5,324 matches
-
Societatea acționarilor, după ce aceasta fusese frustrată de către cinstit d-sa dr. Stroussberg. Și cine propune răscumpărarea? D. ministru de finanțe Dim. Sturza, adică acelaș om care acum un an, prin instrucțiunea dată d-lui Calenderu, numea tot răscumpărarea aceasta o frustrare a acționarilor, o tranzacțiune cu consecințe fatale, un dezavantaj pentru creditul statului, o tutelă exercitată asupra finanțelor noastre, o catastrofă, o imixiune directă în finanțele țării, o situațiune anevoioasă, îndoioasă, dificilă și complicată, un dezastru financiar ș. a. m. d. Cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ci chinuită, împiedicată de dureri atroce să se împace cu lumea și cu sine și să moară așa cum trăise, ca într-un vis). Să-ți ieși din fire și să simți tot tu desamăgire, ranchiună chiar, un încăpățînat sentiment de frustrare? Ranchiună împotriva propriei tale mame pe patul morții? Speriat, tata fugi, plecă de-acasă și mă lăsă singur cu ea, după ce toate puterile lui îl părăsiră și care se dovediră atât de mici față de cele ale mamei, parcă deslănțuite, ținute
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
EXPLORARE ȘI PERFORMANȚĂ 73 2.1. Trebuința de stimulare 73 2.2. Interesele 74 2.3. Trebuința de performanță 75 3. MOTIVATIA SI SCOPUL ACTIVITATII 76 3.1. Nivelul de aspirație 76 3.2. Cunoașterea rezultatului ca motivație 78 4. FRUSTRARE, AGRESIUNE, CONFLICT 79 CAPITOLUL VI. REGLAREA NIVELURILOR DE ACTIVITATE: ATENȚIA, SOMNUL ȘI EMOȚIA 83 1. STAREA DE VIGILENTA 84 2. SOMNUL 86 3. ATENTIA 88 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni 89 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori 91 3
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Motivație și învățare 2. Trebuința de stimulare, explorare și performanță 2.1. Trebuința de stimulare 2.2. Interesele 2.3. Trebuința de performanță 3. Motivația și scopul activității 3.1. Nivelul de aspirație 3.2. Cunoașterea rezultatului ca motivație 4. Frustrare, agresiune, conflict Motivele sunt imbolduri interne care activează organismul, îl incită la acțiune îl susține și îi orientează conduita. În cadrul conduitei motivate se diferențiază un aspect activator, de activare generală și altul de direcționare, de orientare spre un anumit scop
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dreaptă) sau în stânga (sunetul fiind auzit în urechea stângă). În acest experiment varianta cea mai eficace s-a dovedit a fi aceea în care subiectul era informat când era în afara țintei, ceea ce determina o acțiune de corectare a erorii. 4. Frustrare, agresiune, conflict Frustrarea apare, de obicei când un obstacol care poate fi de natură fizică, socială sau personală se pune în calea realizării unui scop pe care-l urmărim, a unui motiv, și îl blochează. Conflictul (motivațional) este manifestarea unei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sunetul fiind auzit în urechea stângă). În acest experiment varianta cea mai eficace s-a dovedit a fi aceea în care subiectul era informat când era în afara țintei, ceea ce determina o acțiune de corectare a erorii. 4. Frustrare, agresiune, conflict Frustrarea apare, de obicei când un obstacol care poate fi de natură fizică, socială sau personală se pune în calea realizării unui scop pe care-l urmărim, a unui motiv, și îl blochează. Conflictul (motivațional) este manifestarea unei opoziții între tendințe
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
natură fizică, socială sau personală se pune în calea realizării unui scop pe care-l urmărim, a unui motiv, și îl blochează. Conflictul (motivațional) este manifestarea unei opoziții între tendințe și dorințe contradictorii, activarea simultană a unor motive antagoniste. Între frustrarea și conflict este o relație strânsă; conflictul poate produce frustrarea și invers. Astfel, persistența unui conflict împiedică satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict, deci frustrarea lor. În cazul când motivele în conflict sunt de o forță mai mult sau mai
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unui scop pe care-l urmărim, a unui motiv, și îl blochează. Conflictul (motivațional) este manifestarea unei opoziții între tendințe și dorințe contradictorii, activarea simultană a unor motive antagoniste. Între frustrarea și conflict este o relație strânsă; conflictul poate produce frustrarea și invers. Astfel, persistența unui conflict împiedică satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict, deci frustrarea lor. În cazul când motivele în conflict sunt de o forță mai mult sau mai puțin egală, satisfacerea unuia va însemna frustrarea celuilalt. La rândul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
