4,147 matches
-
purificare sufletească". Am făcut câteva pauze mai mari: perioada serviciului militar 1946-1946 arată ca o pată albă. De asemenea în perioada logodnei mi-a părut o "trădare" să notez totul. Am reluat când s-a născut Johan. M. obișnuiește să glumească: ea s-a ales cu Johan, eu cu jurnalul. E clar că trebuie să continui cu ceaiul. A sosit momentul să rog la recepție să-mi trimită lista cu apeluri telefonice. 2 septembrie Liniștea dinaintea revoluției. Biroul local al ISA
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
acuzată că și-a falsificat data de naștere din MDE spre a nu se vedea că e mai bătrână ca Nicolae Ceaușescu. Când poți fi trimis în neființă (și) pentru așa ceva, ar trebui să fie limpede că nu e de glumit cu Cartea. Excelență, Dl Adrian Năstase este îngrijorat de securitatea membrilor cabinetului. Îl înțeleg, așa cum înțeleg și că Securitatea era grijulie cu viitorul viitorului premier. Domnia sa informează că pe Palatul Victoriei s-a pus bulina roșie, semn că, la primul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
l-aș ruga să mă creadă că simpatetic rămâne încă un cuvânt incert în limba română. Dar e o certitudine că numele unei părți a sistemului nostru nervos nu este parasimpatetic, ci parasimpatic. Cu multă simpatie. * Evident că dl Cioroianu glumea scriind că la Armstrong Middle School din Starkville, Mississippi, „o fetiță de ciocolată” l-a întrebat: „Ce mai face Dorin Tudoran?”. Iată, în transcriere fonetică, un verbatim al incidentului real: - Iu gat tu caț - Safi end Rafo? - Nău. Bat Dorin
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mare prieten al nostru, din această unitate, este locotenentul Carp Adrian, sau, cum îi spunem noi, Andrușca. De câte ori aterizăm aici cu răniți, Andrușca, dacă e liber, ne întâmpină cu vorbele lui favorite: Mă, băiete! Ai aterizat elegant!, pentru ca apoi să glumească cu noi și să ne povestească ce a mai văzut în ultimul său zbor deasupra Odessei. 30 Septembrie <1941>: Andrușca n-a venit deloc să ne primească. Când sosim cu ultimul transport, aflăm că nu s-a întors din misiune
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
decolează. Foarte mândră de rolul ei, de însoțitoare, caută să nu piardă "Potezul" din ochi, căci s-ar putea întâmpla să mai facă vreo figură. Le vedem venind: un uriaș, cu un țânțar obraznic după el. "Bombardament însoțit de vânătoare", glumesc mecanicii... Pe cer au apărut însă, la o înălțime mare, și zece avioane de o formă ciudată. Rușii, bine înțeles. Îmi închipui perfect scena: Mariana trebue să fi fost în culmea fericirii că avea în fine prilejul să vadă de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Helfferich, care părea să cunoască chiar mai multe detalii decât el. În fapt, situația era foarte serioasă. Împăratul i-a spus și lui că va declara război imediat ce Rusia va mobiliza. "De data aceasta, ei vor putea vedea că nu glumește deloc". Această insistență a împăratului în a afirma că, în acest caz, nimeni nu îi va putea reproșa vreo ezitare, a părut aproape comică. Exact în ziua anunțată de Helfferich a apărut, într-adevăr, ultimatumul Vienei adresat Serbiei. Eu m-
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
pușculița ca să plătească în treisprezece rânduri câte-o zestre tânărul rămâne cu gura căscată. În vreme ce în țara sa, supravegheate cum se cuvine, fetele se arată necomunicative și timide, fiica cea mare a comerciantului îl copleșește cu mii de cochetării. Flecărește, glumește, râde cu el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când naratorul, amețit de atâta cutezanță, o sărută pe năzdrăvană, aceasta, plină de dărnicie, departe de a-i arde o palmă, îi întinde și celălalt obraz. Din acea clipă, își amintește el: O
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cum i se întâmpla Mariei Bashkirtseff în perioada Belle Époque. Nu, zbenguielile acestei blonde micuțe cu ochi albaștri au o dimensiune hotărât ludică. De la petrecerile-surpriză la balurile mascate, de la picnicuri la excursiile la țară, Bab nu contenește să râdă, să glumească, să se joace cu "gașca simpatică și veselă"148 de prieteni, fete și băieți. În adâncul sufletului ei, Bab este, firește, o romantică. De ani de zile este îndrăgostită de un prieten din copilărie, André. Pe când erau doar doi puștani
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
