4,858 matches
-
SV. Suprafața este de 700 Km². Din punct de vedere administrativ se așează pe teritoriul județelor Covasna și Bacău. Partea nordică este delimitată de valea pârâului Uz, respectiv de lacul de acumulare Poiana Uzului, care despart de Munții Ciucului. Hotarele estice sunt delimitate de cursul râului Trotuș. Perimetrul sud-estic îl constituie râul Oituz, despărțind de Munții Vrancei. Partea sudică de leagă direct de munții Brețcului prin Pasul Oituz, iar în vest dealurile premontane coboară până în Depresiunea Târgu Secuiesc. Este un lanț
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
actual cel mai circulat pas din Carpații Orientali. Pârâul Negru: cel mai lung afleunt al Oltului din Județul Covasna. În aria Nemirei predomină climatul caracteristic al munților cu înălțimi mijlocii. Versanții vestici sunt mai umezi și mai reci față de cei estici. Se consideră ca Nemira este partia vânturilor, 40% din acestea sunt venite din vest, aducând precipitații abondente. Nemira este acoperită de păduri dense, întinse pe ambii versanți. Este caracteristică etajarea verticală bine distinctă, respectiv între 600-800 m se așează pădurile
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
se înalță cu peste 1.200 m și versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi. Munții Postăvaru sunt cuprinși între următoarele coordonate: 45°29'47" și 45°39'45" latitudine nordică și între 25°39'44" și 25°26'20" longitudine estică. Fiind înconjurați de arii depresionare întinse, de văi adânci și culoare largi, Munții Postăvaru se detașează din depărtare ca o unitate montană impunătoare, deși altitudinea lor maximă nu depășește 1.800 m. Depresiunea Brașovului, prin compartimentele sale, Depresiunea Bârsei și
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Mare, având 1.611 m. Munții Bîrgău se situează pe latura sudică a grupei nordice a Carpaților Orientali, între paralelele de 47°08'30" și 47°29'10" latitudine nordică și meridianele 24°36'10" și 25°08'40” longitudine estică. Limita septentrională corespunde văii superioare a Someșului Mare (între confluența cu Pîrîul Măria și cea cu Anieșul), iar, în continuare, spre vest, abruptul sudic al Rodnei. Limita vestică urmărește linia care trece prin culmea de dealuri - Vf. Frăsiniș (932 m
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Tănasa, situat la sud de valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa), care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba) situat la baza reliefului vulcanic înalt din Bîrgău. Limita estică corespunde culoarului văilor Măria-Coșna ce separă Munții Suhardului de cei ai Bîrgăului și al văii Dornei superioare către Căliman. Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și suprapunerii zonei sedimentare a Bîrgăului cu masa eruptivă a Călimanului. Ca urmare
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
activitate frontală frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură polar-maritimă sau maritimă-arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat-maritim, din sud-vest. Datorită influenței cu precădere vestice, amplitudinile termice diurne și anuale sînt mai mici decît cele din partea estică a țării, situate la același latitudine. Prezența culoarelor depresionare și a depresiunilor condiționează apariția unor anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel deluros, mai blînde
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
medie depășind 6 zecimi. Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului, cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între 18-20°C. Versanții orientați spre nord-vest, vest, sud-vest sînt frecvent acoperiți de nori. Versanții adăpostiți (estici) se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
în gresia eocena de Tărcau, primul servind și construcției barajului pentru lacul de acumulare al hidrocentralei „Stejarul”. Orografic se prezintă că o culme principala (vestică) mai înaltă, cu o asimetrie generală între flancul vestic (înclinare de 19-20 grade) și flancul estic (14-15 grade). "Culmea principala" este lungă de aproximativ 70 km, fiind orientată pe axa nord-vest-sud-est, culminând cu numai două vârfuri peste 1 500 m: vârful Bivolul (sau Halauca) 1 530 m și Batca Comorii 1 513 m. Din culmea principala
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
culmi secundare mai scunde, unele longitudinale , separate de afluenții Moldovei, în nord (spre exemplu Obcina Voronețului), sau de cei ai Bistriței, în sud, altele transversale, orientate spre est și separate de Suha Mare, Suha Mică, Ozana și Topolița. "În sectorul estic" sunt culmi prelungi care fac trecerea la Subcarpații Moldovei și zona depresionara a văii Moldovei.. Munții Stânișoarei au "altitudini" medii de circa 800 m, cu o altitudine maximă de 1530 m în vârful Bivolu, o energie medie de relief de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
din suprafața), dar pădurea este dominată de formațiunea de amestec conifere-fag. Numai pe culmile de pește 1.200 m din vest și sud-vest există molidișuri pure. În sud, pe versantul culmii Cozla, s-a plantat pin, iar spre baza versantului estic, la contactul cu Subcarpații Neamțului, în amestecuri pătrunde gorunul. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane secundare. Într-o proporție covârșitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice și mezobazice cu un conținut redus de humus (3-10
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
la periferie este de bună calitate spre nord, nord-est și sud-est, mai slabă spre sud-vest și foarte slabă spre vest. În zonele interioare este aproape cvasiinexistentă - mai ales în arealul central și vestic, fiind ceva mai bine reprezentată pe culmile estice (Goșmanu-Geamăna și Munceii Bistrița-Tazlău) sau înalte cu expunere estică din zona centrală. Acoperiri ceva mai largi au Cosmote, și Vodafone, iar ceva mai puțin Orange. Prezența acestor servicii este preponderentă în mediul urban. În cel rural în general doar satele