manifestarea unei opoziții între tendințe și dorințe contradictorii, activarea simultană a unor motive antagoniste. Între frustrarea și conflict este o relație strânsă; conflictul poate produce frustrarea și invers. Astfel, persistența unui conflict împiedică satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict, deci frustrarea lor. În cazul când motivele în conflict sunt de o forță mai mult sau mai puțin egală, satisfacerea unuia va însemna frustrarea celuilalt. La rândul său frustrarea se poate dezvolta în conflict. Frustrarea poate să determine, și determină adeseori, o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
conflictul poate produce frustrarea și invers. Astfel, persistența unui conflict împiedică satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict, deci frustrarea lor. În cazul când motivele în conflict sunt de o forță mai mult sau mai puțin egală, satisfacerea unuia va însemna frustrarea celuilalt. La rândul său frustrarea se poate dezvolta în conflict. Frustrarea poate să determine, și determină adeseori, o conduită agresivă. Una din primele cercetări experimentale asupra frustrării a fost efectuată, sub îndrumarea lui Lewin. În unul din experimente subiecții (studenți
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
invers. Astfel, persistența unui conflict împiedică satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict, deci frustrarea lor. În cazul când motivele în conflict sunt de o forță mai mult sau mai puțin egală, satisfacerea unuia va însemna frustrarea celuilalt. La rândul său frustrarea se poate dezvolta în conflict. Frustrarea poate să determine, și determină adeseori, o conduită agresivă. Una din primele cercetări experimentale asupra frustrării a fost efectuată, sub îndrumarea lui Lewin. În unul din experimente subiecții (studenți) au avut ca sarcină să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict, deci frustrarea lor. În cazul când motivele în conflict sunt de o forță mai mult sau mai puțin egală, satisfacerea unuia va însemna frustrarea celuilalt. La rândul său frustrarea se poate dezvolta în conflict. Frustrarea poate să determine, și determină adeseori, o conduită agresivă. Una din primele cercetări experimentale asupra frustrării a fost efectuată, sub îndrumarea lui Lewin. În unul din experimente subiecții (studenți) au avut ca sarcină să arunce, de la o distanță de 3
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de o forță mai mult sau mai puțin egală, satisfacerea unuia va însemna frustrarea celuilalt. La rândul său frustrarea se poate dezvolta în conflict. Frustrarea poate să determine, și determină adeseori, o conduită agresivă. Una din primele cercetări experimentale asupra frustrării a fost efectuată, sub îndrumarea lui Lewin. În unul din experimente subiecții (studenți) au avut ca sarcină să arunce, de la o distanță de 3,5 m, 10 inele de metal, unul după altul, pe gâtul a două sticle. Distanța a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
oră, manifestările de mânie sunt mai discrete, dar dacă durează mai multe ore, reacțiile de mânie devin manifeste, uneori chiar contra experimentatorului. Unii strigă, bat din picioare. Unul a ieșit din laborator și a început să plângă. Unele studii asupra frustrării s-a făcut și la Universitatea Yale din New-Haven, sub conducerea lui J. Dollard. Reprezentanții acestei școli susțin, deși pe un număr destul de mic de experimente și în dezacord cu unele observații clinice, că frustrarea duce totdeauna la agresiune. Scars
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să plângă. Unele studii asupra frustrării s-a făcut și la Universitatea Yale din New-Haven, sub conducerea lui J. Dollard. Reprezentanții acestei școli susțin, deși pe un număr destul de mic de experimente și în dezacord cu unele observații clinice, că frustrarea duce totdeauna la agresiune. Scars, Hovland și Miller din grupul lui Dollard, au supus subiecții (două grupuri de câte șase studenți plătiți cu ora) unei lipse de somn de 24 ore, sub pretext că se studiază efectele oboselii și lipsei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fost aplicate, nu s-au dovedit semnificative. Cu prilejul discuției avute de experimentator cu studenții, după experiment‚ ei au spus că ceea ce i-a supărat mai mult a fost faptul că nu li s-a adus dejunul și jocurile promise; frustrarea a scăzut puțin spre ziuă și a fost intensă între orele 3 și 4. Agresiunea subiecților s-a manifestat în cea mai mare măsură față de experimentator, deși într-o formă social acceptabilă, mai ales sub forma unor întrebări acuzatoare adresate
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
