4,229 matches
-
1998. [1960] ---. L'Immaginario. Scienza e filosofia dell'immagine. Como: RED, 1996. [1994] Ferluga, Jarlan. Bisanzio. Societa e stato. Milano: Sansoni, 1974. Ferraris, Maurizio. L'immaginazione. Bologna: Il Mulino, 1996. Filosofia greacă până la Platon. 2 vol. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979 și 1984. Finley, Moses I. L'invention de la politique. Démocratie et Politique en Grèce et dans la Rome républicaine. Paris: Flammarion, 1985. [1983] Flower, H. I. Ancestor Masks and Aristocratic Power in Roman Culture. Oxford: Oxford UP, 1996. Follon
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân pe-aceeași bancă la o masă, O bătrînică-n fustă de dantelă. Mai în urmă poetul compilează un soi de "legendă a secolelor", intitulată Cântecul omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea, Helada, Roma, Evul mediu, Renașterea, într-o versificație variată și chinuită. Afară de rari cazuri, toată această producție e abstractă, didactică, iremediabil aridă. Romanul (Conservator & C-ia, Vioara mută, Fântâna cu chipuri) nu e genul propriu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Chiar din titlu, autoarea subliniază că adună laolaltă foarte multe texte rare sau dificil de găsit altminteri, despre "toate subiectele cu putință" (cf. titlul ediției din 1738), realizînd o antologie de poezie extrem de atractivă pentru orice tînăr cu înclinații poetice enciclopedice. Subiectele poeziei sînt într-adevăr foarte variate, și anume "filosofice, istorice, morale, satirice, alegorice, critice, eroice, pastorale, galante, curtenești și sublime" (cf. titlul ediției din 1741); autorii sînt foarte diferiți: Langland, Gower, Chaucer, Lydgate, Barclay, Skelton, Henry Howard conte de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
un geniu. Mai mult, opera lui - devenită pilon al criticii literare, care se vedea astfel împinsă să devină un fel de geografie creatoare de hărți ale operelor literare - era bazată în principal pe două dicționare dintre cele construite cel mai enciclopedic, adică elaborate după un principiu care cerea de la lucrări să conțină cît mai multă cunoaștere în stare nativă. Suicidul sub lupă medicală și antropologică În ceea ce privește motivele care au precipitat suicidul, Daniel Wilson (a cărui biografie privindu-l pe Chatterton este
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
seria "Limba și literatura română", București, Tipografia Universității din București, Editura Universității din București, anul I: 1952. AUI = "Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași", secțiunea III, litera e. Lingvistică, anul I: 1956. CADE = I. A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicționarul enciclopedic ilustrat. Partea I: Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi de I. A. Candrea. Partea II: Dicționarul istoric și geografic ilustrat de Gh. Adamescu, București, Editura "Cartea Românească", [1926−1931]. CLR = L. Hoarță Cărăușu (coord.), Corpus de limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
ediția a II-a, București, Logos, 1997; ediția I: 1982. DER = Al. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române [1954−1966], trad. rom., București, Saeculum I.O., 2001. DEX2 = Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996. DI = Dicționar invers, București, Editura Academiei, 1957. DILR = C. Căpățînă (coord.), Dicționar invers al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007. DLR = Dicționarul limbii române, serie nouă, tomurile VI-XIV (literele M-Z), tomul I, partea a 3-a și
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
române (DOOM), redactor responsabil: M. Avram, București, Editura Academiei Române, 1982. DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a revăzută și adăugită, coordonator: I. Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. DSL = A. Bidu-Vrănceanu, C. Călărașu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaș, G. Pană Dindelegan, Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura Științifică, 1997; ed. a II-a: Editura Nemira, 2001, 2005. DTP = C. Călărașu, Dicționar de terminologie a profesiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Editura Științifică, 1997; ed. a II-a: Editura Nemira, 2001, 2005. DTP = C. Călărașu, Dicționar de terminologie a profesiunilor actuale, București, Editura Universității din București, 2004. DV = "Dilema veche". ELR = M. Sala (coord.), Enciclopedia limbii române, București, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2001; ed. a II-a, 2006. EZ = "Evenimentul zilei". FC I = Academia Română, Institutul de Lingvistică din București, Formarea cuvintelor în limba română, de F. Ciobanu, F. Hasan, [București], Editura Academiei Române, 1970. FD = "Fonetică și dialectologie", București, Editura Academiei Române, anul I