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și sud-est, mai slabă spre sud-vest și foarte slabă spre vest. În zonele interioare este aproape cvasiinexistentă - mai ales în arealul central și vestic, fiind ceva mai bine reprezentată pe culmile estice (Goșmanu-Geamăna și Munceii Bistrița-Tazlău) sau înalte cu expunere estică din zona centrală. Acoperiri ceva mai largi au Cosmote, și Vodafone, iar ceva mai puțin Orange. Prezența acestor servicii este preponderentă în mediul urban. În cel rural în general doar satele de reședință ale comunelor dețin facilități administative, posturii de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Prahova, Doftana), se află mari centre urbane (Brașov, Ploiești) și regiuni dens populate (Subcarpații Prahovei). Acest grup de munți este încadrat de paralelele de 45°31' și 45°17' latitudine nordică și meridianele de 25°32' și 25°47' longitudine estică. Cea mai mare parte a lor aparține județului Prahova; în extremitatea nordică, cîteva culmi fac parte din județul Brașov. Limitele față de unitățile de relief învecinate sunt în bună măsură clare, fiind date de văi largi, bazinete depresionare, diferențe de nivel
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
de pe vârful Furnica. Aceasta separă Munții Baiului de Munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni. Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferențială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi și marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului. Versantul estic al Munților Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste și bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară. De partea cealaltă a culoarului depresionar, în est, culmile Munților Baiului, aflate
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Goru, având 1.785 m. se încadrează laturii externe a grupei de Curbură, aparținînd Carpaților Orientali, în cuprinsul căreia, laolaltă cu Munții Brețcului și Munții Buzăului, alcătuiesc sectorul estic. Acesta este mărginit de Depresiunea intramontană a Brașovului, la nord, de Subcarpații Curburii, la est, și de valea carpatică a Buzăului, la sud-vest. Spre est, teritoriul montan vine în contact cu Depresiunea Vrancei, de-a lungul unei limite tranșante marcată
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
coborîte ale Măgurii Cașin (1 165 m). În lucrarea de față, care se referă în mod special la spațiul montan vrîncean, mai înalt și mai unitar sub raportul posibilităților de drumeție, nu au fost incluși Munții Brețcului, situați pe bordura estică a Depresiunii Brașovului, și nici Măgura Cașinului, dintre rîurile Cașin și Oituz, mai izolată și mai coborîtă decît restul Munților Vrancei, considerată ca o zonă de tranziție între Curbură și grupa centrală a Carpaților Orientali. De fapt, majoritatea lucrărilor geografice
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
a Carpaților Orientali, în zona cristalino-mezozoică, ocupînd o suprafață de aproximativ 325 km2. Are o orientare generală nord-vest — sud-est, în această direcție măsurînd în linie dreaptă 35 km. Poziția mediană a Suhardului este dată de distanța sa egală față de limitele estică și vestică ale Carpaților Orientali, într-o zonă unde aceștia capătă lățime maximă. Drept urmare, din oricare direcție te îndrepți spre acest masiv, trebuie să străbați porțiuni însemnate aparținătoare domeniului carpatic. Masivul Suhard este cuprins între 47° 20' și 47° 34
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
aceștia capătă lățime maximă. Drept urmare, din oricare direcție te îndrepți spre acest masiv, trebuie să străbați porțiuni însemnate aparținătoare domeniului carpatic. Masivul Suhard este cuprins între 47° 20' și 47° 34' latitudine nordică și 25° 00' și 25° 21' longitudine estică. Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni și șei adînci (fig. 2), fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Și unele și altele sînt puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt formațiunile sedimentare eocene, aparținătoare flișului transcarpatic. Ele sînt formate din gresii, conglomerate, calcare dolomitice bituminoase cu poziție transgresivă, bine reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracție turistică. Aspectul reliefului este impus de predominarea șisturilor cristaline, care dau în general forme greoaie. Din punct
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților Suhard. Bistrița Aurie, renumit rîu al Moldovei, prin frumusețea lui, primește din Suhard un număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
locuințe, sub care se realiza accesul in tunel și Piața Mică. Tot pe latura nordică au existat și două accese pietonale, scări de lemn, se pare acoperite, ce flancau strada. La reconstrucția scărilor in anii 1850, doar scara de pe latura estică a fost realizată integral (Burgerstiege - Scara Cetățenilor), cea de pe latura vestica fiind realizată pâna la jumătate. Tunelul se termina la sud sub Biserica Arcadelor, o clădire mai veche, transformată la începutul secolului al XVIII-lea in biserică evanghelică. Aceasta clădire
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatră Roșie (ambele constituite din granițe), apoi Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de varsta devoniana. Pe latura estică a Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
laguna Razim. Relieful depresionar se află în părțile marginale ale acestei regiuni. Spre lunca Dunării se înșira câteva depresiuni sub forma unor golfuri, cum sunt Luncavița, Saun, Greci, Dorobanțu ș.a. care pe unele sectoare sunt delimitate de inselberguri. Spre latura estică, se desfasoara Depresiunea Nalbant, care ocupă circa 9% din spațiul podișului Dobrogei de Nord, zona complexului lacului Razim e mărginita de câmpiile Nucarilor și Ceamurliei. Climă se manifestă printr-un regim temperat cu pronunțat continentalism unde verile sunt secetoase, iar
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
țară, datorită reliefului predominant muntos care determină concentrarea populației în zonele depresionare. Natalitatea în anul 1997 era de 10,2%, iar mortalitatea de 11,8% . Hunedoara este un municipiu situat la 220 - 270 m altitudine, pe Valea Cernei, la poalele estice ale Munților Poiana Ruscăi, având o suprafață de 100 km ², aproximativ 2% sdin suprafață totală a județului. La Nord se află Munții Metaliferi, la Sud Munții Retezat, la Est Munții Sebeșului, iar la Vest se întind Munții Poiana Ruscăi. În
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]