18,328 matches
-
ca s-o bag în seama, fără să latre. Merg pe aleea străjuită pe o parte de petunii și pe cealaltă de flori de piatră, încă înflorite. și admir grădina de flori: cârciumărese în toate culorile și dalii pitice albe, galbene și roșii, trandafirii încă înfloriți și zorelele cățărate pe stâlpii de la verandă. Când locuia mama aici, aleea era străjuită în ambele părți de călțunași mirositori. Casa este îngrijită de sora cea mare cu soțul ei care sunt la pensie și
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
roșu. ................................ Am murit în liniștea nocturnă, lovită cu tâmpla de steaua strămoșului, și-am absentat de la împărțirea pietrelor... Căci... am murit devreme. Și-n drum spre cer, s-a aprins un far, --farul tristei mele vieți--. Un zbor de fluturi galbeni prin fața liniștii mele... Căci... totuși am murit cu privirea ... sus În adâncul sufletului intonez cântecul nemuririi... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: AMURG / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AMURG de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370922_a_372251]
-
drum sub coviltir Se-nvîrte roată vieții prin pîntecul tău, fata. FOAIE VERDE DE ALBASTRU marți 2 august 2011 Foaie verde de albastru Roșu gri și negru roz Mai avem doar un sihastru Pe cîmpia cu rogoz Pe cîmpia cu mărar Galben violet și gri Ne-ntîlnim atît de rar La răscrucea dintre vii Și-apoi auriu amar Și portocaliu gălbui Pe cîmpia cu mărar Eu învingătorul fui Și culoarea fără ton Răpusa la Maraton fin Am avut cîteva iubite în viață În
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
drum sub coviltir Se-nvîrte roată vieții prin pîntecul tău, fata. FOAIE VERDE DE ALBASTRU marți 2 august 2011 Foaie verde de albastru Roșu gri și negru roz Mai avem doar un sihastru Pe cîmpia cu rogoz Pe cîmpia cu mărar Galben violet și gri Ne-ntîlnim atît de rar La răscrucea dintre vii Și-apoi auriu amar Și portocaliu gălbui Pe cîmpia cu mărar Eu învingătorul fui Și culoarea fără ton Răpusa la Maraton fin Noi vrem orînduirea nedreaptă în solfegii S-
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
drum sub coviltir Se-nvîrte roată vieții prin pîntecul tău, fata. FOAIE VERDE DE ALBASTRU marți 2 august 2011 Foaie verde de albastru Roșu gri și negru roz Mai avem doar un sihastru Pe cîmpia cu rogoz Pe cîmpia cu mărar Galben violet și gri Ne-ntîlnim atît de rar La răscrucea dintre vii Și-apoi auriu amar Și portocaliu gălbui Pe cîmpia cu mărar Eu învingătorul fui Și culoarea fără ton Răpusa la Maraton fin Referință Bibliografica: JEUNE VIERGE / Ioan Lila : Confluente
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
de atracție turistică. Ce-i pasă ei că... basilica fără nume a fost refăcuta din temelie de Ordinul Cricuaților, după ce de tot atâtea ori, mai apoi, a fost trecută iarăși și iarăși, prin jaf și fos pus de semnițiile Asiei galbene? Și ce dacă din tot ceea ce fusese un reper cert al civilizației transilvane, după șapte sute de ani de la așezarea pietrei de întemeier, isi mărturisește biografia doar printr-o parte infimă din zidul de straja și cele câteva mii de pietre
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
urâte, industriale, s-a și umplut de bărbați și femei,- tot persoane importante, care nu ar lipsi nici arse de la un eveniment de gen. Domnii și-au deschis telefonele mobile, se plimbă că leii în cușcă pe sub perbolele de trandafiri galbeni. Nevestele de directori cu secretarele, laolată, trag fumul țigărilor fine, așezate fiind picior peste picior pe banchetele cioplite în rocă brută. Se bârfește cu voluptate. Se schimbă și politețuri, de forma și fără importanță. Este prezentă aici, toata cremă urbei
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