veche", după cum subliniază Bab, dar înzestrat cu atâta spirit încât "scapără". Împreună cu el, cele trei fete vizitează Londra pufnind în râs la tot pasul. Mai târziu, la un hotel, petrec o noapte întreagă în compania lui, "lăfăindu-se în paturi", glumind, râzând și devorându-se reciproc, la propriu și la figurat. În vreme ce Bab încearcă să transcrie dialogurile savuroase dintre ei, iar Colette face portretul lui Théo, tânărul mușcă ușor brațele Jacquelinei. Câtă nepăsare, câtă dezinvoltură! Ce cale lungă străbătută din vremurile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
regularitate a partenerului. Alte moduri de distracție, și mai îndrăznețe, nu fac decât să le ofere participanților justificări pentru a se atinge. Astfel, Bab povestește în jurnalul său cum în timpul unei reuniuni restrânse, de pe 12 aprilie 1948, după ce râseseră și glumiseră pe săturate, participanții, băieți și fete, "au jucat jocul asasinului... Gérard a profitat de întuneric pentru a-mi mângâia ușor brațul. Mi-am petrecut așadar vremea plimbându-mă de colo-colo, încercând să scap de el. Asta o distra la culme
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
muncești, De ale tale treburi să nu te dezlipești cântă și Johnny, cel mai americanizat dintre acești yé-yé, Te gândești că sâmbăta vine, oh, da Și speranța renaște odată cu ea Căci sâmbătă seara... Faci tapaj și discuți, te distrezi și glumești Și dansezi bucuros și cu sete Și tot cânți pocnind mereu din degete... Sâmbăta seara, "copiii" au în sfârșit prilejul să flirteze, "să se iubească fără a fi deranjați", "înlănțuiți fără a spune nimic, izbăviți", într-unul din multele "unghere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cânepa sau lâna, leagă sfoara cu cocoșul de cârlig, apoi își dau mâna toți patru, mă iau și pe mine în hora lor și încep să se învârtească în jurul cocoșului strigând tare, cât îi ținea gura, cucurigu... Se înveseleau, râdeau, glumeau, și după ce au mai strigat de trei ori cucurigu, au dat jos cocoșul, și l-au înmânat mamei să fie pregătit pentru supă și fript ură. Mărturisesc, în cele 15 zile am primit de mai multe ori pachete cu alimente
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
trebuie să fiu trează, remarc eu de undeva, de la limita dintre veghe și inconștiență. Să fii dumneata sănătoasă, domnișoară, de cînd suntem pe pămînt francez! Mă trezesc complet, cu o exclamație de groază. Viza mea pe pașaport! Autoritățile franceze nu glumesc. Am viză pentru treizeci de zile. Cum voi putea dovedi că mi-am respectat viza? Pe unde am trecut? Nu era post de grăniceri? Ba era, dar e ora unu noaptea. Dormeau. El, Jackie e navetist. Locuiește în Savoia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
tot. Cu o zi înainte, traversasem o bună bucată de pădure tropicală, în 4x4 hindus și parcă-parcă nu ne fusese prea la îndemînă. Marcel se tot întreba ce ne facem dacă ne iese în cale un tigru. Am crezut că glumește, chiar dacă panouri impresionante, la intrarea în regiune, ne preveniseră de reintroducerea acestor mîțe uriașe și tărcate în pădurea tropicală indiană. Marcel nu glumea, dar, ca să fiu sinceră, sus-amintitele feline mă îngrijorau mult mai puțin decît imenșii păianjeni care se legănau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Marcel se tot întreba ce ne facem dacă ne iese în cale un tigru. Am crezut că glumește, chiar dacă panouri impresionante, la intrarea în regiune, ne preveniseră de reintroducerea acestor mîțe uriașe și tărcate în pădurea tropicală indiană. Marcel nu glumea, dar, ca să fiu sinceră, sus-amintitele feline mă îngrijorau mult mai puțin decît imenșii păianjeni care se legănau deasupra capetelor noastre, agățați în fire diafane, din care puteau să se lanseze în gol, în orice moment. Dacă solidele 4x4 ofereau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
face... - E vorba de elevă Arsene, ultima lui prietena. A fost exploatată sexual toți anii de liceu, până când a aflat tatăl ei de la băieții de la filaj. - De ce a durat atât de mult?.. - Pentru că sunt lucruri cu care nu se poate glumi... Secretul profesional e legat de un jurământ. - Dar, în asemenea cazuri... Suspina. - Tocmai de aceea te-am ales pe tine. Ești o față isteața, cunoști lumea lui și va trebui să te descurci. Se întinde și o ia de mână
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să-și piardă mințile. -Ai o piele atât de catifelata!... -Te rog, astâmpără-te, zise Lăură. -Sunt cuminte, răspunse el. -Eu nu, replică ea. Nu vreau să te las. Doar să pun un pic mâna. -Lăură, o cauți cu lamânarea, glumi el pe seama neastâmpărului ei. -De ce? -Iar o s-o pățești! Se mai uita o clipă în ochii lui și-i spuse: -Închide ochii! Simți că ea se ridică ușor, așezându-se iarăși lângă el. Deschise ochii, dar acum îi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
