6,098 matches
-
transmis lui Carden, s-a căzut de acord să se lanseze un atac principal în preajma zilei de 17 martie. S-a aflat apoi că Carden, care suferea de stress, a fost trecut în concediu medical forțat de către ofițerul medical, iar flota a fost pusă sub comanda amiralului John de Robeck. La 18 martie 1915, a fost lansat atacul principal. Flota, formată din cuirasate susținute de crucișătoare și distrugătoare, a încercat să lovească cel mai îngust punct al Dardanelelor unde strâmtoarea are
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
S-a aflat apoi că Carden, care suferea de stress, a fost trecut în concediu medical forțat de către ofițerul medical, iar flota a fost pusă sub comanda amiralului John de Robeck. La 18 martie 1915, a fost lansat atacul principal. Flota, formată din cuirasate susținute de crucișătoare și distrugătoare, a încercat să lovească cel mai îngust punct al Dardanelelor unde strâmtoarea are doar 1,6 km lărgime. În ciuda unor daune suferite de vasele care atacau cetățile otomane, vasele de deminare au
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
vasul otoman "Nusret" cu zece zile în urmă. Pierderile l-au obligat pe de Robeck să sune „rechemare generală” pentru a salva ce i-a mai rămas din forțe. În timpul planificării campaniei, se anticipaseră și pierderi de vase, astfel că flota era formată în principal din vase depășite, nepotrivite pentru a lupta cu flota germană. Unii dintre ofițerii seniori, cum ar fi comandantul lui "Queen Elizabeth", comandorul Roger Keyes, credea că s-au apropiat de victorie, crezând că tunurile otomane sunt
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
de Robeck să sune „rechemare generală” pentru a salva ce i-a mai rămas din forțe. În timpul planificării campaniei, se anticipaseră și pierderi de vase, astfel că flota era formată în principal din vase depășite, nepotrivite pentru a lupta cu flota germană. Unii dintre ofițerii seniori, cum ar fi comandantul lui "Queen Elizabeth", comandorul Roger Keyes, credea că s-au apropiat de victorie, crezând că tunurile otomane sunt aproape rămase fără muniții, dar de Robeck, Jackie Fisher și alții au avut
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
de victorie, crezând că tunurile otomane sunt aproape rămase fără muniții, dar de Robeck, Jackie Fisher și alții au avut ultimul cuvânt și au oprit tentativele Aliaților de a forța strâmtoarea pe mare, invocând pierderile inacceptabile și vremea nefavorabilă. Înfrângerea flotei britanice le-a crescut otomanilor moralul; ziua avea să fie apoi sărbătorită în Turcia ca o mare victorie. A început planificarea capturării fortificațiilor turcești prin atacuri pe uscat. Două submarine aliate au încercat să traverseze Dardanelele, dar au fost pierdute
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
la orele 08:30 Stoker a hotărât să așeze vasul pe fundul apei și să aștepte înnoptarea înainte de a continua. Pe la orele 21:00, "AE2" a ieșit la suprafață să-și încarce bateriile și a trimis un raport prin radio flotei. Deși Debarcarea de la Capul Helles mergea bine, debarcarea din golful Anzac nu era la fel de reușită, iar comandantul Corpului de Armate Australiene și Neozeelandeze, general-locotenent Sir William Birdwood se gândea să-și reîmbarce trupele. Vestea succesului submarinului australian a fost unul
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
valea căruia au avut loc conflictele militare. Teitoriul se află azi în mare parte în Slovenia. La data de 23 mai 1915, Italia care s-a menținut neutră, declară război Austriei. Înainte de conflictele de pe Valea Isonzo, marină militară a surprins flotă italiană la Veneția, pe care o bombardează fără a suferi pierderi. În primul război mondial au avut loc lupte sângeroase pe valea superioară a lui Isonzo, după ce la data de 23. mai 1915 Italia a declarat război Austro-Ungariei, având loc
Bătăliile de la Isonzo () [Corola-website/Science/311690_a_313019]
-
de incapacitatea de a se crea un imperiu continental englez, dar în special de faptul că Anglia a pierdut titlul de "regină a mărilor" din cauza slăbiciunilor diplomatice ale noului prinț care au dus la o coaliție franco-castiliană. După aceea o flotă a britanicilor a fost distrusă la La Rochelle, si corăbiile continentalilor puteau intra pe Tamisa. Ele atacau orașele de pe coastă și au pornit perioada de glorie franceză în Războiul de 100 de Ani. În Franța, timp de un deceniu, ca