sălii circulare. Mărțina Herseni trage în nări mirosul acela de zidărie vetusta că pe un parfum bun. Se simte în elementul ei și prinde a merge cu pas ceva mai vioi, tot înainte, printre colonadele falnice. Talpă pantofilor din piele galbenă că șofranul, apasă ușor, ca și iluzoriu peste gresia nouă nouța și care nu are nimic de-a face cu istoria locului. Este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
enorm!” - a continuat nea Mitică, afirmând cu toată convingerea: „Ăștia sunt evreii, ei nu uită o binefacere; pe de altă parte, ce te costă să faci un bine dezinteresat?” „Dacă mă tai la un deget, din mine curge sânge roșu, galben și albastru!” Pe când Dumitru Sinu era la Montreal, nu știu cum s-a întâmplat, dar și acolo a avut parte de prieteni și cunoștințe - evrei de care-și amintea și acum perfect. Înseamnă că momentele trăite în preajma acestora au rămas bine întipărite
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
evrei români care lucrau la Montreal, la curățat zăpada. Erau niște persoane deosebite: De-l întrebai pe domnul Trotușan dacă este român, acesta răspundea fără să stea pe gânduri: dacă mă tai la un deget, din mine curge sânge roșu, galben și albastru! - și-a amintit nea Mitică zâmbind admirativ - degeaba încerca avocatul Nichita Tomescu, membru marcant al diasporei din Montreal să-i infirme spusele, zicându-i: Curge pe naiba! Nu curge nimic!” Pe domnul Altaras dacă-l salutai în orice
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
Au cinstit câte un păhărel de răchie. Măriuca parcă dansa de fericire, așa pășea prin casă. Ca o albinuță a pus o față curată de masă, a adus ceva de-ale gurii, dar cine să mai mănânce? Mămăliguța fierbinte și galbenă ca aurul se răcise fără ca să fie măcar atinsă. Fata se așeza când pe genunchii tatălui, sărutându-l pe barbă, când pe genunchii lui Costache. Din când în când și fiica și tatăl își mai ștergeau ochii. Lui Costache i
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
furculița lungă, cu coada de lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine. Șinele străluceau sub burnița rece, ca niște linii fără început și fără sfârșit. Vasilica atinse o linie cu piciorul, simțind cum tremurul acesteia alunecă în sus de-a lungul piciorului și
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
inima mea astfel: - Roșu-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia. „Noi vrem PROPRIETATEA asupra pământului strămoșesc”. Vrem să
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
iunie 2014 Toate Articolele Autorului Și dacă nu ai exista tu? Îngenunchez să adun picuri de ploaie Împrăștiate clipe suflate de vânt Adun cât pentru o furtună, Cred că Beethoven e bucuros Îl aud cum râde, universul. Stropi albi, verzi, galbeni Cad colorând lumea, Departe de ea divin Un nor alb și unul negru O clapă albă și una neagră Trăiesc iubire, durere, speranță. Te reintâlnesc în fiecare strop Viu, dar uitat de culori Nu sunt pentru tine Pentru tine e
ŞI DACĂ NU AI EXISTA TU? de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371041_a_372370]
-
an area of Australia dating from 1852.By 2010 the phrase hâș gained popularity în Italian and internațional press to refer to former Italian P.M.Silvio Berlusconi's sex parties"(Internet).De ce florile sunt legate de "soare",după culoarea roșie,galbenă,după formă relativ rotundă că și a astrului diurn,pentru frumusețea lor? Așadar fetele de la petrecerile lui Berlusconi erau metaforic"flori"?! Prof.Ion Carstoiu
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
Brunetezi vioara la care toarce dorul înlemnindu-i cântul suflecat și trist mânile boeme bombănesc fiorul în ochii-ți de iarnă plânge-un ametist ciupești cordelina firului din mine creat de-ntuneric sub al pânzei trac cu-amintiri ce surpă galbene suspine din chipul de înger făcând chip de drac ‘cercănezi în ziuă fostul cer armanic luându-i neînțelesul, făcându-l mișel tunet de trădare asmuțind amarnic peste-a mea iubire, fără acel „miel”. tăciunezi privirea-mi cu a nopții fugă
