4,049 matches
-
diferite societăți sau instituții pentru a încerca să descopere mecanismele care acționează acolo, mai degrabă decât să descopere incintele mentale care definesc aptitudinea simbolică proprie speciei umane. Anchetele de teren documentează relațiile schimburi- alianță-putere cu o asemenea precizie încât orice generalizare devine dificilă, fără ca totuși teza ultrarelativistă să fie încurajată. În Franța, antropologii care se interesează de faptele economice au plecat adesea de la premisele teoretice marxiste sau influențate de marxism, încercând să articuleze într-o analiză globală economicul, rudenia, politicul și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie în mișcare care redistribuie rolurile mereu, ar interzice orice generalizare și orice comparație, antropologia nu s-ar bucura de mare interes. Bineînțeles, se poate întâmpla ca afirmarea regularităților și a invarianților să se fundamenteze pe abilitatea autorului de a articula în mod ingenios un mare număr de informații factuale în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
analiză n-ar fi oferit o imagine completă despre satul românesc, în lipsa celuilalt: astfel, analiza doar a celor două comunități rurale, ar fi conturat o imagine incompletă, trunchiată asupra ruralului și ar fi fost lipsită de posibilitatea de extrapolare și generalizare a rezultatelor, fiind realizată cu mijloacele studiului de caz. Pe de altă parte, o analiză a întregului rural românesc, doar pe date generale provenind din chestionar, ar fi oferit o perspectivă de ansamblu extrem de utilă, dar în același timp lipsită
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestea au fost disponibile. Trebuie spus că tema identității a făcut obiectul unui număr redus de studii de teren în cercetarea sociologică românească actuală, și mai puține tratând problematica identitară la nivelului ruralului luat în mod global. Din acest motiv, generalizarea anumitor concluzii a fost dificilă și uneori chiar imposibilă. Întrebările la care am încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea unei structuri sociale macrogrupale mai complexe, democrația politică și constituirea și generalizarea mentalității și spiritualității moderne (Roth, 2002: 20). Cu referire la modernitate, trebuie analizat și conceptul de reflexivitate, introdus de Giddens, pentru că prin acesta
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea unei structuri sociale macrogrupale mai complexe, democrația politică și constituirea și generalizarea mentalității și spiritualității moderne (Roth, 2002: 20). Cu referire la modernitate, trebuie analizat și conceptul de reflexivitate, introdus de Giddens, pentru că prin acesta devin evidente o serie de caracteristici ale modernității. El consideră că în societățile tradiționale, acțiunile individuale sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunității, poate fi explicată și operaționalizată utilizând conceptul de capital social. Dezvoltarea celor două concepte în științele sociale a fost inegală, studiile pe tema comunității rămânând în mare măsură la nivel descriptiv și eșuând în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi, spre deosebire de studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în mare măsură la nivel descriptiv și au eșuat în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poată folosi, spre deosebire de studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în mare măsură la nivel descriptiv și au eșuat în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi. Din acest motiv, conceptul de comunitate a și rămas într-un con de umbră, studiile concentrându-se asupra altor concepte alternative, mai pline de succes, ca cele menționate mai sus (capital social, rețele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se satisfacă pe sine însăși și căreia legăturile și schimburile interne îi conferă o anumită unitate organică (Braudel, 1989: 14-16) Atât definițiile teoretice, cât și studiile empirice asupra fenomenului semnalizează însă o golire de sens a termenului, concomitent cu o generalizare a lui, în sensul cuprinderii în sfera sa a unor arii tot mai largi ale realității și cunoașterii. Dificultățile definirii termenului derivă și din controversa legată de efectele procesului: în timp ce unii susțin că ea produce o omogenizare și o uniformizare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte caracteristici ale traumei culturale, în anii comunismului și cei imediat următori: climatul de anxietate, insecuritate și nesiguranță; sindromul de neîncredere în oameni și în instituții, dezorienatrea privind identitatea colectivă (din acei ani datează grava deteriorare a identității colective țărănești); generalizarea sentimentelor de pesimism, apatie, pasivitate și neajutorare și ancorarea în imagini nostalgice ale trecutului (Sztompka, 2000) Invoc aici conceptul de traumă colectivă datorită eficacității lui în explicarea vidului de identitate pe care l-a experimentat populația din ruralul românesc după