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
de transport era pe mare. Iliada expune asediul Troiei în Asia Mică de către ahei. Legenda spune că Elena, regina miceniană a orașului-stat Sparta, a fost răpită și adusă la Troia de prințul troian, Paris. Orașele-state grecești au reacționat prin trimiterea flotei pentru a ataca Troia într-o încercare de a o aduce pe Elena înapoi acasă. Fiind o cetate bine zidită, Troia a fost foarte dificil de asediat, și războiul a durat timp de zece ani. În cele din urmă, Ulise
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
pe Nimitz de neglijență în serviciu și a primit mustrare scrisă. Nimitz s-a întors în Satele Unite la bordul navei USS Ranger, când nava a fost transformată în navă școală, iar în ianuarie 1909 au început instrucțiunile în Prima Flotă de Submarine. În luna mai al aceluiași an i s-a dat comanda Primei Flote de Submarine, concomitent cu comanda navei USS Plunger. A comandat succesiv navele USS Snapper, USS Narwhal și ale Diviziei a Treia de Sumbarine din Atlantic
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
în Satele Unite la bordul navei USS Ranger, când nava a fost transformată în navă școală, iar în ianuarie 1909 au început instrucțiunile în Prima Flotă de Submarine. În luna mai al aceluiași an i s-a dat comanda Primei Flote de Submarine, concomitent cu comanda navei USS Plunger. A comandat succesiv navele USS Snapper, USS Narwhal și ale Diviziei a Treia de Sumbarine din Atlantic. Pe monitorul Tonopah la 20 martie 1912 l-a salvat de la înec pe pompierul W
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
-a de submarine cu baza la Pearl Harbor. S-a întors în SUA în vara anului 1922 și a făcut studii la Naval War College, din Newport, Rhode Island. În iunie 1923 devine devine asistentul Șefului de stat major al Flotei de Luptă, apoi al Comandantului Flotei SUA. Nimitz și-a pierdut o parte dintr-un deget într-un accident cu un motor diesel, restul degetului a fost salvat de inelul din Annapolis, care a blocat mecanismul care îi zdrobea degetul
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
Pearl Harbor. S-a întors în SUA în vara anului 1922 și a făcut studii la Naval War College, din Newport, Rhode Island. În iunie 1923 devine devine asistentul Șefului de stat major al Flotei de Luptă, apoi al Comandantului Flotei SUA. Nimitz și-a pierdut o parte dintr-un deget într-un accident cu un motor diesel, restul degetului a fost salvat de inelul din Annapolis, care a blocat mecanismul care îi zdrobea degetul. Nimitz dădea în continuare ordine în ciuda
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
a blocat mecanismul care îi zdrobea degetul. Nimitz dădea în continuare ordine în ciuda durerii cumplite. În octombrie 1933 a fost numit la comanda crucișătorului Augusta, care era desfășurat în Orientul Îndepărtat unde în decembrie Augusta a devenit nava amiral a Flotei din Asia. În aprilie 1935 s-a întors acasă pentru trei ani ca asistent al Biroului de Navigație, la 15 iunie 1939 fiind numit șef al Biroului de Navigație. La zece zile după atacul de la Pearl Harbor la 7 decembrie
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
a întors acasă pentru trei ani ca asistent al Biroului de Navigație, la 15 iunie 1939 fiind numit șef al Biroului de Navigație. La zece zile după atacul de la Pearl Harbor la 7 decembrie 1941 a fost numit comandant al Flotei din Pacific a SUA (CinCPAC), cu rang de amiral, efectiv de la 31 decembrie. El a luat comanda în cadrul unei ceremonii pe puntea de sus a submarinului USS Grayling. Ceremonia de schimbare de comandă ar fi avut loc în mod normal
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
Commodore). Nimitz a fost promovat astfel, direct de la gradul de comandor la gradul de contraamiral. Prin numirea de către Congresul SUA, el a sărit peste gradul de viceamiral și a fost promovat direct la rangul de amiral în decembrie 1941. Amiralul flotei - este un rang făcut permanent în Marina Statelor Unite pe 13 mai 1946, este un rang acordat pe viață. Acest rang în SUA a fost acordat lui: George Dewey, William D. Leahy, Ernest King și William Halsey, Jr.