O problemă importantă în experimentele de acest fel este ca experimentatorul să știe să-și stăpânească propria-i agresivitate. Adelman și Rosenbaum, plecând de la ipoteza gradientului scopului a lui Hull, au căutat să verifice stingerea conduitei instrumentale ca funcție a frustrării la distanțe diferite de scop. Subiecții (studenți) au fost supuși la o probă de învățare a unui labirint. Li s-a spus că performanța lor va fi comparată cu aceea a mediei generale a studenților, iar cei care vor rămâne
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
crede că nu pot realiza performanța cerută. Celor din grupul A li s-a spus că lucrează prea încet, după un singur semnal luminos, celor din grupul B, după două semnale, celor din grupul C după trei semnale. După fiecare frustrare au fost întrebați dacă vor să continue. Toți au fost opriți, deci frustrați, la acela și punct de reușită a probelor. Frustrarea a fost repetată până ce fiecare subiect a renunțat, spunând că nu poate să realizeze nivelul de performanță cerut
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
semnal luminos, celor din grupul B, după două semnale, celor din grupul C după trei semnale. După fiecare frustrare au fost întrebați dacă vor să continue. Toți au fost opriți, deci frustrați, la acela și punct de reușită a probelor. Frustrarea a fost repetată până ce fiecare subiect a renunțat, spunând că nu poate să realizeze nivelul de performanță cerut. Cele trei grupuri au diferit însă foarte mult în ceea ce privește lungimea timpului cât au persistat în condițiile frustrării organizate de experimentator. Cei care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
punct de reușită a probelor. Frustrarea a fost repetată până ce fiecare subiect a renunțat, spunând că nu poate să realizeze nivelul de performanță cerut. Cele trei grupuri au diferit însă foarte mult în ceea ce privește lungimea timpului cât au persistat în condițiile frustrării organizate de experimentator. Cei care au persistat mai mult au fost cei care au fost mai aproape de scop. N. Pastore studiază relația dintre frustrare și agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Cele trei grupuri au diferit însă foarte mult în ceea ce privește lungimea timpului cât au persistat în condițiile frustrării organizate de experimentator. Cei care au persistat mai mult au fost cei care au fost mai aproape de scop. N. Pastore studiază relația dintre frustrare și agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la un substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fi indicat a se consulta și lucrările etologilor, ale psihanaliștilor și fiziologilor), căutând să demonstreze că reacțiile agresive sunt mai numeroase când situația frustrantă are un caracter arbitrar, decât atunci când caracterul ei este nonarbitrar. Pastore elaborează 20 situații care produc frustrarea (pornind de la chestionarul lui Allport "A-S reaction study") în jumătate din acestea agentul frustrator având un caracter arbitrar, iar în cealaltă jumătate nearbitrar, situațiile sunt foarte asemănătoare ele diferă numai în caracterul amintit. De exemplu, una din situații, din
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fost de 3.65, cu o deviație standard de 1.81. Diferența este semnificativă, la nivelul de .01. Teme de verificare 1. Motivație și învățare. 2. Trebuința de stimulare, explorare și performanță aspect experimentale. 3. Motivația și sopul activității. 4. Frustrare, agresiune, conflict aspect experimentale. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul VI Reglarea nivelurilor de activitate: atenția, somnul și emoția Obiectiv: Însușirea aspectelor ce
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
întâlneai clienții potriviți. E-o părere greșită că profesorii sunt niște inși cumsecade, care se culcă seara devreme, cu Istoria lui Călinescu într-o mână și brațul nevestei în cealaltă. Dincolo de sacoul și cravata aranjate onorabil pe scaun, pândesc dorințe, frustrări și resentimente cum nici în cărți nu întâlnești. Nu-i bine să te pui cu ele. Și totuși, dacă îi iei la bani mărunți, oamenii ăștia sobri și importanți, de care ne temem atât sau pe care îi venerăm încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a construit, dar numai pentru uz propriu. Paul e benign, n-apare niciodată și nu supără pe nimeni: e doar o proteză holografică, o justificare tridimensională a mutărilor din viața lui Robanu. Un filtru de personalitate, care lasă să treacă frustrările și nemulțumirile în forme imposibil de recunoscut sau de trasat înapoi la sursă. Toți avem micul nostru Paul, indiferent cum îi spunem. Așa că, Maria, n-ar trebui să te superi prea tare.“ „Nu mă supăr. Dar tot nu văd ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]