5,084 matches
-
dimineață (1999) a fost alcătuit din povestiri nu mai lungi de șase pagini, între care sunt dispuse „antracte” propunând moduri de reorientare a lecturii. Ariile de interes aparțin realității imediate, citadine, fără localizări; povestirile au, în general, o structură liniară, explorând trăirile obscure ale unor ființe obișnuite, ale unor oameni „fără însușiri”. Dând personajelor caractere și nuanțe variate, utilizând detalii neobișnuite, autorul își exprimă însă și disponibilitatea spre fantastic și irațional, ca alternativă la alunecarea în patetism. Conținutul epic aduce elemente
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
sunt adresate scrierile de „știință romanțată” Povestea celor șapte voinici (1960), Călătorii în necunoscut (1968), Continentul enigmelor (1980), care au în centru figuri de savanți și inventatori basarabeni. Mutațiile psihologice traversate de copiii strămutați din sat în mediul urban sunt explorate în povestirile Lăstarii răzbat primăvara (1959), Ștefan de pe linia 22 (1965), Culorile începutului (1985). Perioadei 1940-1941 și primelor crime săvârșite de ocupanții sovietici în Basarabia, la care un adolescent este martor, îi este consacrat ciclul de proze Anul bezmetic, publicat
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
Își cer un titlu apt pentru două direcții de sens : o dată, trebuie să acopere tematica eseurilor peste care tronează. « Enorm și insignifant » spune de fapt limitele celor două registre În care se scrie astăzi literatură : minimalismul care e infrarealist și explorează microscopic ceea ce, altfel, pare insignifiant (cu adagiul, platonician dacă vreți : nu dați importanță lucrurilor care se văd, căutați Înapoia lor) și « maximalismul », hiperrealist, care explorează de la Înălțimi gnomice rațiunea istorică recentă prin Întruchipări memorabile (cu adagiul : dați toată importanța lucrurilor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
limitele celor două registre În care se scrie astăzi literatură : minimalismul care e infrarealist și explorează microscopic ceea ce, altfel, pare insignifiant (cu adagiul, platonician dacă vreți : nu dați importanță lucrurilor care se văd, căutați Înapoia lor) și « maximalismul », hiperrealist, care explorează de la Înălțimi gnomice rațiunea istorică recentă prin Întruchipări memorabile (cu adagiul : dați toată importanța lucrurilor care se văd, căutați Înaintea lor) : este vorba despre literatura lui Michel Houellebecq, unde naratorul povestește mereu din viitor. Între miniși maxiexistă Încă o paradigmă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
coborî adânc în istorie, C. a parcurs, de fapt, drumul invers al devenirii unui prozator. Afirmația nu se referă, bineînțeles, la aspectul valoric, ci doar la evoluția „canonică” întâlnită în majoritatea cazurilor.) În romanul de debut intenția era de a explora preocupările unor tineri debusolați, zbuciumul lor în gol, senzația de apăsare pe care o dă viața, intransigența unora, greșelile și abuzurile comise tocmai din dorința de a nu greși, spaima de banal, de ratare - toate acestea într-o perioadă când
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de altă parte, există indivizi care nu se pot ajuta singuri și au un risc ridicat de a trăi în continuare în sărăcie. Cele două situații pot afecta diferit procesele de excluziune (sau pot fi afectate de acestea). Pentru a explora aceste două ipoteze vom folosi datele dintr-o perspectivă longitudinală, analizând simultan experiențele indivizilor în toți cei trei ani. În tabelul 1 observăm că doar 11% dintre indivizi trăiesc în continuare în sărăcie pe durata celor trei ani. O mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu remarca polemică. Pe autor îl interesează nu atât lucrurile în sine, cât reacțiile, rezonanța la aceste lucruri, nu atât cauzele, cât efectele și aparențele generatoare de înțelesuri revelatoare. Pune un accent deosebit pe componenta imaginativ-rațională a actului de creație, explorează virtuțile prozei și ale eseului, apelează frecvent la metafora paradoxală și la mit, la fragmentarism și ambiguitate, la literalitate și intertextualitate. În concepția sa, poetul modern „trebuie să stea între mit și reportaj, între notarea, pătrunderea faptului crud și încercarea
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
scandalizat pe tradiționaliști. Toată lumea este de acord că designerii cu experiență europeană sunt cei care stabilesc ritmul revoluției, grație unui secol de istorie a industriei auto privită ca artă și mulțumită atenției de meșteșugar În ceea ce privește interioarele. La rândul lor, japonezii explorează spiritul național pentru a găsi surse de inspirație. În acest acop, designerii de la Toyota profită de ceea ce ei numesc „factorul J”, care captează sentimentele pozitive ale beneficiarilor din Întreaga lume. Specialiștii În design privesc cu emoție progresele japonezilor. „Este Înspăimântător
