6,001 matches
-
are dreptate când spune că nu poți să poruncești sufletului ca la o potaie. Dar, ferească Dumnezeu!...” ― Ce fel de vin ai adus? - l-a întrebat pe hangiu. Și asta doar ca să aibă capăt de vorbă. ― O Tămâioasă. Vrei să guști? ― Nu. Poate altădată... ― În seara asta, să-mi faci o tochitură, că sunt rupt de foame. ― Am să-ți fac - a răspuns ea, cu gândul la lotru. „Ce bine ar fi să vie... Ce să fac? Să pun din fiertură
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
că ni s-o cam uscat limba-n gură - a apreciat aceeași voce. ― Dacă vouă, care ascultați, vi s-a uscat limba-n gură, ce să mai zic de mine, care vorbesc de... aseară. ― Ca să-ți dregi glasul, poftește de gustă din glaja asta și să-mi spui dacă ți-i pe plac - a răsărit din mulțime un bărbat cât un stâlp de înalt. Cel care povestea a întins mâna să primească „glaja”. A drămăluit-o, a adulmecat-o și, după
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să-mi spui dacă ți-i pe plac - a răsărit din mulțime un bărbat cât un stâlp de înalt. Cel care povestea a întins mâna să primească „glaja”. A drămăluit-o, a adulmecat-o și, după un „îmmm” prelung, a gustat. ― Măi, să fie! Da’ ce băutură-i asta, frate? ― La noi i se spune afinată și îi făcută din „vinars” și afine culese așaaa... mai târziu... ― Apoi, văd că știți a umbla cu „vin-arsu’” ista de ți se lipește de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Ploaia a contenit tot atât de pe neașteptate cum a început. ― Caii mai aveau vlagă să tragă? - a întrebat locotenentul. ― Da’ artileristul ce are alta de făcut decât să împingă la tun? Și am împins... ― După atâta „osteneală”, se cade să mai guști din paharul cela de pe masă, că altfel nu mai ai putere să instalezi tunul pe poziția de tragere. ― Am înțeles - a răspuns Dumitru, ridicând paharul și fără să gândească l-a dat de dușcă. ― Spune mai departe! ― În timp ce noi „tunarii
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu ai venit cu caii la timp, ca să putem pleca după terminarea aplicației. Ia să auzim. Ce s-a întâmplat?” ― Eu zic să luăm și noi câte un păhăruț de rachiu, ca să fim „în formă”, cum se spune. După ce au gustat din rachiu, ofițerul l-a îndemnat : ― Acum abia aștept să aflu pățania lui Traistă. ― Traistă nu s-a lăsat rugat. A început să povestească. La început mai poticnit, dar pe urmă povestea a curs ca apa. „Apoi, după ce am deshămat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
plăcea? ― Apoi îi mai bun ca Săcărica... - a răspuns Todiriță. Până ce clienții să-și tragă sufletul, crâșmarul a și adus rachiul. ― Să-l beți sănătoși. ― Mulțumim pentru urare, jupâne, și să trăiești - a vorbit Dumitru, ridicând țoiul cu rachiu. Au gustat din băutură. Încet-încet, au golit măsurile. Dumitru s-a uitat poznaș la Todiriță... ― Apoi, măi vere, bun rachiu ai, da’ rar îl dai ... ―Auzita-i, jupâne, ce spune vărul meu? - a întrebat cu glas înalt Todiriță. ― Am auzit și, ca
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mai aveau acea pornire de a goli cinzeaca așa repede. Ar fi vrut să stea mai mult de vorbă... ― Măi Todiriță, știi tu că parcă nu mai am răbdare? ― Despre ce răbdare vorbești, Dumitre? ― Până să ajung acasă. ― Ia mai gustă din cinzeacă și ai să vezi cum îți vine răbdarea... ― Numai că, așa cum vine, așa se duce. Până nu pun piciorul în ograda mea, nu simt că sunt eu... ― Da’ tu crezi că eu nu-s tot așa? Numai că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
răspuns Dumitru. ― Doar nu îți fi din cei care au fost concentrați. ― Chiar de aceia suntem - a vorbit Todiriță, cu fruntea îngândurată. ― Dacă-i așa, se cade să vă cinstesc din partea mea cu câte o cinzeacă, că nu-ți fi gustat rachiul de... multă vreme. Uite cum se adeverește vorba: oamenii buni se adună. Păi, am și eu un fecior care îi luat din primăvară. Îi dus pe granița dinspre unguri. Dare-ar Dumnezău să se găsească și pe acolo oameni
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a bătut din copită... Parcă-l aud nechezând și îl văd pe surul meu, care ne așteaptă afară cu buza umflată, măi Todiriță. Până una-alta, ia să mă duc să-i dau un pumn de ovăz. Pe urmă om gusta și noi din rachiu și din cine știe ce bunătăți ne-a mai da jupânul... Între timp, crâșmarul a adus niște pastramă, potrivit tăiată pe un fund de lemn și câte o cinzeacă cu rachiu: ― Poftiți și să cinstiți sănătoși. ― Mulțămim frumos
