6,312 matches
-
reprezentării, de factură pur teatrală, cu o estetică "analitică", a percepției ironic-demistificatoare ce rupe vraja, făcând practic imposibilă identificarea cititorului/ spectator cu vreun "personaj" oarecare (de aici și reproșul imoralității operei sale, într-o epocă a triumfului imaginației melodramatice). Or, estetica melodramei definită și ca formă pur experimentală, creative theatre 82, anticipând happening-ul și celelalte experiențe similare de mai târziu reclamă tocmai participarea emoțională a publicului, relevabilă, în terminologia lui Hans Robert Jauss, fie printr-o "identificare simpatetică" (experiență psihică
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al anecdotei și al portretului moral. După cum se observă lesne din cele de mai sus, profesorul de la Yale, spre deosebire de Lovinescu și de teoreticienii care cred în eternitatea melodramei, restrânge aria de referință a melodramaticului exclusiv la modernitate (mai mult, la estetica puristă a modernității), neglijând practic ponderea socio-culturală a fenomenului. Or, conflictul tradițional dintre "pasiune" și "rațiune", care în teatrul clasic francez luase forma auster- aristocratică a solilocviului și a unui fatalism răsfrânt ca într-o oglindă în segregarea ierarhic-piramidală a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
îmblânzirii" educative a pasiunilor și a coborârii artei în stradă (vezi impactul cinematografului). Nu avem cum ignora fără a greși dimensiunea aceasta didactică, latura așa-zicând "propagandistică", "tendențioasă", ce ne obligă să definim melodrama mai mult din perspectivă retorică decât estetică (aici e de găsit și "diferența specifică" în raport cu tragedia clasică apreciată în modernitate mai curând de elitele intelectuale decât de norodul necultivat). Evident, Lovinescu nu a mers cu gândul atât de departe. Dar, cum el nu e doar teoreticianul mutației
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fi ajutat să-și argumenteze mult mai convingător ideile, risipite aiurea, referitoare la valoarea pragmatic-funcțională a artei și la determinările sale istorice, extraestetice, contextuale 91. Din păcate, așa cum critica sa culturală se deghizează bovaric, din necesități practice, în veșmântul unei estetici intransigente care nu găsește valoarea decât în prezent, tot astfel ajunge Lovinescu să se dezică de afirmațiile mai vechi, revizuindu-le ad hoc, polemic, în funcție de idealul exclusivist al unei literaturi când emoționalist-vitaliste, când intelectualist-spiritualiste (forme niciodată conciliabile, potrivit teoriei "mutației
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de grefier (s.n.), nu e decât o metaforă pentru semnificații morale (adică psihologice) latente"102. Și, cum în melodramă totul trebuie să fie sublim (citește: inefabil, intraductibil), categoria melodramaticului ajunge astfel să definească însuși mecanismul imaginației literare, fapt care în estetica modernității devine literă de lege o dată cu abandonarea principiului pictural-mimetic în favoarea principiului muzical, al sugestiei 103. De aceea, probabil, s-a și făcut observația că, deși nu conține "muzică" propriu-zisă, asemeni melodramei originare, romanul modern are nevoie de limbajul desemantizat al
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
unei relații prietenești, bazate pe înțelegere și respect reciproc. Iar la un mariaj convenabil se gândește nu doar bărbatul, ci și femeia, cu diferența că sufletul feminin se arată predispus într-o mult mai mare măsură la mistificare (nu întâmplător, estetica melodramei aduce personajul feminin în centrul atenției, ca principal vehicul de sens și catalizator al imaginației artistice). Pornind de la asemenea situații-tip și de la niște "subiecte" de inspirație autobiografică ori livrescă (sursele, am văzut, se confundă), literatura tânărului Lovinescu rămâne
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
artistice). Pornind de la asemenea situații-tip și de la niște "subiecte" de inspirație autobiografică ori livrescă (sursele, am văzut, se confundă), literatura tânărului Lovinescu rămâne, ca operă "ficțională", neconvingătoare, și nu depășește nivelul mediocru al compunerilor după model. Dar, dincolo de nereușita estetică, prozatorul atrage atenția asupra mizei exclusiv psihologice a scrierilor sale, ca în "meditația" cu valoare de ars poetica din textul inclus în volum, la reeditarea din 1912, în chip de concluzie (Amfora). Tocmai aici, în această confesiune metaforică trecută cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
