3,956 matches
-
Colo-n sus pe munte verde" care amintește de vremurile grele ale unor invazii, transmiteau și o fac și astăzi din tată în fiu, sentimentele de durere, ale celor rămași acasă și de blestem la adresa celor care le-au trimis feciorii și soții la război. Prima formație corală despre care există informații în comuna Leșu datează din 1913, când dirijorul acesteia era țăranul plugar Crăciun Băloi. Corul cânta atunci la unison cântece populare și patriotice. Prima perioadă mai rodnică pe care
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
a mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de flori, frumusețea costumelor, cămășilor și a pânzăturilor constituind o adevărată expoziție de artă. Hora era organizată de unul din feciorii isteți, care angajau ceterași și aveau grijă de buna desfășurare a jocului. Jocul se desfășura într-o atmosferă sărbătorească. Când intra prima dată o fată în joc, toate privirile flăcăilor erau îndreptate înspre aceasta. Fata venea la joc însoțită de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere gratuit, de obicei o jumătate de zi. În general, claca se organiza unde era fată de măritat sau fecior de însurat, fiind prilej de ajutorare și petrecere, dar având și rol de a pregăti formarea unei noi familii. Fetele își chemau și drăguții, care legau snopii, îi adunau și îi puneau clăi. După ce terminau de secerat, fetele alegeau spicele
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
zapisul din data de 5 aprilie, document păstrat în Documenta Romaniae Historica, vol. XIX (1626 - 1628), pag. 461 : „Eu Titea, fata lui Șoldan din Șoldănești, însă - mi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gânscă și feciorilor lui, nepoților mei, partea mea din Șoldănești, ce -a fost a lui Șoldan ...”. Acest Șoldan pare să -și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
aproape de „hididuș” și „descântând”. O fată nu are voie să refuze băiatul care o invită la joc; dacă totuși se întâmplă acest lucru, băiatul are dreptul s-o pedepsească punându-i o mătură în mână, ori înțelegându-se cu ceilalți feciori să n-o mai joace. La „hidede” se mergea îmbrăcat în costumul popular de sărbătoare ce se compunea la fete din poale cu ciur și spăcel cu pene și ,spărgi” (tivuri încrețite), zadie și labreu ori cojoc înfundat (fără mâneci
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc apă. Dacă părinților le convine
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc apă. Dacă părinților le convine alegerea făcută, realizarea căsătoriei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc apă. Dacă părinților le convine alegerea făcută, realizarea căsătoriei nu ridică probleme pentru tineri. In cazul în care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iar unii fac chiar nuntă care se reduce însă la o petrecere cu masă și muzică, iar tânăra mireasă nu se va mai îmbrăca mireasă. Rolul „grăitorului” la o asemenea petrecere este doar de a strânge „cinstea”(darul) la sfârșit. Feciorul deduce din primele vizite pe care le face la casa fetei, singur ori însoțit de prieteni, dacă va fi acceptat sau nu de părinții fetei. In cazul în care le este pe plac el trimite o rudă să vorbească cu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cazul în care le este pe plac el trimite o rudă să vorbească cu părinții fetei și să comunice data când va merge „a cuscri” adică a peți. Insoțit de câteva rude apropiate, bărbați și femei, în număr fără soț, feciorul merge la casa fetei într-o seară de miercuri sau duminica după amiază, cu un grăitor. Grăitorul se așează în capul mesei și tânărul lângă el, se lasă un loc liber pentru fată, apoi se așează ceilalți. Tatăl fetei stă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fată se va cânta neapărat corinda fetei, apoi gazda casei poate cere o altă corindă, la dorință, plătind pentru fiecare. Corinda fetei este mai bine plătită decât celelalte. După terminarea corinzii gazda de corinzi face semn „hididușului” să cânte iar feciorii iau fetele și femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Apoi muzica încetează și un bărbat numit „gogă” adună inelele de la tineri. Inelele fetelor sunt puse pe o vergea iar ale băieților pe alta. Se acoperă cele două vergele iar gazda vergelului zice „Scoate, gogă scoate/ Inel d-argințăl/ Jejet mititel!/ Fecior tânărel.” Acesta scoate o pereche de inele. Tinerii cărora le aparțin vor petrece împreună toată noaptea. Gazda repetă îndemnul până când goga scoate toate inelele. Perechile încep jocul. După o vreme femeile așează masa la care tinerii stau tot perechi. Vărjelul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și femei, li se dădea de băut, mâncau, apoi începeau jocul care dura până noaptea târziu.(Florița Gaje) Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o oală veche de lut, făceau câlții ghem și le dădeau foc în oală. In timp ce câlții ardeau lipeau oala de burta unuia dintre ei. Se producea un
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de secară, tulnic din scoarță de copac sau din degete. Un subiect preferat de discuție îl constituiau căsătoriile care se puneau la cale în sat. Șezătoarea ținea până după miezul nopții, când fetele plecau spre casă însoțite de părinți sau feciori.
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
multe categorii: Ceata de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
cu preotul. În astfel de ocazii, bărbații și femeile își puneau pe ei hainele de sărbătoare, costumele tradiționale, specifice zonei. Botezul se ținea în casa părinților noului născut iar nuntă în casa părinților celui ce i se spunea până atunci fecior în casă. După fiecare eveniment de acest gen, oamenii se odihneau și apoi luau din nou coarnele plugului pentru că timpul nu aștepta după ei. Viața își relua ciclul de fiecare dată și când muncă câmpului înceta erau cu iarnă la
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
acest scop, o delegație a sașilor brașoveni a vizitat casa parohială evanghelică de câteva ori. Lângă proprietatea intravilan a bisericii luterane locuia Iustin Man. Acesta a înțeles planul preotului sas și, pentru a-l zădărnici, a pregătit o ceată de feciori care, în timpul unei vizite a delegației brașovene, a lovit acoperișul casei parohiale cu pietre și lemne. Când delegația a primit ploaia de pietre și amenințările cu moartea, s-a retras pe ușa din spate a casei parohiale și a renunțat
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
municipiul Zalău. Satul Criștelec este atestat documentar din 1257, cu denumirea de Keresteleke. Actuala denumire o primește în anul 1919, nume care se crede că vine de la cetatea Kiris, menționată în unele monografii ale acestor locuri. La locul numit „Fântâna Feciorilor”, odinioară, feciorii satului își găseau loc de refugiu când urmau să fie luați la oaste. Preotul din Criștelec Popa Florea la anul 1669 a scris un Ceaslov. Într-un manuscris, care, în prezent, se găsește la Academia Română, sunt scrise următoarele
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
Satul Criștelec este atestat documentar din 1257, cu denumirea de Keresteleke. Actuala denumire o primește în anul 1919, nume care se crede că vine de la cetatea Kiris, menționată în unele monografii ale acestor locuri. La locul numit „Fântâna Feciorilor”, odinioară, feciorii satului își găseau loc de refugiu când urmau să fie luați la oaste. Preotul din Criștelec Popa Florea la anul 1669 a scris un Ceaslov. Într-un manuscris, care, în prezent, se găsește la Academia Română, sunt scrise următoarele: „scris-am
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]