12,214 matches
-
cu mai multă influență"223. Oamenii din ambele categorii sunt "necesari" în evoluția culturii, dar mai mult, afirmă Rădulescu-Motru, oamenii de caracter (cei care se definesc prin puterea exemplară a faptei lor), căci "în genere, caracterele hotărăsc soarta popoarelor"224. Filosofii și oamenii de știință fac parte din prima categorie. Cei din a doua categorie anticipă, prin faptele lor, deprinderile voluntare, care întemeiază cursul "natural" al culturii. Potrivit exemplelor filosofului, astfel de oameni de caracter au fost: primul om care a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a faptei lor), căci "în genere, caracterele hotărăsc soarta popoarelor"224. Filosofii și oamenii de știință fac parte din prima categorie. Cei din a doua categorie anticipă, prin faptele lor, deprinderile voluntare, care întemeiază cursul "natural" al culturii. Potrivit exemplelor filosofului, astfel de oameni de caracter au fost: primul om care a pus sămânța în pământ așteptând ca aceasta să rodească; primul om care și-a transformat vrăjmașul său învins în sclav; cel care a pus în practică pentru prima oară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unui popor, fiindcă în absența vocațiilor individuale așadar și în absența unei "tehnici" care le favorizeze constituirea, așa cum pare a fi știința educației lipsește însăși vocația acestui popor. Prezentarea de față nu ar putea fi încheiată fără a relua răspunsul filosofului la problema vocației românilor și a-i căuta sensuri valabile prin raportare la scenariul reconstrucției vocației din interpretarea de față. "Vor avea românii vocația să contribuie la realizarea unor idealuri universale, sau vor realiza ei numai idealul culturii lor naționale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar putea scoate la iveală și câteva sensuri ale conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea fi socotit personalist o putem afla dintr-o referire directă a lui Rădulescu-Motru la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de asemeni, întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desigur, pentru a lua aminte la asemănările (apropierile) dintre ele, dar și la deosebirile lor posibile. Omul nobil și omul superior se contopesc, la un moment dat, pe traiectoria conceptualizării nietzscheene a ipostazelor de excelență ale umanului, în ființa "noului filosof". Tocmai de aceea, mai cu seamă în prima parte a acestui comentariu, chipul tipului uman amintit acum, "noul filosof", va fi adus în față și pus să-și arate însăși ființa. De asemenea, Nietzsche folosește uneori termenul "legiuitor" cu o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul superior se contopesc, la un moment dat, pe traiectoria conceptualizării nietzscheene a ipostazelor de excelență ale umanului, în ființa "noului filosof". Tocmai de aceea, mai cu seamă în prima parte a acestui comentariu, chipul tipului uman amintit acum, "noul filosof", va fi adus în față și pus să-și arate însăși ființa. De asemenea, Nietzsche folosește uneori termenul "legiuitor" cu o semantică de sinteză, care înglobează sensurile "omului nobil", ale "omului superior", ale "supraomului". În locurile din opera sa care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și interpretat opera lui Nietzsche, semnal de care voi ține seama, într-o oarecare măsură, în cele ce urmează. Ar mai fi de observat că în Elemente de metafizică, Partea a treia, capitolul III: Vocația, într-un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
măsură, în cele ce urmează. Ar mai fi de observat că în Elemente de metafizică, Partea a treia, capitolul III: Vocația, într-un context în care Rădulescu-Motru are în vedere supraomul lui Nietzsche, este evidențiată și ideea evoluției, aplicată de filosoful german socotește cel român tuturor "viețuitoarelor", dar absentă atunci când el gândește supraomul, acesta nereprezentând, în ultimă instanță, decât "o frumoasă imagine poetică"241. Așa încât, putem spune că ideea de evoluție, atât de importantă în filosofia lui Rădulescu-Motru, își găsește o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