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cartea albă, că exceptând masivele mișcări muncitorești de pe Valea Jiului și de la Brașov, opoziția intelectuală a fost singura rezistență serioasă împotriva regimului Ceaușescu. în primul rând, pentru că a fost conștientă. Fără îndoială că, înțeleasă într-un spirit de mare, foarte mare generalizare, afirmația nu este greșită. Dar cu un amendament esențial: o astfel de opoziție a fost tolerată, acceptată, suportată la limită de regimul Ceaușescu (toate aceste adjective și altele sunt posibile) dintr-o cauză ideologică precisă: orice represiune globală, de grup
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ani pentru că nu mi s-a permis, nu mi-ar fi apărut cartea Marea înfățișare. Este una din puținele concesii, pe care o regret enorm din punct de vedere moral. Știm bine că răscolim răni vechi și amintiri dureroase. După cum, generalizarea tacticii și salvării culturale cu orice preț se poate dovedi tot practic vorbind la fel de periculoasă, mai ales prin aspectele sale politice. în astfel de cazuri, de mare dilemă și îndoială, nu există de fapt decât răspunsuri și soluții strict individuale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează trecerea de la articolul zilnic, inevitabil fragmentar și analitic, la generalizare și privire de sinteză. Ultimul text, în loc de epilog, trage concluziile și definește exact și sintetic situația României în 1991. Răsturnarea dictaturii ceaușiste a împins la putere o echipă reformist-ceaușistă. Și, observație capitală: La nivelurile de bază, noul regim a fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acestor studii. Fenomen rar, extrem de rar, inclusiv în G.D.S., din care face parte și Sorin Antohi. Acesta are (și) o solidă formație de filolog și istoric și discută pas cu pas cu textele și izvoarele pe masă. Când parcurgi atâtea generalizări abuzive, plecate doar de la un singur text, atâtea eseisme nebuloase și inconsistente, face pur și simplu plăcere, mai presus de orice, această bază filologică solidă, strictă, lectura de bibliotecă, frecventarea colecțiilor rare de documente. Metoda singularizează și înnobilează în același
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ambele zone, principiul autorității se instalează abuziv și intolerant. Ar putea fi invocat chiar și Goya cu celebra sa gravură și legendă: Somnul rațiunii naște monștri. în domeniul filozofic, se cere pus permanent în discuție stilul aforistic categoric, plin de generalizări abuzive și simplificatoare, de pretinse adevăruri definitive, indiscutabile. E.M. Cioran poate cădea, adesea, sub această critică. La fel, Constantin Noica, la care se poate pune în evidență și imprecizia semantică (a reținut cineva și câte sensuri are, de fapt, noțiunea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
externi" (Wolman, 1990)171 răspunsurile persoanei nu se mai află sub controlul întăririlor care au fost eficiente altădată. Astfel, este vorba de o reducere a frecvenței de apariție a unor răspunsuri care sunt adaptative și ar putea fi întărite pozitiv. Generalizarea ratei de răspuns la stimuli externi este explicată de interdependența răspunsurilor așa încât stingerea răspunsului supraordonat va duce la stingerea răspunsului subordonat, apărând generalizarea stingerii . Se poate identifica o analogie a teoriei lui Ferster cu teoriile învățării: majoritatea pierderilor în viață
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reducere a frecvenței de apariție a unor răspunsuri care sunt adaptative și ar putea fi întărite pozitiv. Generalizarea ratei de răspuns la stimuli externi este explicată de interdependența răspunsurilor așa încât stingerea răspunsului supraordonat va duce la stingerea răspunsului subordonat, apărând generalizarea stingerii . Se poate identifica o analogie a teoriei lui Ferster cu teoriile învățării: majoritatea pierderilor în viață (pierderea unei relații amoroase, a locului de muncă etc.) pot constitui tot atâtea pierderi ale unor surse importante de întărire, la fel cum