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
gust accentuat pentru problematica de ordin social, atunci când nu se vor, de-a dreptul, pledoarii pentru spiritul revoluționar internaționalist. Cariera scenică a acestor texte începe cu reprezentarea, în 1969, a unei piese axate pe figura domnitorului Vlad Țepeș și care explorează raportul dintre intențiile generoase și mijloacele barbare ale acțiunilor politice - Cronica personală a lui Laonic, reluată în 1977 sub titlul Întors din singurătate. În 1970 îi apare volumul Teatru, pentru care i se decernează Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alături de
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
jertfei creatoare (motivul „Meșterul Manole”) în literatura scrisă, identificându-l în peste trei sute de texte inspirate de balada populară. O primă etapă (1845-1920) se caracterizează prin „pastișe facile”, o a doua (1920-1945), care se dovedește și cea mai importantă valoric, explorează și interpretează dimensiunile mitico-simbolice deopotrivă în studii și eseuri (Lucian Blaga, Dan Botta, Petru Caraman, D. Caracostea, Mircea Eliade) și în scrieri literare (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
le susține C. cu specialiștii în materie pun în lumină o bună cunoaștere a subiectelor luate în discuție, o bogată cultură estetică și filosofică. Studiul monografic Întoarcerea la izvoare (1985) propune o imagine critică a creației lui Grigore Vieru și explorează din perspective particulare toate aspectele operei; accentul cade pe motivele-cheie și pe sistemul de imagini, pe legăturile cu folclorul și tradițiile clasice, pe poetică și stilistică: capitolele despre „dor” și „prea-plin”, despre „principiul matern al universului” și „logica jocului”, despre
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
conține astfel nouă etape: 1. prezentarea incidentului; 2. analiza incidentului de către fiecare participant prin adresarea de întrebări formatorului; 3. sinteza dezvoltată, la îndemnul formatorului, de către unul dintre participanți pentru întregul grup; 4. delimitarea problemei - participanții încearcă să distingă problema reală, explorând mai în profunzime ceea ce este furnizat prin incidentul inițial; 5. decizia individuală - fiecare participant ia o decizie personală pe care o citește întregului grup, formatorul cerându-le tuturor să voteze cele mai bune astfel de decizii; 6. lucrări desfășurate în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
A. este autorul unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune să stabilizeze cota romancierului la bursa hermeneutică, reformând moneda critică și controlându-i fluctuațiile imprevizibile. Cartea își trădează apartenența la vârsta critică a pozitivismului formalist. Criticul explorează metodic universul fictiv al lui Faulkner, proiectându-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și codurile de comportament. Studiul topologic este dublat de unul fenomenologic, interesat de
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
face posibile unele investigații comparative practic inaccesible unei abordări calitative. Printre avantajele anchetelor cantitative se numără posibilitatea de a obține date reprezentative statistic cu privire la o întreagă populație, precum și posibilitatea de a testa empiric ipoteze cauzale. Astfel, ne putem propune să explorăm două întrebări esențiale referitoare la filozofiile de viață împărtășite într-o societate: 1) Sunt aceste filozofii adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare include întrebări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
2006). Numeroase cercetări cantitative au urmărit detectarea factorilor cauzali care influențează fericirea oamenilor. Aceastea au fost dublate de reflecții metodologice referitoare la metodele de definire operațională a conceptelor, precum și la interpretarea relațiilor de asociere dintre variabile. O filieră mai puțin explorată de studiu este cea care se concentrează pe credințele oamenilor referitoare la fericire - de exemplu, Băltățescu (1999) observă că opiniile oamenilor referitoare la satisfacția față de viață a altor grupuri sociale sunt influențate de distanța acestora față de sfera de referință (p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altor grupuri sociale sunt influențate de distanța acestora față de sfera de referință (p. 3). Acest demers apare la intersecția cercetărilor referitoare la opinia publică și la mecanismele ei de formare, cu cele consacrate fericirii. Întrebările pe care încerc să le explorez se situează în această arie, căutând să pună în relație conținutul acestor filozofii personale cu starea de fapt din România contemporană, pe de o parte, și cu experiența personală a celor care le avansează, pe de altă parte. Limite metodologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
