5,941 matches
-
succes de Mazarin, alipind Alsacia imperiului francez. Deși în epoca respectivă existau tensiuni între catolici și protestanți, Mazarin i-a recompensat pe prinții protestanți pentru loialitatea lor exprimată în opoziția față de Austria, oferindu-le mai multe abații și episcopate. Aceste favoruri aveau dublu scop: pe de o parte îi recompensă pentru fidelitate, pe de altă parte îi condiționă în continuare pe protestanți să-i acorde sprijin împotriva hughenoților. Pe langă adversitatea față de hughenoți, Mazarin era un dușman înfocat al jansenismului<footnote
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
valoare socială. În încercarea importatorului de a obține rentele create de restricție există un cost de oportunitate, deoarece resursele reale sunt folosite pentru lobby sau alte activități căutătoare de rentă. Pe măsură ce importatorii se angajează în activități care să le procure favoruri de la guvern, resursele care sunt alocate pentru căutare de rentă sunt deturnate de la alte activități productive. Cu toate că activitatea de rent seeking este rațională, în termenii urmăririi interesului individual, ea este risipitoare din punct de vedere social. Produsul social marginal al
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
asta-i viața comodiantului, ăsta felul de-a trăi, pasul lui rătăcește, capul îi vâjie, urechea sună de un cântec monoton și etern; mergi, mergi! De-ai vrea să rămâi într-un loc, curând pierzi și puțina glorie; și puțină favoare // ce-o capeți în sudorile frunții tale și inima ta se îmflă 6V {EminescuOpVIII 438} de durere, aufletul tău te mână în depărtare, în alte țări, la alți oameni, care s-amuză, răcesc și apoi râd de artea noastră. Astăzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
diafan și viața ta în privirile lor. O nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea sa, ajunge în cercuri mai nalte și aci trebuie să se obicinuiască de-a fi spre petrece[re], de-a li fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea sa, ajunge în cercuri mai nalte și aci trebuie să se obicinuiască de-a fi spre petrece[re], de-a li fi păpușa lor. Și când a ieșit din modă apoi îi merge ca unei haine vechi; artea, cu el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se-naintează) FELICE Ce e asta? Un laur veștezit? Ce-nsemnează asta? HISTR[IO] Fiul meu, laurul veșted să-ți fie un esemplu, o povață pentru toată viața ta! Ca și culoarea sa verde plină de viață piere și glorie și favoare. Un moment de [te] poartă lumea de furia nebuniei sale, un moment... până începi a crede în mărimea ta... atunci ți-ntoarce spatele... rămâi singur. FELICE (își face loc și se repede la el ) Tatăl mieu! TOȚI Tatăl său? FELICE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este omul care poate, cu preț mare, Să ți-l ia. Ai dat pe dânsul doi talenți. Persianul poate Să-ți dea trei. Negoțu-acesta îndoit aplană toate, Căci câștigul îți deschide calea care-o urmărești, Te-ntroduce lângă Lais și-n favoarea ce-o dorești. PSAMIS Chiar așa-i! BOMILKAR Am răzgîndit-o. Fin metod! SCENA A DOUA LAIS, PSAMIS, BOMILKAR Bine-ai venit, Psamis. Așteptai, se vede, și eu nu m-am prea grăbit. PSAMIS Nu așa de mult.. Aicea îți aduc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a îndestula o toană de nebun, a fost cu plan, Cu acela cumcă moartea să m-aștepte ca liman. PSAMIS (rugîndu-se) Cum? Nu e nimic în lume ca să fie încă-n stare Să te schimbe în voință, chiar în proprie favoare? {EminescuOpVIII 458} CHALKIDIAS (zîmbind) Nu-i nimic. PSAMIS (afară de sine) Însă, mișele, ai tu drept să te omori? N-ai jurat pe Styx...? CHALKIDIAS Așa e. Pe-acel nume-ngrozitori M-am jurat că peste șapte zile mă predau de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
necazul, dară care dintre noi A-nșelat pe cellalt? Oare n-ai venit c-acei eroi Muierateci ce n-au grijă de ai inimă în piept, Urmărind o frumusețe numa-n scopul cel nedrept De-a se lăuda în lume cu favoarea ce le-o faci? Oameni plini de vanitate și de inimă săraci, Între ei amorul nu e decât goală jucărie Ce se dă precum se cere, de urât ori de mândrie, Pentru trecere de vreme, uneori pentru câștiguri, Iar când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Voi găsi pe-a tale buze o răsplată prețioasă... LAIS (se scoală) Tu ai fi putut cu și mai multă lipsă de purtare Să-mi faci astfel de propuneri și să râzi de-a mea-ndignare. Cine-și dă în dar favoarea nu mai poate să se mire Când vrounul [î]i propune ca să cumpere iubire. Am pierdut se vede dreptul să mă supăr de-o insultă. Voi răspunde liniștită, făr -a face vorbă multă: Nu. BOMILKAR (după o scurtă ezitare, sculîndu-se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