instanță, decât "o frumoasă imagine poetică"241. Așa încât, putem spune că ideea de evoluție, atât de importantă în filosofia lui Rădulescu-Motru, își găsește o sursă de inspirație și în filosofia nietzscheană. De asemenea, trebuie precizat din capul locului faptul că filosoful român lucrează cu anumite concepte ale căror semnificații sunt justificate întotdeauna dintr-o dublu regim: filosofic (universal) și științific (particular), în timp ce Nietzsche lucrează mai cu seamă cu "concepte-metaforă". Autorul acestei lucrări are credința că dincolo de legătura dintre personalismul energetic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Rădulescu-Motru însuși și de posibila inspirație nietzscheană a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele două filosofii, pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
s-a retras din mediul social care o corupe, iar pe de alta, "supraomul", care reafirmă viața în condiții pe care Nietzsche le subordonează "voinței de putere" și care implică o potențare a actului de reevaluare a valorilor. Prin urmare, filosoful german așază limite în spațiul umanului, corespunzătoare unor niveluri de umanitate; zonele superioare ale acesteia corespund în cea mai mare măsură vieții ca atare, adică voinței de putere constând într-un raport "viu" cu valorile, un raport de inventare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordine culturală, dar împlinit în sensul că ia cultura în singurul mod adecvat vieții veritabile: pentru a o nega; dar nu poți nega ceva ce-ți scapă, ci numai ceva trăit până la ultimele consecințe. Cultura însăși (prezentul cultural) este, potrivit filosofului german, semn al precarității existențiale a omului și doar negarea formei ei "actuale" și revenirea la sursele originare ale existenței umane, la viață, îngăduie, prin actul de revalorizare a vieții înseși, refacerea culturii (în forma culturii vieții) și a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta din urmă fiind singura "facultate" prin care omul ar putea deveni om deplin; adică supraom. Cum precizam mai sus, chipul omului nobil apare mai cu seamă în lucrările de maturitate; de asemenea, în ultima lucrare încheiată: Antichristul. Surprinzător, tipul filosofului (izbutită imagine a "omului nobil") este foarte apropiat de imaginea omului de vocație construită de C. Rădulescu-Motru. Este dincolo de orice îndoială, cel puțin pentru faza de mijloc a creației lui Nietzsche, ideea determinării culturale a tipurilor umane "îmbunătățite", de vreme ce ele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este foarte apropiat de imaginea omului de vocație construită de C. Rădulescu-Motru. Este dincolo de orice îndoială, cel puțin pentru faza de mijloc a creației lui Nietzsche, ideea determinării culturale a tipurilor umane "îmbunătățite", de vreme ce ele sunt identificate, în model, cu filosoful. Această circumscriere culturală a omului nobil se va dilua în operele mai târzii ale filosofului german, pentru că determinările sale vor fi multiple și mai puțin precise. Filosoful este, pentru Nietzsche, "omul necesar al zilei de mâine și poimâine", aflat "dintotdeauna
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îndoială, cel puțin pentru faza de mijloc a creației lui Nietzsche, ideea determinării culturale a tipurilor umane "îmbunătățite", de vreme ce ele sunt identificate, în model, cu filosoful. Această circumscriere culturală a omului nobil se va dilua în operele mai târzii ale filosofului german, pentru că determinările sale vor fi multiple și mai puțin precise. Filosoful este, pentru Nietzsche, "omul necesar al zilei de mâine și poimâine", aflat "dintotdeauna în contradicție cu prezentul său"248. El este investit să cumpănească faptele trecute, pentru a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinării culturale a tipurilor umane "îmbunătățite", de vreme ce ele sunt identificate, în model, cu filosoful. Această circumscriere culturală a omului nobil se va dilua în operele mai târzii ale filosofului german, pentru că determinările sale vor fi multiple și mai puțin precise. Filosoful este, pentru Nietzsche, "omul necesar al zilei de mâine și poimâine", aflat "dintotdeauna în contradicție cu prezentul său"248. El este investit să cumpănească faptele trecute, pentru a determina, pe acest temei, "încotro-ul" și "pentru ce-ul" omenirii. Detașat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poimâine", aflat "dintotdeauna în contradicție cu prezentul său"248. El este investit să cumpănească faptele trecute, pentru a determina, pe acest temei, "încotro-ul" și "pentru ce-ul" omenirii. Detașat de prezent prin proiectul operei lui și prin înfăptuirea ei, filosoful strânge în sine o "spiritualitate îndrăzneață și exuberantă"; el este, cum ar spune C. Rădulescu-Motru, germenele noului, întemeietorul unei noi vieți. Spre deosebire de gânditorul român, care socotea că noul survine prin schimbarea felului muncii, Nietzsche gândește că acesta vine prin cultura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru socotea actul vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta face parte, strânse într-un ideal. Filosoful (mai bine-zis, "noul filosof") lui Nietzsche tăinuiește modelul omului viitor; el nu reprezintă, nici nu reflectă prezentul; îl revalorizează însă în sensul "noii măreții a omului". De aici o responsabilitate de sine care depășește răspunderile personale ale omului modern. Actele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta face parte, strânse într-un ideal. Filosoful (mai bine-zis, "noul filosof") lui Nietzsche tăinuiește modelul omului viitor; el nu reprezintă, nici nu reflectă prezentul; îl revalorizează însă în sensul "noii măreții a omului". De aici o responsabilitate de sine care depășește răspunderile personale ale omului modern. Actele lui sunt autoexperimente aflate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nobilă, respingere a valorilor gloatei, asprime față de sine, "cruzime chibzuită" față de Altul, detașare de prezentul caracterizat ca décadence. Toate aceste însușiri aparțin deopotrivă omului nobil și tipului-îmbunătățit-de-om (omul superior). Este evidentă, desigur, din unghiul rolului lor social, și deosebirea dintre filosoful lui Nietzsche și vocația lui C. Rădulescu-Motru. Cel dintâi reformează umanul, celălalt doar asigură o evoluție socială normală. Dar în absența actului lor (valorizator pentru filosof, "economic" pentru vocație; creator pentru ambii), viitorul omului ar fi nesigur, dacă nu imposibil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tipului-îmbunătățit-de-om (omul superior). Este evidentă, desigur, din unghiul rolului lor social, și deosebirea dintre filosoful lui Nietzsche și vocația lui C. Rădulescu-Motru. Cel dintâi reformează umanul, celălalt doar asigură o evoluție socială normală. Dar în absența actului lor (valorizator pentru filosof, "economic" pentru vocație; creator pentru ambii), viitorul omului ar fi nesigur, dacă nu imposibil. Oricum, geneza flosofului este închisă într-un orizont cultural: apariția lui își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații. C. Rădulescu-Motru adaugă la geneza "vocației" sale cauze "naturale", extraculturale. Dar închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al omului, este fundamentul însuși al vieții omenești: evaluarea. Ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tocmai evaluarea. Prin urmare, ceea ce trebuie potențat este, desigur, re-evaluarea. Viața omului pare a fi consumatoare de valori. Iar uzura acestora conduce către neantul lor. Acest moment cere reevaluarea, iar sub determinare istorică el reprezintă vremea "omului superior", a "noului filosof". Nietzsche mizează pe o spontaneitate istorică, insuficientă însă în a preveni catastrofa: neantul valorilor. Astfel, "legiuitorul" (cel care propune evaluări noi, imagine schematică a supraomului) are o apariție fulgurantă, nepregătită de cauze speciale și fără a împlini o misiune sau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reevaluarea este act "pozitiv" doar în clipa reîntoarcerii la sursele primare ale existenței; dincolo de această instanță ea este minciună. Iar minciuna modernității este dogmatizarea ființei, adevărului și realului. Un critic autorizat al filosofiei lui Nietzsche tălmăcește astfel aceste gânduri ale filosofului german: "Lumea nu este nici adevărată, nici reală, ci vie. A trăi înseamnă a evalua. (...) Ființa, adevărul, realul nu valorează ele însele decât ca evaluări, altfel spus, ca minciuni"249. "Noul filosof" (termen pentru omul superior; cumva, și pentru omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]