272,843 matches
-
dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul de vedere al "cunoscătorilor", al celor ce
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
împotriva absurdității destinului sau i-au acuzat - mai precis și mai prozaic - pe apropiații lui Marin Preda că l-au îndemnat să bea pe un om sensibil și vulnerabil, în loc să-l ocrotească. Fără nici o reținere, tristul episod a fost repede folosit că muniție și în lupta politică, "protocroniștii" (ceea ce înseamnă promotorii comunismului naționalist în literatura) făcându-i responsabili de moartea scriitorului pe "europeniștii" de care el se înconjurase în ultimii ani. În același timp, a început să circule zvonul că Marin
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
consistentă crescută. Pe secțiune de culoare cenusiu-gălbuie, cu desenul lobular estompat." etc. Există însă, în special în procesul-verbal întocmit de Procuratură, pasaje de o expresivitate involuntara (pentru a relua productivă idee a lui Eugen Negrici). Descrierea rece, oficială, mai putin folosită în literatura și netransformata încă într-o convenție literară, are mai mare putere evocatoare și este chiar mai emoționantă, decât un text literar propriu-zis: "Cadavrul este îmbrăcat cu pijama, păpuci și un pardesiu înspicat negru cu alb." "Pe mucoasa buzei
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
care se contrazic nu o dată, dar care alcătuiesc o adevarată simfonie... postmodernă. Autoarea ănsăsi face un gest postmodern atunci când, aflată la Harvard cu o bursă Fulbright de cercetare post-doctorală, ași asumă și poziția mai puțin glorioasa a celui care ăntreabă, folosind, probabil, un reportofon. (Cu mențiunea importantă că ăntrebările nu sunt ăntrebări pur și simplu, ci de multe ori ample comentarii care ne arată un universitar român à la page cu tot ceea ce ănseamnă cultură occidentală, de la vechea greacă la poeții
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
cărți serioase au continuat să apară la marile edituri din țară. Unele dintre ele capabile să determine să ușureze, sau măcar să explice parțial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" an sens foarte laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an planul cunoașterii. Scandalul manualelor școlare dovedește un lucru, fără putință de tăgada
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
șanț, conform explicațiilor lui Kuhn, care mai tarziu au fost radicalizate de anumiți sociologi britanici, un fel de cluburi, ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele nu. Folosesc cuvantul club conștientă de insolenta lui, ansa ca metaforă nu mi se pare deplasat: Kuhn susține că o paradigmă impune un anumit model comportamental intelectual pe care membrii ei al interiorizează pana cand el pare firesc și adevărat an sens
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cere lămurita scrierea unui cuvînt (de pildă la telefon) - cunosc, în română actuala, o variație destul de mare. Sistemele practice de transpunere în oralitate a semnelor scrisului sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica - "on, mislete, ucu: omu..."), la denumirea minimala și standardizata printr-o silaba, reprezentînd vocală corespunzătoare literei sau consoana însoțită de
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
2790, 1999, 20) - care se aude azi, foarte des, în formă orală si-vi. Rostirea englezeasca a abrevierii are explicații socio-culturale: contactul masiv cu oferte de serviciu străine, frecvență anunțurilor de mică publicitate în engleză; sintagma latină curriculum vitae era folosită totuși la noi dinainte de masivă influență contemporană a englezei, ceea ce ar face preferabila, cred, o abreviere adaptată regulilor românești.