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Corpus, București, Editura Universității din București, 2007. Îndreptar1-5 = Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ed. I (1960), ed. a II-a (1965), ed. a III-a (1971), ed. a IV-a (1983), ed. a V-a (1995), București, Editura Univers Enciclopedic. JN = "Jurnalul Național". LL = "Limbă și literatură", București, Societatea de Științe (Istorice și) Filologice, anul I: 1957. LLR = "Limba și literatura română", București, Societatea de Științe Filologice, anul I: 1972. LR = "Limba română", București, Editura Academiei Române, anul I: 1952. MDA
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
creativității crește proporțional cu nivelul inteligenței până la IQ = 120. La valori mai mari, inteligența și creativitatea nu se mai corelează. Au existat mari creatori, în diverse domenii, care au avut IQ în limitele normalului (Rafael, Rembradt, Faraday), dar și minți enciclopedice fără creativitate. 4.1.1.5 Alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea metaforică Redefinirea (transformarea) este o operație intelectuală importantă, întrucât ea asigură flexibilitatea gândirii. Redefinirea constituie abilitatea creatorului de a realiza reformulări ulterioare ale problemei, pentru a o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
garanta creșterea performanțelor noastre în profesie, dar și obținerea de satisfacții personale. În final, gândiți-vă că legea viitorului - valabilă atât pentru individ, cât și pentru comunități poate fi enunțată prin cuvintele: (Octav Onicescu) Anexa 1 Definiții ale creativității Dicționarul enciclopedic (1993) Dicționarul Webster (1996) Enciclopedia Britannica Dicționarul ROBERT (1996) E.P. Torrance Teresa M. Amabile National Advisory Committee on Creative and Cultural Education (Anglia) Norman Podhoretz Norman Podhoretz R.L. Murray Herbert Fox I. Taylor M. Stein L.R. Harmon L. Kubie M.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soția celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC În capitala unui județ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
comiție... Loco. (scoate hârtia din plic.) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de cetățean și de tată de familie, vă rugăm să treceți astăzi între orele 9 jum. și 10Êa.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nemuritorului Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
române, bogat reprezentat până în zilele noastre, e dificil; volumele de 32 studiu introductiv 56. N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, studiu introductiv de Valeriu Râpeanu, Ed. Minerva, 1976, p. XXXII. 57. Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 43. 58. „Memoriile lui C. Bacalbașa servesc, alături de celelalte izvoare, la formarea unei imagini cât mai reale asupra desfășurării vieții politice din România“ (Traian Lungu, Viața politică în România la sfârșitul secolului al XIX-lea, 1889-1900, Ed.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 43. 58. „Memoriile lui C. Bacalbașa servesc, alături de celelalte izvoare, la formarea unei imagini cât mai reale asupra desfășurării vieții politice din România“ (Traian Lungu, Viața politică în România la sfârșitul secolului al XIX-lea, 1889-1900, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1967, p. 23); „Frescă viu colorată, reflectând diverse aspecte din viața epocii, inclusiv cel politic, sunt memoriile lui C. Bacalbașa, Bucureștii de altădată“ (Paraschiva Cîncea, Viața politică din România în primul deceniu al independenței de stat, Ed. Științifică, București
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Bacalbașa - o vor prețui pentru sinceritatea, puterea de evocare, optimismul și încrederea pe care o exprimă în progres. tiberiu avramescu iulie 1986 / februarie 2014 studiu introductiv 33 60. Silvan Iosifescu, Literatura de frontieră, ediția a II-a revăzută, Ed. Enciclopedică Română, București, 1971, p. 70. 61. Înmormântarea lui Constantin Bacalbașa, Dimineața, an. 31, 9 februarie 1935, p. 3. notă asupra ediției (1987) Ediția Bucureștilor de altădată pe care o inaugurăm cu acest prim tom își propune să cuprindă în întregime