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
convins că Aizic nu are gusturi proaste, au pus mâna pe țoiul cu rachiu. ― Hai să trăiești, băiete, și să ne trăiască și cei de acasă. ― Să deie Dumnezeu - a răspuns Todiriță, cu un oftat scăpat din strânsoarea sufletului. Au gustat din rachiu cu aducere aminte... ― Să știi că Aizic aista știe să-și țină mușteriii aproape - a reflectat Todiriță. ― Păi, cine ar mai trage la hanul lui dacă ar umbla cu cine știe ce samahoancă în loc de rachiu de soi? Și uite ce
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ar mai trage la hanul lui dacă ar umbla cu cine știe ce samahoancă în loc de rachiu de soi? Și uite ce pastramă ne-o pus dinainte! S-o mănânci și cu ochii! - a apreciat Dumitru. Au băut cu măsură și au tot „gustat” din pastramă până au dat gata și rachiul și ultima îmbucătură. Aizic, care cu toate că în acest timp nu a fost de văzut, a apărut îndată. ― Mai doriți ceva? Cei doi au privit unul la altul și Todiriță a răspuns: ― Dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
din loc cu zgomotul încălțărilor scorojite târâte după el... După ce a adus cele cerute, s-a așezat în spatele tejghelei. Se vedea limpede că aștepta ca mușteriii lui să-și arate dorința de a-l asculta. Asta doar după ce or mai gusta câte ceva... Și n-a fost nevoie de așteptare lungă, fiindcă cei doi l-au îndemnat din priviri să le depene noutățile... Hangiul a tușit ușor, pentru a-și drege glasul. ― Din câte mi-am dat eu seama, dumneavoastră, acolo, în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
radio că ungurii ne o luat o bucată din Ardeal, cu ajutorul nemților și al italienilor. Amu’ nu mai știe nimeni unde s or opri nemții... ― Păi, tot despre nemți ne-o spus și în concentrare - a vorbit Dumitru. Cei doi gustau din când în când din cele de pe masă. Pe Aizic îl ascultau fără prea mult interes. Dumitru îl fura mereu cu coada ochiului pe Todiriță, gândind: „Măi vere, după cum văd eu, muierea ceea a ta te-o amețit de tot
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
între stilul populist al lui Harry Truman și cel al unui golan de cartier - și nu știai niciodată când începe să zbiere sau când se apucă să vorbească în șoaptă. Dudley Smith fuma țigară de la țigară și părea să-i guste din plin perorația. Ellis Loew se uita mereu la ceasul de la mână și la Dudley - probabil temându-se ca nu cumva să-i scape scrum pe covorul nou-nouț din camera de zi. Dr. Saul Lesnick, psihiatru și vechi informator al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în alb pe roșu, cu tonurile coloristice inversate, ca în negativele fotografice. După ore întregi de lucru cu mănuși de cauciuc, îi amorțiseră mâinile. Își imagină că mirosul metalic al camerei era al unui whiskey de calitate. Începu să-l guste, apoi alungă repede gândul și mintea lui se porni să elaboreze diverse teorii, doar ca să îndepărteze gustul acela. Numărul 2307 de pe Tamarind era doar la treizeci de minute de mers cu mașina până la localurile de pe Strip. Asasinul avusese la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
precum și o listă a clienților. — Nu. Nu pun nimic pe hârtie. Ar putea fi considerat un act de codoșlâc, înțelegi? Atunci câteva nume. — Nu. Și nu insista. Danny se sili să-și înmoaie doar buzele în băutură. De-abia dacă gustă coniacul. Învârti lichidul în pahar și îl adulmecă, ținându-l de picior cu două degete - și se opri atunci când își dădu seama că îl imita pe Gordean. — Domnule Gor... — Domnule Upshaw, am ajuns într-un impas. Așa că permite-mi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de uciderea lui José Diaz erau în mod evident nevinovați. Iar Claire Katherine De Haven, bogata târfă comunistă, fusese forța majoră din spatele eliberării lor. Mal frunzări jurnalul. Însemnările referitoare la De Haven se răreau pe măsură ce trecea de ’44 și ’45. Gustă din mâncare și trecu printr-o mulțime de pagini care îl arătau pe Eisler drept un tip inteligent, cu o minte analitică, un om de bine condus pe cărarea înmiresmată de profesori de facultate comuniști și de spectrul lui Hitler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