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
este ca membri ai PRM al huiduie oriunde apare, prin țară și că membrii acestui partid, se pare, i-au terorizat mama timp de trei ore fără că poliția să intervină. an ADEVĂRUL, Adrian Ursu ai reproșează președintelui că ași folosește mama an scopuri electorale. E o interpretare posibilă. Dar daca Emil Constantinescu ar fi folosit telefoanele de la Cotroceni pentru a reclama la poliția locală că un grup de derbedei ai terorizează mama, băgăm mâna an foc că s-ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
partid, se pare, i-au terorizat mama timp de trei ore fără că poliția să intervină. an ADEVĂRUL, Adrian Ursu ai reproșează președintelui că ași folosește mama an scopuri electorale. E o interpretare posibilă. Dar daca Emil Constantinescu ar fi folosit telefoanele de la Cotroceni pentru a reclama la poliția locală că un grup de derbedei ai terorizează mama, băgăm mâna an foc că s-ar fi găsit cineva să scrie că președintele face presiuni că poliția să intervină an certurile mamei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
Unii parveniți culturali ași rezumă lecturile, copiază citate, descoperă prin cugetări adânci idei banalizate și consemnează cu ce persoane ănsemnate s-au văzut, alții ne povestesc buletine meteo, ce au mancat și cum și-au făcut toaletă zilnică, alții ași folosesc jurnalul că terapie pentru tot soiul de nevroze, fără să-și pună nici o clipă ăntrebarea pe cine și de ce să intereseze toate astea. Se gândesc probabil să ănlesnească muncă viitorilor biografi ce le vor reconstitui viața? an funcție de calitatea intelectuală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
ar fi putut răspunde sarcinilor", necesitatea de a pregăti "cadre noi", toate aceste sintagme rudimentare și imperative care strică bucuria de a scrie și care te fac să te gândești la toporul așezat pe pian dintr-un tablou celebru, sunt folosite cu dezinvoltura de Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele, cum a organizat în 1950 "centenarul Mihai Eminescu
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
i se tragă firul de electricitate (scurtcircuitat din vina lui) până la vârful stâlpului, musai an acea zi, fără să aștepte venirea autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice firul, au folosit, ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
și mirosul eroilor și locurilor în care se desfășoară acțiunea; cum mirosea, de exemplu, cabaretul parizian Very, unde, alături, prin peretele subțire al localului se auzea clar conversația celor patru ași ai lumii gazetărești, Bixiou, Blondet, Finot, Couturier; ce parfum folosea prințesa de Cadignan cînd, în final, îi declară lui d'Arthez, scriitorul, iubitul ei genial: "O, neghiob, ilustru! dar tu nu vezi că te iubesc la nebunie?"..; sau, de ce nu, tot în filmul respectiv, după ultimele noutăți ale tehnicii mileniului
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
în cartea ei intitulată O viață într-o altă limbă. Pretinzînd a scrie despre sine, Todorov își urmează, de fapt, calm, mai vechi idei și convingeri teoretice, așa cum observa, de altfel, Ion Pop în prefață, despre moravurile vremii noastre, ca să folosesc un cuvînt atît de desuet încît poate deja trece drept metaforă: adică, despre problema totalitarismului, a rasismului, a condiției intelectualului în raport cu puterea politică, a memoriei, a unor curente de gîndire contemporană, precum post-structuralismul. Despre Todorov însuși nu cred ca se
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
Eugenia Vodă Care credeți că e replică cea mai des folosită în filmele americane, o replică întîlnită, zic statisticile, în peste 80% din filme? N-o să ghiciți: "Să ieșim de aici"! Filmul american a ajuns la o asemenea perfecțiune în exploatarea și asamblarea poncifelor încît, în mileniul trei, ne putem imagina
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
linie", termeni ce frizează antisemitismul "internationalist-nationalist!" (încă în 1949!): Cuvintele acestea stîngace sînt ale unui străin, ale unui om care e emigrat într-o țară nouă, pe limbă căreia nu știe încă vorbi, dar unde nici graiul ce l-a folosit atîta timp nu se potrivește". Nici adversarii de dreapta ai autorului Flautelor de matase nu se pronunțau altfel! Conexiunile dintre "estetică" celor două totalitarisme reies și din faptul că în fruntea lor s-au aflat, nu o dată, niște "artiști ratați