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi - la abrevierea titlurilor acestora, astfel: publicații periodice: MOF.: Monitorul oficial al României, București; ROM.: Românul, București; TEL.: Telegraful, București; TRC.: Trompeta Carpaților, București. volume: Ciachir, Independența: Nicolae Ciachir, Războiul pentru independența Ro mâniei în contextul european, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Crutzescu, Podul Mogoșoaiei: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Po vestea unei străzi, București, [1943];1 Giurescu, Istoria Bucureștilor: Constantin C. Giurescu, Istoria Bucu reștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Ed. pentru Litera tură, Bu curești, 1966
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1966; vol. III, Ed. pentru Lite ratură, București, 1969; Memoriile, I-XV: Memoriile regelui Carol I al României (de un martor ocular), vol. I-XV, București, 1909-[1912]; Potra, Bucureștii: George Potra, Din Bucureștii de altădată, Ed. Știin țifică și Enciclopedică, București, 1981; Apostol Stan, Grupări și curente: Apostol Stan, Grupări și curente politice în România între Unire și Independență (1859-1877), Ed. Științifică și Enci clopedică, București, 1979; Stoean; Pană, Independența: Gheorghe D. Stoean; Ion Gh. Pană, Epopeea Indepen denței României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți elevii din școalele publice, fie primare, fie secundare și facultativă pentru cei din școalele private. anului 1876 s-au mai creat încă opt regimente de dorobanți, fiecare cu câte două batalioane (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 320). Reformele militare adoptate în timpul ministeriatului generalului Florescu erau menite să contribuie la consolidarea conducerii centralizate a armatei, după modelul prusac, impus de principele Carol. 5. În august 1874 (v. mai departe); deci amintirile lui Bacalbașa privind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe calea parlamentarismului și al unei de mocrații burgheze. Constituția sprijinea însă, totodată, ideea de unitate și integritate a Imperiului Otoman și de slăbire a luptei de eliberare purtată de popoarele subjugate (Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, Midhat-pașa, mare vizir, aduce o constituție nouă, care temperează absolutismul, dar, în același timp, la articolele 4 și 7 aduce o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o convenție politică adițională semnată la 15 martie 1877 de ministrul de Externe al imperiului habsburgic, contele Gyula Andrássy și de către ambasadorul Rusiei la Viena, E.P. Novikov (Nicolae Corivan, Relațiile diplomatice ale României de la 1859 la 1877, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 324-325). Așadar, în momentul transmiterii dezmințirii oficiale, soarta sudului Basarabiei era pe deplin pecetluită de către diplomația rusă. 19. N. Fleva a propus ca Adunarea Deputaților să decreteze și să ordone arestarea acuzaților Lascăr Catargiu, I.Em. Florescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au atacat reduta dinspre sud-est, în cooperare cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt punct al redutei fluturau rnândre drapelele de luptă ale Batalionului 2 vânători și Regimentului 14 do robanți“ (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 357). Regimentul 14 dorobanți, despre care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de linie a pierdut în bătălia de la 30 august/11 septembrie 1877 șapte ofițeri și anume: căpitanul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cuvântul omagial rostit de Mihail Kogălniceanu în Adunarea Deputaților la 12/24 decembrie 1877 Nicolae Golescu era caracterizat succint și exact: „Numele său înseamnă naționalitate, constituțiune, democrație“ (Anastasie Iordache, Goleștii. Locul și rostul lor în istoria României, Ed. Știintifică și Enciclopedică, București, 1979, p. 412). Două zile mai târziu vine știrea morții lui Victor Emmanuel, acel căruia i se spunea II Re galantuomo, acela care făcuse unitatea Italiei.169 În tot timpul anului, de la declararea războiului, s-au deschis în toată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]