popor împresurat, Prins și detronat ridică capul sus, fără coroană, Și c-o singură privire o mulțime ia la goană Potolește o răscoală făr-a zice un cuvânt, Iar privirile-ndrăznețe toți le pleacă la pământ. BOMILKAR A! Un rege prins? Favoarea ta [î]l pune-atît de sus? Atunci văd că pot propune prețul care i l-am pus. LAIS Spune. {EminescuOpVIII 468} BOMILKAR Las-întîi ca soarta mea cea aspră s-o deplor Și să cer a ta iertare, umilit și rugător
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
uzeze de-o vicleană stratagemă, ce nici eu N-am putut să o descopăr. Preafrumos, tânărul meu, Renegarea cea de sine dovedește acea mărime Rar-a sufletului care a putut să te anime, Deci ferice de femeia în a căreia favoare Ai adus această jertfă. LAIS Nobile amic! {EminescuOpVIII 472} BOMILKAR (aparte) Îmi pare Că s-a prins de astădată. LAIS (cătră BOMILKAR) Spune-mi tot ce ai de zis. De vei cere eu sunt gata a da toate prin înscris
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la onori, vă grămădi averi asupră-i, [î]i va da mii, ba zeci de mii de lei pensie, demnități, slujbe, tot după pofta inimei. Vai de acela care nu va vedea uriaș în el, nu numai nu va avea favori, ci-l va ajunge pedeapsă și trăznet. Uite-te lume! Iată, vine. Iată-l, s-arată! Ce superb e! Cum stă deasupra tuturor! Se ridică o perdea și se ivi un omuleț mare ca de la cot în palmă, un nimic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu atât mai grabnică era necesitatea acestui regat de-a se răzima de puterile apusene ale Europei pentru a găsi mijloace de mântuire. A reprimi uniunea era pentru regele român o ocazie bună ce i se prezenta pentru a recâștiga favoarea Scaunului papal, si prin acesta, favoarea potentaților din apus, pe când papa, pe de altă parte, putea spera că prin supunerea bisericească a unui stat neconsolidat încă, dar totuși puternic și aspirând cu vigoarea tinereței, precum era în vremea aceea statul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestui regat de-a se răzima de puterile apusene ale Europei pentru a găsi mijloace de mântuire. A reprimi uniunea era pentru regele român o ocazie bună ce i se prezenta pentru a recâștiga favoarea Scaunului papal, si prin acesta, favoarea potentaților din apus, pe când papa, pe de altă parte, putea spera că prin supunerea bisericească a unui stat neconsolidat încă, dar totuși puternic și aspirând cu vigoarea tinereței, precum era în vremea aceea statul româno-bulgar, el ar câștiga desigur o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cruciați și altor creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae Imperium), de bântuirile de pe atuncea, îi făgăduiește pentr-un asemenea lucru răsplată în ceriuri și pe pământ și-i pune în perspectivă statornica favoare a Scaunului papal. Dând ajutor lui Balduin II, să dovedească deci că e un principe în adevăr catolic și să deie Scaunului roman puncte de razăm pentru a pune-n evidență meritele sale În aceeași vreme Grigorie IX trimise o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
istoriograf bizantin) iubea pe soția sa Irina atât de mult precum iubise odinioară Antoniu pe Cleopatra. Manoil Comnenos sosi în curând din Pergamus la Niceea, la împăratul Ioan Vatatzes, și, încurajat prin primirea prietenească a acestuia, el imploră binevoitoarea acestuia favoare, precum și un sprijin real, de care avu parte într-adevăr. Ajutate cu mijloace bănești îndeajuns și cu șase corăbii mari, cari făceau cu putință coborârea sa la mal în orice punct al țărmului i-ar fi plăcut, el se îndreptă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe conaționalii săi atât prin isteție deosebită cât și prin putere fizică. Deși se cobora numai pe jumătate din sânge bulgar, iar pe jumătate din sânge sârbesc, deci era foarte contestat de zavistuitori