A. este interesat îndeosebi de situațiile-limită: refăcând, din perspectivă morală, procesul celor care au intrat în pușcăriile comuniste fără a fi vinovați (Mansarda, 1980) sau prezentând drama unor tineri condamnați la moarte pentru sabotaj (O șansă pentru fiecare, 1980), autorul explorează cu finețe psihologia unor personaje care acționează în confruntări fără ieșire. Mlaștina (1992) abordează complexitatea condiției umane din perspectiva unui act care nu a încetat să fascineze, în ultimul veac și mai bine, atât știința psihologiei, cât și gândirea filosofică
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
este evaluat indirect prin parametri cum sunt cantitatea de glucoză și ritmul cu care ea este administrată pentru a menține euglicemia. Deși există un decalaj temporal între dinamica concentrațiilor plasmatice ale insulinei și dinamica glicemiilor, prin această tehnică se poate explora și farmacocinetica insulinelor. 50 Deși metodele de evaluare a farmacocineticii și a farmacodinamicii insulinelor s-au perfecționat continuu, complexitatea proceselor de absorbție și acțiune a acestora precum și protocoalele neuniforme de studiu, explică de ce într-o metaanaliză a 22 de studii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
celelalte cazuri, se menționează orașul respectiv. Introducere " Poeții cântă ce-i demn de admirație, dar nu-i de crezut. Și totuși spusele lor nu sunt toate născociri." Jean Bouchet (secolul al XVI-lea) 1. Science-fiction: explorarea unui domeniu SF-ul explorează sau construiește în manieră proprie, în imaginar, raporturile pe care omenirea, în primul rând cea occidentală, le întreține cu un mediu tehnologic, mediatic și chiar psihic, apărut în urma unor descoperiri reale sau presupuse. Ea contribuie la o muncă de îmblânzire
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
explorării spațiului galactic în zona spațiului interior (inner space). Întrucât lumea noastră empirică este astăzi alcătuită din toate lucrurile la care SF-ul "vârstei de aur" visase odinioară, întrucât temelia realității noastre reprezintă de fapt materializarea acestor vise, SF-ul explorează consecințele produse de aceste schimbări în spațiul nostru interior, care, încetul cu încetul, intră în osmoză cu universurile mentale construite de civilizația occidentală. Pentru a-și construi imaginarul, SF-ul a reciclat, pentru început, miturile culturilor anterioare, cum s-a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
rare excepții, în Franța scriitorii sunt departe de invențiile și delirurile prezente în producțiile americane: se intră în viitor... dar cu încetinitorul. Capitolul 2 Evoluția SF-ului Cum nu putem reduce SF-ul la un gen clasic este necesar să explorăm domeniile pe care acesta și le-a însușit. Extensia nu este pur și simplu geografică, ea se integrează și într-o istorie. Istoria în relațiile diverse cu evoluția societăților, culturilor, științelor și tehnicilor, a mijloacelor de publicare, de dezvoltare a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
operează o răsturnare ideologică în tratarea temelor elaborate anterior. Eforturile de reînnoire au determinat SF-ul din Statele Unite să nu-și mai concentreze atenția doar asupra spațiului exterior, și asta chiar în momentul în care misiuni ca Apollo și altele explorau Luna. Asistăm la o perioadă curioasă, când coexistă, în Statele Unite, textele angoasante ale lui Philip K. Dick, ale cărui obsesii apar simultan cu o viață cotidiană ce pare să-și fi pierdut rațiunea, și saga galactică Dune (Frank Herbert, 1965-1985
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și profundă asupra consecințelor sociale ale progresului. Acestea sunt temele pe care SF-ul în curs de apariție le va explora. Aportul lui Gernsback este important. El a permis crearea unui gen sau, mai degrabă, a unui domeniu reperabil. Iată aspectul pozitiv al activității sale: el inaugurează un adevărat gen literar și îi conferă specificitatea necesară. Grație lui, un domeniu nou
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
unui Tokyo sau Hong-Kong, deși originea sa ar trebui căutată mai degrabă în Los Angeles. Este un univers periurban care a fost foarte bine ilustrat în filmele Blade Runner sau Ghost in the Shell (1 și 2). Universul respectiv este explorat prin intermediul eroilor/victimelor, prizonieri într-o lume în care realitatea și virtualitatea se împletesc, uneori chiar se confundă, cu atât mai mult cu cât lumea iluziei legate de informatică se combină adesea cu cea a drogurilor. Personajul principal nu mai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]