3,715 matches
-
in Odessa, gez. Rodler. 71 Sergiu Nazaria, Holocaust: File din istorie: (pe teritoriul Moldovei și în regiunile limitrofe ale Ucrainei în anii ocupației fasciste, 1941-1944), p. 162. 72 Jean Ancel (ed.), Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust. Volume VI War Crimes Trials, New York, 1986, documentul nr. 26, pp. 281-282. (În continuare se va cita Ancel, DCFRJH, volumul VI.) 73 Cf. Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Antonescu, volumul V (octombrie 1941-ianuarie 1942), alcătuit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
antisemită termenul de "muncă de folos obștesc" a fost înlocuit cu termenul "muncă obligatorie". Monitorul Oficial, partea I, nr. 167 din 21.07.1942. 94 ANIC, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 9; Copie în United States Holocaust Memorial Museum Washington, RG-25.002M, rola nr. 15 (În continuare se va cita USHMM); Vezi documentul nr. 48. 95 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 1978, f. 193 + verso, 195-228; Vezi documentul nr. 143. 96
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 19.07.1940). 380 Vezi în acest sens scrisoarea din 15.08.1941 adresată generalului Ion Antonescu de comandantul Armatei a 11-a germane, generalul-colonel Eugen Ritter von Schobert. Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, București, 2007, documentul nr. 38, p. 260-263; Pentru scrisoare de răspuns a Conducătorului Statului din 19.08.1941 vezi AMR, fond 5418-Marele Stat Major-Secția III-a Operații, dosar nr. 2062, f. 132-134; Relații
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost identificat printre documentele cercetate. 860 Raportul a fost elaborat în urma intervențiilor Legației germane din București pe lângă guvernul român în vederea stopării expulzărilor de evrei peste Bug. Vezi în acest sens Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, documentul nr. 74, p. 399-405; documentul nr. 75, p. 406-407; documentul nr. 76, p. 408-409. 861 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 24.306/A
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Strohschneider, reprezentantul Gestapo în Cluj. Nu a putut fi identificat. 1588 Cei doi militari germani implicați în acest caz au fost condamnați la moarte și executați. Vezi în acest sens Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, documentul nr. 187, pp. 758-759. 1589 Vezi documentul nr. 423. 1590 Nicolae Iorga (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1919-1921) și al Școlii Superioare de Război
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
azil politic, apărute în presa americană, în vara anului 19802076. În al doilea rînd, conform mărturiilor lui Birnbaum și Ribicoff, România acceptase, recent, să permită emigrarea mai multor persoane, printre care unele acuzate de infracțiuni economice și evrei care supraviețuiseră holocaustului 2077. Românii din SUA care voiau să-și reîntregească familiile au privit aceste evenimente ca pe o șansă care trebuia imediat exploatată, motiv pentru care au cerut, în scris, ajutorul comisiei. După încheierea audierilor, nici una din Camere nu a luat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și țiganilor din timpul regimului Antonescu. Momentele unificării politice ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numită "apoteoza negativă" a naționalismului s-a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice îndelung refulate și, alături de aceasta, de asumare a responsabilităților morale incumbate de etica europeană a memoriei fundamentată pe politicile regretului, Raportul Wiesel deschide dificilul proces de "perlaborare" a trecutului dureros
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de "perlaborare" a trecutului dureros prin care statul român posttotalitar a încercat să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul" adresat elevilor de liceu, cu manualul omonim (Petrescu, 2005). Cealaltă piatră unghiulară ce s-a dorit a fi folosită pentru (re)construirea memoriei publice românești după modelul instituit de politica europeană a regretului a fost Raportul final elaborat de Comisia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de exterminare, nu au putut fi la fel de ușor eliminate din conștiința publică a societății germane post-naziste. Imediat după sfârșitul războiului, teoretizând din mijlocul ruinelor, Karl Jaspers (2000) [1947] a pus în discuție dificila chestiune a "vinovăție germane" pentru Război și Holocaust, distingând patru forme de vinovăție: a) vinovăția criminală, care revine indivizilor ce au încălcat legea (pe care Jaspers o înțelege în sensul general, cuprinzând atât legistația în vigoare, cât și tratatele internaționale, și mai ales dreptul natural). Jurisdicția asupra stabilirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără a intra în detaliile disputei, important de menționat este că poziția lui Nolte, la care au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]