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
ce lichidau, din toate pozițiile, rămășițele legionare și pe cele capitalist-chiaburesti, isi iese pe bună dreptate din minți. Declanșând operația de deparazitare a trecutului, o nouă generație de cercetători face primii pași importanți în recuperarea adevăratei istorii a României. Nu știu cui folosește o istorie cosmetizata, hiperbolizata, "mitizata" - adica o istorie mincinoasă. Oare va crește brusc PIB-ul dacă vom ascunde copiilor noștri că Mihai Viteazul a fost mai întâi un condotier, un nobil siret, care înțelesese la perfecție legitățile universului feudal în
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Dan Stâncă E greu și ușor totodată să explic de ce m-a nemulțumit expresia "Literatura zilei" folosită de Cristian Tudor Popescu în eseul cu același titlu publicat în România literară lunile trecute... într-un fel sunt de acord cu o asemenea literatura explozivă, autentică, vie care se opune jocurilor postmoderne. Dar nu înțeleg de ce această literatura trebuie
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
călăreți ai timpului. Ei nu au scris pentru o zi, au scris pur și simplu împotriva zilei căci știau că deasupra segmentului istoric în care erau înscriși se află împărăția îngerilor și a ideilor, fragile cochilii ale celor dintâi... Poate folosesc cuvinte mari. Fiindcă nu am suferit niciodată termenul de ficțiune speculativa, am vrut mereu să-l înlocuiesc cu cel de ficțiune vizionara. Ce e mai important? Literatura congelata sau literatura tragică? Mască lăcuita sau chipul însângerat? O literatura a zilei
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
fundul borcanului cu smântână. Numai un înapoiat mintal putea crede ca pătură de lux a miliardarilor români s-a ivit din munca cinstită, din ingeniozitate sau hărnicie. Aiurea! Nu sunt, cu toții, decât niște bandiți la drumul mare, care și-au folosit mai vechile grade securiste pentru a extorca fără milă băncile intrate pe mâna complicilor sau subalternilor de ieri! Mai trist e ca o echipă venită la putere cu mandatul explicit de a asana societatea românească devine, pe față, cu nerușinare
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
Are și o figură ștearsă și ochi deschiși la culoare, aproape albi, complet inexpresivi. Spre deosebire însă de eroul lui Musil, el își trăiește nimicnicia cu un fel de fervoare. Și-o etalează, este mândru de ea și, oricum, o folosește că pe un sistem de protecție, dizolvându-se în peisajul social ori de câte ori simte un pericol. Marea și aproape vicioasa plăcere a lui Totò Istrati este să facă farse mefistofelice celor din jur, stricând solemnitatea unor momente, dărâmând reputații sau chiar
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
tot supt sabie punînd; cari încă și a le povești, groaznic și zborît (zbîrlit) lucru iaste." (Atila, cel poruncitoriu îl aleseră șef la anul 401 după Cristos). * Noi, românii, am critică întotdeauna violență și "sălbaticia" strămoșilor ungurilor, plus batjocură des folosită că ei călăreau cu carnea crudă pusă sub șea. Nenorocit, tînguios fel de a privi lumea la acesti urmași pașnici și cum se cade care sîntem ai lui Traian și Decebal. Totdeauna, - mai slabi din fire fiind - am tratat istoria
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
de a forma la elevi o atitudine larg culturală, obișnuință de a privi și de a interpreta imagini din epocile trecute (lucru curent, si nu de puțină vreme, în manualele străine similare), atitudinea jurnalului dovedește indignarea în fața blasfemiei de a folosi cuvîntul breton atunci cînd se vorbește despre un părinte fondator. Pentru a vedea cum s-a creat reacția de respingere la un termen și la o descriere normală, putem reparcurge în grabă un "traseu formativ". În manualele de istorie din
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
pagini în format măricel, ascund multe, multe povești. Nu mă miră numărul lor mare, ci faptul că a avut cineva răbdarea să le adune, precum și generozitatea de a le împărtăși cu altii. În gestul lui Jean-Claude Carrière, povestașul nostru, ca să folosesc un cuvînt nimerit pentru subiectul în chestie, există o ciudată combinație de livresc, chiar de oaresice aroganță a cunoscătorului (explic îndată cum e concepută cartea) căruia nu i-a scăpat nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]