9. Dar pe Acela, care a fost făcut "pentru puțină vreme mai prejos decît îngerii", adică pe Isus, Îl vedem încununat cu slavă și cu cinste, din pricina morții, pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toți. 10. Se cuvenea, în adevăr, ca Acela pentru care și prin care sunt toate și care voia să ducă pe mulți fii la slavă, să desăvîrșească prin suferință pe Căpetenia mîntuirii lor. 11. Căci Cel ce sfințește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
moarte, și a credinței în Dumnezeu, 2. învățătura despre botezuri, despre punerea mîinilor, despre învierea morților, și despre judecata veșnică. 3. Și vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu. 4. Căci cei ce au fost luminați o dată, și au gustat darul ceresc, și s-au făcut părtași Duhului Sfînt, 5. și au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor, 6. și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înoiți iarăși, și aduși la pocăință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
despre învierea morților, și despre judecata veșnică. 3. Și vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu. 4. Căci cei ce au fost luminați o dată, și au gustat darul ceresc, și s-au făcut părtași Duhului Sfînt, 5. și au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor, 6. și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înoiți iarăși, și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
capul pe bancă, pe undeva prin fund, deși îi pare nespus de rău că nu va lua parte, așa cum s-ar fi cuvenit, la râsetele care se știa că vor veni. Fischer făcea spirite slabe, dar băieții, prefăcîndu-se că le gustă și se amuză într-adevăr, râdeau cu hohote, numai pentru plăcerea de a face gălăgie. Se supăra însă deseori, mai ales când, venind în clasă, găsea vreun băiat afară din bancă. În asemenea împrejurări, judecata era scurtă. Fischer, care ne
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
1. Lepădați dar orice răutate, orice vicleșug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă și de clevetire; 2. și, ca niște prunci născuți de curînd, să doriți laptele duhovnicesc și curat, pentru ca prin el să creșteți spre mîntuire, 3. dacă ați gustat în adevăr că bun este Domnul. 4. Apropiați-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă și scumpă înaintea lui Dumnezeu. 5. Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoție sfîntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
timpul. III In dimineața-aceea, scoțând nasul devreme pe fereastră ca să dea drumul zilei să intre în odaia ei adăpostită, Mini simți dintr-o dată, de la întîia privire rotită în jurul cerului, cât încăpea între coperișurile învecinate, simți de la prima răsuflare cu care gusta aerul, de la prima lui adulmecare, o asemănare și lesne își dădu seama anume care, atât era de fățișă. Dimineața aceea era la fel cu cea dintr-un august trecut, când făcuse cu Lina și Nory o vizită la moșia Hallipa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
încheieturilor și legăturilor, își primește creșterea pe care i-o dă Dumnezeu. 20. Dacă ați murit împreună cu Hristos față de învățăturile începătoare ale lumii, de ce, ca și cum ați trăi încă în lume, vă supuneți la porunci ca acestea: 21. "Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!" 22. Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor, și sunt întemeiate pe porunci și învățături omenești, 23. au, în adevăr, o înfățișare de înțelepciune, într-o închinare voită, o smerenie și asprime față de trup, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
de pe el, s-a acoperit cu un sac, și a șezut în cenușă. 7. Și a trimis să se dea de știre în Ninive, din porunca împăratului și a mai marilor lui, următoarele: "Oamenii, vitele, boii și oile, să nu guste nimic, să nu pască, și nici să nu bea apă deloc! 8. Ci oamenii și vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu, și să se întoarcă de la calea lor cea rea, și de la faptele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]