minune viziunii dramatice, teatrale, care pune accent pe reliefarea unor psihologii și comportamente tipice, nu însă și pe motivarea lor cauzală, cerută de mecanismul logicii clasice, de tip silogistic. În consecință, proza lui Lovinescu ajunge să se plieze perfect pe estetica "situaționalistă" a melodramei 151, gen caracterizat printr-o structură narativă nelineară și preferința pentru construcția episodică, bazată pe aglutinarea de "scene" și fragmente eterogene, relativ autonome. Rezultă că romanul lovinescian nu ține să respecte principiul iluziei mimetice, configurându-se în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o parte, prin conservarea unui anumit tip de construcție epică (intriga stereotipă, "triunghiul" ca situație dramatică sui generis); 2. pe de altă parte, prin faptul că amplifică, pe baza unui proces de transfer dinspre planul "conținutului" psihic spre forma exterioară (estetică), acea "fantasmă deja romanțată" desemnată drept "formă a conținutului" romanesc în genere. În mod natural, la originea primului roman lovinescian pare să fi stat, ca și în celelalte cazuri, mai puțin fantezia descătușată și mai mult experiența personală, de ordin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a tragediei antice, construite, în opinia sa, pe un fond de melodramă (ceea ce explică, repet, rezistența în timp și impactul unei asemenea forme străvechi de artă asupra sensibilității moderne). Exegeților nu le-a scăpat apropierea dintre poetica romanului lovinescian și estetica tragediei, chiar dacă, mult timp, literatura criticului a fost interpretată într-o grilă nepotrivită, după criteriile rigide ale realismului psihologic și autenticist. Îi revine optzecistului Ioan Holban 184 meritul de a fi semnalat pentru prima oară importanța "mecanismului epic" și a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
implicat) cu cea a spectatorului (detașat), imaginea vieții cu "lectura" ei, secvențele derulându-se însă într-o succesiune destul de aleatorie menită a sugera tendința suprapunerii planurilor. Este acesta reflexul secundar, la nivelul construcției narative, al afirmării unei viziuni integratoare, tributară esteticii melodramei pentru că numai în melodramă reprezentarea vieții manifestă propensiunea de a coincide cu însăși semnificația ei206, lucru ce anulează practic conflictul dintre trăire și reflecție, dintre "eu" și "sine", proiectând o lume de vis, unde dorințele omului își găsesc în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
D., Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982. Călinescu, G., Pagini de estetică, antologie, prefață, note și bibliografie de Doina Rodina Hanu, Editura Albatros, București, 1990. Căpușan, Maria Vodă, Pragmatica teatrului, Editura Eminescu, București, 1987. Cernat, Paul, Avangarda românească și "complexul periferiei", Editura Cartea Românească, București, 2007. Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de a ta, chiar dacă ea se integrează, alături de a ta, interiorității globale a cosmosului"(idem, p. 51). În același sens vorbește și Călinescu: "A prețui natura înseamnă a descoperi în ea tablouri" (vezi G. Călinescu, "Domina bona", în Pagini de estetică, antologie, prefață, note și bibliografie de Doina Rodina Hanu, Editura Albatros, București, 1990, p. 161). 31 E. Lovinescu, Gliptoteca din München, în Opere, vol. IV, ed. cit., pp. 15-16. 32 E. Lovinescu, "Galeria Schack din München", în Opere, vol. IV
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Se căutau sensurile ascunse ale termenilor, ca în magie și, probabil, omul romantic avea motive să persevereze în restaurarea valorilor. Tocmai în acea vreme valorile fundamentale, de tip calitativ: adevărul, binele, frumosul treceau printr-o îngrijorătoare deteriorare. Cartea lui Rosenkranz, Estetica urîtului, era deja bine cunoscută intelectualității europene. Pe de altă parte, Jules Michelet scria admirativ în Légendes démocratiques despre balada românească Mihu Copilul, cunoscută din colecția lui Alecsandri, în varianta franceză: „Rien de plus naïf et rien de plus grand
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
examinăm limbajele și efectele implicate de aceste forme muzicale. Analiza lor lasă să se întrevadă o "trecere prn oglindă" cam ca acelea din faimoasele romane ale lui Lewis Carroll. Într-adevăr, una din cheile în înțelegerea angajării și fascinației pentru estetică, fie că vin dinspre producători, fie dinspre consumatori, în muzica pop sau în alte domenii, este examinarea atracției exersate de combina-toricile formale. În ceea ce privește muzica, gustul pentru dezvoltările armonice și ritmice sofisticate poate fi prezent la fel de bine în operele lui Johann
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
încă de la început că intenționăm o conturare a ideii de sacru din perspectiva domeniului vizual, fapt pentru care ne vom îndrepta atenția spre relațiile dintre acesta și diversele aspecte ale domeniului spiritual. În această ecuație, alături de elementele cuprinse în câmpul esteticii artelor vizuale, un rol major îi revine și conștiinței religioase, care prin capacitatea sa de a supune prezentului expresiile perceptibile ale divinității, înalță imaginea artistică, în viziunea lui Wunenburger, la statutul de imagine sacră 304. Acesta atrage totodată atenția și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Chagall, care au materializat plastic expresiile unor nostalgii de tip mesianic 442, specifice reprezentării vizuale a sacrului. După cum am arătat deja mai sus, tot de la începutul acestui secol aveau să apară evidențele unei alte importante mișcări artistice Cubismul -, a cărei estetică orientată spre materialitate, deși nu urmărea deschiderea vreunei perspective spre arta religioasă 443, avea în centrul activităților creatoare personalitatea neegalată a lui Pablo Picasso, în ale cărui viziuni artistice aveau să pătrundă și unele influențe din sfera tradițională a artei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 2005. Cottin, Jérôme, La Mystique de l'art, Art et christianisme de 1900 à nos jours, Les Editions du Cerf, Paris, 2008. Crainic, Nichifor, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994. Croce, Benedetto, Breviar de estetică, Estetica in nuce, Editura Științifică, București, 1971. Cuciuc, Constantin, Sociologia Religiilor, ediția a III-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006. Cumont, Franz, Religiile orientale în păgânismul roman, Editura Herald, București, 2008. Cuțitaru, Codrin Liviu, Transcendentalism și ascendentalism. Proiect