VIOARA... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369881_a_371210]
-
toaripi, ... XVIII. THE ORIGIN OF LANGUAGE. APPLE/MĂR, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015. Fructul acesta e în relație cu .... Soarele după formă aproximativ rotundă a mărului și, în plus, după culoarea roșie ori galbenă. Cel mai bine se observă acest lucru în limbile germanice, de ex. în engleză apple ce se explică prin v. engl. *ap(a)laz < i.e. *ab(el) însă „relația exactă și sensul originar al acestora este incert“. După noi cf.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
și livoniană umăr. Latină și greacă aveau mal- respectiv mel- ce par apropiate de numele astrului diurn ... Citește mai mult Fructul acesta e în relație cu .... Soarele după formă aproximativ rotundă a mărului și, în plus, după culoarea roșie ori galbenă. Cel mai bine se observă acest lucru în limbile germanice, de ex. în engleză apple ce se explică prin v. engl. *ap(a)laz < i.e. *ab(el) însă „relația exactă și sensul originar al acestora este incert“. După noi cf.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
relaxare și chef S-a înserat de câteva ceasuri Și luna se scaldă în vălurele pe lac; Codri-s întorși cu vârfu-n adânc; Sunt tablouri nocturne și-mi plac. Miroase aromă de tămâioasă prea coaptă Și de gutui cu puf galben amărui; Câtă parfumărie-n cămări răcoroase! Doamne, să le spun, acum, mai am cui? Fumul învolburat în caiere se toarce Și către cer coloană se ridică; La birt e mare veselie, petrecere și... pace. Spumegă șampania pe gâturi de sticlă
MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370312_a_371641]
-
că mărturisirea autoarei este cât se poate de relevantă: „Miros parfumul unei căpițe de fân proaspăt,/ care abia a fost cosit./ Mă bucură zburdălnicia mieilor pe câmp/ și zborul unui fluture heliopteric, delicat” (Bucuriile vieții). În aceeași măsură o bucură „galbena gutuie” ce va parfuma „încăperea cu arome dulci-amărui”, vrăbiuța care „se scutură zgribulită pe o creangă”, căutând un adăpost pentru a nu fi descoperită de „abilul motan din vecini”, vinul, frunzele ruginite, bruma și... toamna, în toată splendoarea ei (E
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
gaiței „un băț cu un bold în capăt” se pictează, în general, pânza de păianjen și dantela. Unii ceramiști horezani, precum Arsenescu Iulian Cătălin, au renunțat definitiv la specificul tradițional și au creat produse noi, ecologice, simple, de culoare roșie, galbenă, albastră sau în combinații proprii, derivate din culorile de bază: maro, crem și alb, nuanțe de gri și alb, negru și roșu oxid, maro și ocru. În ceea ce privește forma produselor, ne reține atenția în mod deosebit o vază ce amintește de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din București. Pro Ceramic Pitești expune ghivece de flori, tratate 100% în interior cu hidrofugant, la exterior cu lac lucios, cu motive geometrice, unice prin cromatică: maro, negru, crem, galben, roșu monarh, roșu auriu sau culori combinate: roșul popii obținut din portocaliu și roșu monarh, maro nectarin combinat cu roșu monarh, crem și galben etc. Mitu Marian Nicolae este profesor la Școala Populară de Artă Pitești, secțiunea Coșești, a învățat
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
în tipare tradiționale, dar aduc și inovații, în ceea ce privește modelele și cromatica. Vasele lucrate de Malnos Iosef, Mathé Déneș, Ravasz Arpad, sunt bogat pictate, în motive tradiționale: florale, mai ales, laleaua, și păsări, îndeosebi porumbelul, în culori de verde, albastru, roșu, galben, maro, în diverse nuanțe și combinații. Majoritatea meșterilor de Corund încearcă tot felul de inovații ale tehnicii de lucru, motivelor și cromaticii,în speranța că așa își vor atrage mai ușor clienții. Frații Györfi, Hegeduș și Domokoș Ferenc, deși foarte
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]