3,990 matches
-
adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
și lui Stalin, comunismului în general. În versurile lui Nicolae Tăutu se putea observa lesne măiestria versificației, indiferent că tematica abordată era subjugată comandamentelor politice, sociale și ideologice ale vremii: ”Din lemn își durau docare, / Duce-i-ar la-nmormântare! / Fagule, tu nu uita / Că i-ai tras și-n țepi cândva”. La pagina 12 a revistei "Securitatea" nr.3 din 1968, număr festiv dedicat aniversării a 20 de ani de la înființarea Securității, la 30 august 1948, Nicolae Tăutu a publicat
Nicolae Tăutu () [Corola-website/Science/315914_a_317243]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
există mai multe peșteri, dintre care cea mai cunoscută o reprezintă "Peșteră Orban Balazs" . Rezervatia " Cheile Vărgișului și peșterile din chei" se suprapune sitului "Natură 2000 - Cheile Vârghișului". Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag ("Luzulo-Fagetum"), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
suprapune sitului "Natură 2000 - Cheile Vârghișului". Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag ("Luzulo-Fagetum"), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
întinse, locuri propice pentru patrulare de la înălțime. Un asemenea landșaft este numit "páramo". Uneori, condorii migrează accidental în regiuni atipice habitatului lor, cum ar fi câmpiile Boliviei vestice și ale Braziliei sud-estice, deșerturile din Chile și Peru sau pădurile de fag din Patagonia. Condorii arată spectaculos când plutesc lin la înălțimi mari, făcând cercuri în curenții ascendenți de aer cald. În timpul zborului, ei își țin aripile orizontal și drept (într-un singur plan), cu vârfurile puțin ridicate. Planarea este favorizată de
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
din Oradea la 6 octombrie 1278, în care se vorbește de stăpânul Țării Hășdății și despre mănăstirea de pe muntele Petridului. Mănăstirea Petridului a fost amplasată într-o poiană (căldare naturală, circ, rotondă) dintr-o pădure alcătuită predominant din stejari și fagi, la altitudinea de circa 780 m. Circumferința căldării era de 1.150 pași (1 pas = 0,3 m, 1.150 pași = cca 345 m). Prin așezarea ei între ziduri naturale de piatră, a fost un loc de refugiu la nevoie
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
fundal roșu o porțiune dintr-o poartă de cetate, care aparținea orașului Cernăuți și sub ea o ramură verde de tei. În partea stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
funcționat ca mănăstire de călugări până la 29 aprilie 1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea Solca deținea în Bucovina următoarele sate: Solca, Arbore, Botoșana și Cajvana cu păduri de fag, brad și stejar, 3 mori și o piuă de postav; Iaslovăț, Bădeuți, ½ Milișăuți; Țibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivăncicăuți, Pârlișeni și Drăgănești cu păduri de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
parohială. La acel moment, Mănăstirea Ilișești deținea în Bucovina următoarele sate: ¾ Ilișești cu o moară, Bălăceana și Săsciori cu păduri de stejar; ½ Iacobești și Fogodisten (Iacobești unde s-au așezat coloniști unguri) cu 4 mori, un atelier și pădure de fag, plus o parte din satul Orășeni (din zona Botoșanilor) din Moldova. Începând din 1797 actuala clădire a funcționat neîntrerupt ca biserică a satului. Icoanele de pe catapeteasma bisericii au fost pictate în 1867 de renumitul pictor Epaminonda Bucevschi, proaspăt absolvent de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Autoritățile austriece care administrau Bucovina au sprijinit stabilirea de coloniști alogeni pe teritoriul anexat de la Principatul Moldovei. Familii de coloniști polonezi s-au stabilit
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Autoritățile austriece care administrau Bucovina au sprijinit stabilirea de coloniști alogeni pe teritoriul anexat de la Principatul Moldovei. Familii de coloniști polonezi s-au stabilit în satele Cacica (în 1791), Tereblecea, Crăsnișoara Veche și
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate social-administrativă distinctă. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
fost amplasat un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu. În semn de apreciere, la 15 ianuarie 2006, Primăria comunei Șerbăuți și revista literară „Țara Fagilor” au acordat diplome de excelență sculptorului Marcel Mănăstireanu „pentru realizarea bustului poetului Mihai Eminescu” și inginerului Florin Usatiuc „pentru edificarea punctului documentar «Vasile Eminovici» din satul Călinești Cuparencu, jud. Suceava”. În fiecare an, la 15 ianuarie (aniversarea zilei de naștere
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta era bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta era bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate social-administrativă distinctă. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
5- 8 grd C și o cantitatea medie anuală de precipitații de circa 650 mm. Solurile reflectă condițiile pedogenetice ale zonei de contact respective, ele fiind brune - acide, brune podzolite și rego - soluri carbonatice. Zonă este împădurită cu păduri de fag pur alternând cu molid. Se poate accesa cu mașina pe DN15C până la Crăcăoani și ulterior la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani - Mitocul Bălan), de unde pe valea Cracăului Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru și si de
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țară Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țară Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
mai conținea și ceva urme de cupru și în plus din cauza calității și a fragilității minereului nu necesita coacere, iar conținutul de fier a fost de 40-42%. Mangalul tare de cea mai bună calitate a fost obținut din lemn de fag care au fost recoltați din împrejurimile Govăjdiei. În ciuda acestor avantaje furnalul de la Govăjdia a prezentat rezultate mai proaste decât furnalul de la Toplița din cauza unor erori de proiectare a foalelor astfel că debitul aerului suflat în furnal a fost cam redusă
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Trufele sunt ciuperci comestibile clasa ascomycete din familia Tuberaceae, genul Tuber. Datorită dificultății în găsirea lor sunt numite și „diamantele pământului”, fiind foarte scumpe. Trufele se dezvoltă pe rădăcinile unor specii de arbori, cum ar fi: stejar, alun, pin, fag, dar și pe rădăcinile altor specii de arbori cu care formează, prin simbioză, organe specifice numite micorize (din limba greacă "mykes" - ciupercă și "rhiza" - rădăcină). Planta aflată în simbioză cu trufa îi conferă acesteia gustul, mirosul și culoarea specifică. Forma
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]