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 2005. Cottin, Jérôme, La Mystique de l'art, Art et christianisme de 1900 à nos jours, Les Editions du Cerf, Paris, 2008. Crainic, Nichifor, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994. Croce, Benedetto, Breviar de estetică, Estetica in nuce, Editura Științifică, București, 1971. Cuciuc, Constantin, Sociologia Religiilor, ediția a III-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006. Cumont, Franz, Religiile orientale în păgânismul roman, Editura Herald, București, 2008. Cuțitaru, Codrin Liviu, Transcendentalism și ascendentalism. Proiect de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de l'histoire, Edition du Seuil, Paris, 2000. De Coulanges, Fustel, Cetatea antică, vol. I, Editura Meridiane, București, 1984. Debray, Régis, Viața și moartea imaginii: o istorie a privirii în Occident, Editura Institutul European, Iași, 2011. Diaconescu, Mihail, Prelegeri de estetica Ortodoxiei, Vol. I-II, Editura Doxologia, Iași, 2009. Didier, Julia, Dicționar de filozofie, ed. a II-a, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009. Dumitrescu, Sorin, Iconostasul roman de la Scala Coeli: biografia unei sinteze stilistice, Anastasia / Institutul Cultural Român, București, 2005
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Veche, București 2008. Gavriluță, Cristina, Sacrul și californizarea culturii / șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008. Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Ed. a II-a rev., Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Gilbert K. E., Kuhn, H., Istoria esteticii, Editura Meridiane, București, 1972. Giorgi, Rosa, Symboles et cultes de l'Église, Éditions Hazan, Paris, 2005. Girard, René, Violența și sacrul, Editura Nemira, București, 1995. Gombrich, E. H., Istoria artei, Pro Editură și Tipografie, București, 2007. Grabar, André, Iconoclasmul bizantin
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sacrul, Editura Nemira, București, 1995. Gombrich, E. H., Istoria artei, Pro Editură și Tipografie, București, 2007. Grabar, André, Iconoclasmul bizantin, Editura Meridiane, București, 1991. Grenier, Catherine, L'art contemporain est-il chrétien?, Éditions Jacqueline Chambon, Nîmes, 2003. Grünberg, L., Prelegeri de estetică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967. Guénon, René, Simbolismul crucii, Editura Herald, București, 2012. Guénon, René, Simboluri ale științei sacre, Editura Humanitas, București, 2008. Hart, George, Dicționarul zeilor și zeițelor Egiptului antic, Editura Artemis, București, 2004. Harvey, David, Condiția postmodernității
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Artemis, București, 2004. Harvey, David, Condiția postmodernității: o cercetare asupra originilor schimbării culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 2002. Hawking, Stephen W., Scurtă istorie a timpului: de la Big Bang la găurile negre, Editura Humanitas, București, 2012. Hegel, G.W. F., Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966. Heinich, Nathalie, Le triple jeu de l'art contemporain, Les Editions de Minuit, Paris, 2006. Hick, John, Filosofia religiei, Editura Herald, București, 2010. Hick, John, Noua frontieră a religiei și științei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Fereastră spre Absolut, Editura Enciclopedică, București, 1993. Rachieru, Adrian Dinu, Globalizare și cultură media, Editura Institutul European, Iași, 2003. Ries, Julien, Sacrul în istoria religioasă a omenirii, Editura Polirom, București, 2000. Rusu, Liviu, Eseu despre creația artistică: contribuție la o estetică dinamică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Schneider Adams, Laurie, A History of Western Art, Revised 4th ed., McGraw-Hill, New York, 2008. Schuon, Frithjof, Art from the Sacred to the Profane: East and West, World Wisdom, Inc., Bloomington, Indiana, 2007. Sendler
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Laurie, A History of Western Art, Revised 4th ed., McGraw-Hill, New York, 2008. Schuon, Frithjof, Art from the Sacred to the Profane: East and West, World Wisdom, Inc., Bloomington, Indiana, 2007. Sendler, Egon, Icoana, imaginea nevăzutului: elemente de teologie, tehnică și estetică, Editura Sophia, București, 2005. Siedell, Daniel A., God in the gallery: a Christian embrace of modern art, Baker Academic, Michigan, 2008. Sinigalia, T., Boldura, O., Monumente medievale din Bucovina, Editura ACS, 2010. Sinigalia, Tereza, Mănăstirea Probota, Editura Academiei Române, București, 2007
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]