de asemenea, de nenumărate ori și în Franța. Elita puterii după Charles Wright Mills Organizațiile esențiale sunt probabil marile întreprinderi, pentru că, în consiliile de administrație, membrii diverselor elite sunt intim amestecați. La modul superficial, întâlnim acest fapt în cursul vilegiaturilor de vară și de iarnă, sub forma unor cercuri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
între ei a posturilor pe care le ocupă (ibidem, p. 24), fenomen semnalat, de asemenea, de nenumărate ori și în Franța. Elita puterii după Charles Wright Mills Organizațiile esențiale sunt probabil marile întreprinderi, pentru că, în consiliile de administrație, membrii diverselor elite sunt intim amestecați. La modul superficial, întâlnim acest fapt în cursul vilegiaturilor de vară și de iarnă, sub forma unor cercuri ce se suprapun într-o mare complexitate de variante; puțin câte puțin, toată lumea sfârșește prin a se întâlni cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dezinvoltură punctul de vedere al omologilor lor, întotdeauna cu simpatie și, adesea. cu delicatețe. Se definesc reciproc drept făcând parte dintre oamenii care contează și de care trebuie, prin urmare, să se țină cont. Fiecare dintre ei, ca membru al elitei, sfârșește prin a incorpora în integritatea, onoarea și conștiința sa punctul de vedere, dorințele și valorile celorlalți. Dacă între ei nu există întotdeauna o comunitate de idealuri și de criterii morale întemeiată pe o cultură aristocratică explicită aceasta nu înseamnă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]