avertisment clar tuturor celor care încalcă grav drepturile omului, nemaivorbind de cele ale colectivităților, iar în fruntea acestora se află dictatorii de diferite tipuri. Tribunalul de la Haga a arătat clar în cazul lui Miloșevici, dar și al altora că nu glumește. Mai devreme sau mai târziu, cei care au ucis, au incendiat, au exterminat grupuri întregi de oameni chiar în timp de război ajung în fața justiției. Tribunalul de la Haga n-ar avea, însă, nicio forță dacă în spatele lui nu s-ar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a trimis, zilele trecute, încă vreo câteva mii de militari în Irak, rămân la părerea că el are deja o strategie de retragere. Aici intervine rolul Israelului. Evreii au arătat clar, încă de la nașterea statului lor, în 1948, că nu glumesc când este vorba de securitatea țării lor. Este o reacție tipică a celui înconjurat de dușmani. Or, Iranul amenință de multă vreme Israelul, la început mai indirect, iar acum în modul cel mai deschis posibil. Israelul a reacționat prompt, recunoscând
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
volum apărut la Editură Socec În 1922, Îngrijit de Titu Maiorescu. Aceasta este tot un volum nespecificat de bibliografia Academiei. Vă mulțumesc!” ana ieri, pana numai doar cu câteva ore În urmă, tânărul atletic și plin de viață alergase, vorbise, glumise, făcuse mișcări de alergare pe aleile Grădinii Copou sau ale Grădinii Botanice din preajma casei unde locuise, se Întâlnise cu vecinii și-i salutase respectuos - cum Îi era obiceiul, se hârjonise sau făcuse haz cu colegi și colege de aceeași vârstă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de redactorul revistei. Cel dintâi număr al revistei junimiste a apărut la 1 martie 1867 și a continuat să apară sub aceeași direcție a lui Iacob Negruzzi timp de 28 de ani. Datorită acestei longevități la conducerea unei reviste, se glumea pe seama redactorului șef, care se contopise cu opera. Se spunea că el este autorul, culegătorul, corectorul,directorul „ba chiar și cetitorul Convorbirilor literare”. Unde mai pui că și soția redactorului șef era numită „Consoarta Convorbirilor”. Revista a apărut la Iași
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
stins din viață la 30 noiembrie 1990. Am avut ocazia să îl cunosc pe marele geograf Ion Gugiuman în perioada studenției mele (1980-1984), când încă venea aproape zilnic la facultate, fiind profesor consultant. Obișnuia să stea de vorbă cu studenții, glumind, dându-le sfaturi și de multe ori aveai neșansa să întârzii la cursuri, deoarece cu greu reușeai să te desprinzi din dialogul început (nu uita să te asigure că va vorbi cu profesorul la cursul căruia întârziai pentru a nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
suprafața apei, avu impresia că șiroia de sânge. Când se trezi, era deja întuneric. Nastia se așezase alături, înlănțuindu-și genunchii cu brațele. "Ei, ai dormit bine?" "Eram terminat." "Ai crede că l-ați împins pe Hitler afară din Polonia. Glumesc, deși am prea puțin chef de asta." O îmbrățișă ascunzându-și fața în magnificul ei păr roșu, care mirosea a proaspăt spălat cu un produs chimic. Un antiseptic? Îi fu rușine de ce-i trecuse prin cap și se grăbi să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vertiginoasă a patimilor nebune și a ispitelor de neînchipuit, mesenii, stânjeniți să se vadă atât de tulburați, se feriră să se uite unii la alții. Constantin, care deținea secretul de a relaxa un grup împietrit într-o tăcere jenată, întrebă glumind: "Ce zici, locotenente, și aici avem sufletul fără trup?" Locotenentul aprobă zâmbind: "Da, și asta mă face să cred că tocmai în cântece există eternitatea sufletului." Dar gândea, cred eu, că partea trupului era foarte puternică, ba chiar prea puternică
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aranjat așa, pe tine te arestez! "Ei bine, ar fi chiar o treabă frumoasă", observă șeful de gară. Taci din gură, Constantin, altfel te duc și pe tine, ca să-i ții tovărășie! "Și cine o să dirijeze trenurile, tu, poate?" Nu glumesc, datoria mă obligă să fiu ferm, altfel, unde ajungem? Și o să-l iau ca martor pe reprezentantul armatei. Permiteți-mi să mă prezint singur, domnule locotenent, că delincvenții ăștia n-au catadicsit s-o facă. Comisar Emilian Boț. Încântat. Locotenent
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]