și adversari, totuși înțelese cum să câștige favoarea poporului de rând precum și a oamenilor de condiție și de distincțiune din țară și fu ales în fine, cu voia și hotărârea tuturora, regent bulgaro-romîn. Astfel, după stingerea dinastiei curat române a Asanizilor, se sui pe scaunul vacant al domniei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Împăratul se și-nvoi într-adevăr, predete pe fiica sa Irina pentru a se face căsătoria propusă și de atunci încoace fu pace si liniște între bulgaro-romîni și romei, mai cu seamă pentru că amândoi regenții litiganți solicitau în mod egal favoarea romeilor. Se-ntîmplă într-adevăr că Constantin Tichus, bătut într-o ciocnire de rivalul său, fu ținut locului împresurat în cetatea Stenimachos și căpătă de la împărătescul său socru ajutor, de scăpă de învingere deplină și de prinsoare; curând însă norocul armelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i ajute a veni la domnie asupra bulgarilor, lui Lachanas sau lui Ioan, fiul lui Mytzes; căci daca în favoarea celui dentîi militează norocul, un curajos spirit de întreprindere și o dibăcie conștiută de scopul ei, acest din urmă are în favoare-i originea, dreptul de moștenire și perspectiva verosimilă de-a ajunge la scop, de i se va da oarecare sprijiu. Sfetnicii se hotărâră deci să prefere pe Ioan Mytzes, care și împăratului îi convenea mai mult din cauza încuscririi cu dânsul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru a răsturna pe Maria. Dar și Lachanas dezvolta o activitate febrilă pentru a ținea piept cu năvălirea îndoită a tătarilor și a romeilor, din cari cei dentîi călcaseră deja țara iar cei din urmă erau așteptați. El solicită totodată favoarea maimarilor bulgari a căror ajutor îi părea folositor în campania viitoare. În genere își încordă toate puterile pentru a apăra o domnie, ce-i căzuse într-adevăr pe neașteptate, dar pe care prinsese hotărârea de-a o întări și asigura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumva la cea dentăi ciocnire cetele acestea de luptători fără orânduială și fără dresură să capete o bătaie aproape inevitabilă, iar pe de altă parte îl îngrijea cazul asemenea foarte verosimil că Lachanas, purtând o campanie fericită, va abuza de favoarea poporului, care atunci se va grămădi și mai mult împrejurul lui și se va simți ispitit de-a stârni o rebeliune în orice caz primejdioasă. Deci îl chemă pe Pseudo-Lachanas la curte, îl dezbrăcă de demnitatea de general, îl înlătură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acuma înainte duce de Făgăraș și ban de Zevrin (Severin) fără să găsească împrotivire din partea regelui. În capul acestui tratat, carele pentru Mircea stabilește numai datorii iar drepturi nu, nelegând deloc partea cealaltă, Vodă declară că, recunoscând deosebita bunăvoință și favoarea prietenoasă și încrezătoare pe care regele au avut-o pururea și necontenit pentru el, de când se cunoscură întîi și întîi, și având considerație recunoscătoare pentru apărarea și ajutorul contra turcilor, acestor neîmpăcați vrăjmași ai Valachiei, el se cunoaște dator de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se dădeau înainte vreme au fost primit cu puternic aplauz din mâni, fără ca să se fi auzit printr-aceste un singur fluieraș de păstor: [... ], în scriptele sale mici editate de Sillig, II, pag. 321, 330 ș. a. m. d. {EminescuOpXIV 247} favoarea publică care caută să simtă prin aclamațiune produsă artificial efectele mediate a unei mari și frește manifestațiuni artistice. În preajma acelor semne infalibile a unei efect (Wirkung) adânc cari-i resplend oarecum actorului toată reprezintarea sa și-l orientează pe fluviul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuvine a se sacrifica neci o iotă din arte. Însă ca cea mai mare depravațiune a acelui instinct, foarte just în originea [sa], a artistului dramatic, de-a câștiga adică de la prezent deplina satisfacțiune a recunoașterei, apare acea cochetare pentru favoarea publică care tinde a-și înlocui aceea ce nu poate produce acomplisementele în sine prin mijloace care nu mai țin defel de sfera artei, ba pentru cari artea nu-și împrumută neci pretestul. Cumcă nu se observă nicăire decât tocmai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]