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
cu soția sa, regina Sibila, care deținea titlul legal al regatului, însă a fost din nou respins de Conrad, ridicându-și astfel tabăra în afara porților orașului. Aproape de sfârșitul verii anului 1188, William al II-lea de Sicilia a trimis o flotă cu 200 de cavaleri; pe 6 aprilie 1189, Ubaldo Lanfranchi, arhiepiscop de Pisa, a sosit cu 52 de nave. Guy a reușit să atragă ambele contingente de partea sa. În august, Conrad a refuzat din nou să-i permită intrarea
Asediul Acrei (1189-1191) () [Corola-website/Science/311057_a_312386]
-
când încă necunoscutul Iisus Cristos îi dă apă și o motivație de a trăi. După trei ani pe galerele romane, nava pe care se află Ben-Hur este aleasă ca navă-amiral pentru Quintus Arrius, trimis de către împărat pentru a distruge o flotă de pirați macedoneni. Noul comandant al lui Ben-Hur observă voința acestuia de a supraviețui, deși refuză să îl trimită în echipa de gladiatori a lui Arrius, spunând că Dumnezeu o să-l ajute. Pirații atacă flota, iar galera lui Arrius este
Ben-Hur (film din 1959) () [Corola-website/Science/311073_a_312402]
-
Arrius, spunând că Dumnezeu o să-l ajute. Pirații atacă flota, iar galera lui Arrius este scufundată, dar Ben-Hur reușește să-l salveze pe Arrius, care de două ori amenință că se sinucide. În curând sunt salvați de o navă a flotei romane învingătoare. Arrius îi cere împăratului Tiberius Cezar să anuleze toate acuzațiile împotriva lui Ben-Hur iar mai târziu îl va adopta pe Judah ca fiu al său. În lunile care au urmat Judah a învățat metodele romane, inclusiv cursele de
Ben-Hur (film din 1959) () [Corola-website/Science/311073_a_312402]
-
dacă regina Elisabeta I a Angliei nu s-ar fi alăturat scoțienilor, jignită deoarece Francisc al II-lea și Maria Stuart își puseseră pe blazonul lor și armele Angliei, Maria Stuart revendicând astfel succesiunea la tronul Angliei. În ianuarie 1560 flota engleză blochează portul Leith pe care trupele franceze îl transformaseră în bază militară și îl asediază. Deși englezii nu erau foarte numeroși, francezii se găsesc în dificultate. Din cauza turbolențelor din țară, Francisc nu reușește să trimită ajutoare. Când episcopul de
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
odată cu începutul comerțului cu Europa, principalul venit al vistieriei ruse îl constituie blănurile. De aceea, puterea extinde teritoriile de vânătoare a animalelor cu blană prețioasă tot mai mult spre răsărit. La mijlocul secolului XVIII, după alipirea Kamceatkăi la Imperiul Rus, ofițerii flotei marine Vitus Bering și Alexei Cirikov au primit misiunea de a cartografia țărmul estic al peninsulei Kamceatka și de a căuta o cale maritimă spre America și Japonia. În 1740, în timpul celei de-a doua expediții în Kamceatka, vasul lui
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
capăt puterii Serbiei prin bătălia de la Kosovopolie, victorie care a deschis poarta expansiunii către inima Europei. Sultanul Selim I (1512-1520) a extins frontierele estice ale imperiului după ce a învins Persia Safavidă în Bătălia de la Chaldiran și a pus bazele unei flote a Mării Roșii. Războiul de o sută de ani dintre Anglia și Franța a durat din 1337 până în 1453. Acesta nu a fost de fapt un singur război, ci o serie de conflicte întrerupte de perioade lungi de pace. Principala
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
SAS formate din luptători britanici, francezi și belgieni. Forțele terestre care participau la debarcările de la începutul operațiunii "Neptune" erau formate din nouă divizii americane, britanice și canadiene. În săptămânile care au urmat primilor debarcați li s-au adăugat noi unități. Flota de invazie a fost formată din opt flote naționale diferite, cu un total de 6.939 de vase (1.213 vase militare, 4.126 vase de desant și 1.600 de vase de sprijin, inclusiv un număr de vase comerciale
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
Forțele terestre care participau la debarcările de la începutul operațiunii "Neptune" erau formate din nouă divizii americane, britanice și canadiene. În săptămânile care au urmat primilor debarcați li s-au adăugat noi unități. Flota de invazie a fost formată din opt flote naționale diferite, cu un total de 6.939 de vase (1.213 vase militare, 4.126 vase de desant și 1.600 de vase de sprijin, inclusiv un număr de vase comerciale). Comandantul suprem al Forței Expediționare Navale Aliate, destinată
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
Navale Aliate, destinată protecție de la mică distanță a infanteriei și bombardării amplasamentelor inamice de pe plajă, a fost amiralul Sir Bertram Ramsay. Ramsay fusese responsabilul planificării invaziei de pe plajele Africii de nord din 1942 și avusese comanda unei dintre cele două flote care transportaseră trupe în timpul Operațiunii Husky (invazia aliată din Sicilia) în anul următor. Forța Expediționară Navală Aliată era împărțită în două Grupuri Navale Operative: cea de vest sub comanda contraamiralului Alan G Kirk și cea de est, sub comanda amiralului
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]