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
plasată în interiorul persoanei, prin asumarea responsabilității personale pentru evenimente, fapt asociat cu stima de sine scăzută și pierderea motivației; neajutorarea învățată pentru evenimente incontrolabile este atribuită altor oameni sau circumstanțe. b) Stabil versus instabil: caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
altor oameni sau circumstanțe. b) Stabil versus instabil: caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuțional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele emoționale, motivaționale și cognitive ale persoanei cu tulburare depresivă. Cercetările realizate de Alloy, Clements și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
6 luni după intervenție, 9 persoane din lotul de control (reprezentând 13.6%) și doar o persoană din lotul experimental (1.8%) au dezvoltat tulburarea de panică, ceea ce indică un răspuns favorabil la tratament. În pofida limitelor metodologice, cum ar fi generalizarea limitată, un număr mic de participanți și o perioadă scurtă înainte de evaluarea realizată pentru a estima în ce proporție se mențin rezultatele, concluziile studiilor sugerează că prevenția tulburării de panică este o opțiune promițătoare. În continuare va fi prezentată o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-le o "penibilă mediocritate", paginile revistei Provincia literară deveneau, în acest context, vocea apărării pentru toate publicațiile de acest gen din țară. Paul I. Papadopol consemna că există, într-adevăr, și reviste "de suburbie" care strică "gustul literar", dar că generalizarea e "o condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile dalbe, Graiul Nostru, Țara
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
arii diferite ale lumii, acoperind o perioadă de cel puțin un secol și clarificând o multitudine de dimensiuni ce se disting clar din perspectiva teoretică. Admițând că o asemenea analiză este posibilă, ea s-ar situa la un nivel de generalizare atât de înalt, încât rezultatul ar fi puțin semnificativ, și, probabil, deloc interesant. Din această perspectivă pare îndeajuns de pertinentă adoptarea unor opțiuni care delimitează și precizează procesele studiate. Înainte de toate, referitor la mediul spațial de referință, propun tratarea privilegiată
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Dix (Caiet al celor Zece), publicat, cu aceeași temă, un an mai tîrziu. Acest text se încheie prin trei întrebări: 1. "Trebuie, oare, să acceptăm alienarea fiecărui om, mai întîi drept urmare a inegalităților biologice și apoi a celor sociale (iar generalizarea conceptului de proprietate este o cale sigură pentru a o întări) sau ar trebui, dimpotrivă, să luptăm împotriva oricărei forme de apropriere pentru a asigura dezalienarea?" 2. "Domeniul material al "res nullius"36 adică al lucrărilor aflate la dispoziția tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mod greșit să-l numim intelectual", el denunță specializarea excesivă a sarcinilor și evocă automatizarea: Această tehnicitate, această căutare a profitului, a rentabilității, a condus la înlocuirea progresivă a omului de mașină." Henri Laborit propune ca soluție la această problemă "generalizarea unei culturi relativiste, devenită posibilă prin răgazul pe care mașinile îl vor lăsa omului" și insistă asupra importanței alegerii politice: Într-adevăr, după cum am spus-o deja, înțelegem mai bine în acest punct de ce societățile de orice fel, capitaliste ori
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Funcția H a lui Shannon, ce definea măsura informației, corespunde unei definiții matematice independente de substratul fizic vehiculat de informație, o definiție statistică bazată pe raritate: dacă o situație este rară, ea conține o informație, oricare ar fi "valoarea" acesteia. Generalizarea teoriei informației a constat în a asimila un ansamblu de evenimente unui șir de simboluri luate dintr-un limbaj și constituind un mesaj. Aplicarea acestui tip de teorie a sistemelor cunoaște anumite li-mite, legate de gradul de complexitate al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]