3,926 matches
-
Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini, fiind canonizat și sărbătorit în fiecare an la data de 1 ianuarie și deasemenea pe 30 ianuarie împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur și Sf. Grigore de Nazianz (sărbatoarea Sfinților Trei Ierarhi, instituită în anul 1081 de către Patriarhul Ioan al Constantinopolului în memoria acestor trei mari sfinți și teologi ortodocși). Ca urmare a cuceririi acestei regiuni de către Imperiul Otoman, episcopii Cezareei Capadociei au fost nevoiți să își înceteze activitatea din lipsă de
Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei () [Corola-website/Science/313542_a_314871]
-
scene disparate, dintre care numai unele specifice acestei încăperi: Iisus-Viță-de-Vie, Iisus în potir, Viziunea sfântului Petru din Alexandria (teme euharistice) și Buna Vestire; pe lângă acestea mai apar Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae, în câte două scene. În seria sfinților ierarhi sunt intercalați sfinți militari. Este prezentată o scenă din „Vechiul Testament": proorocul Natan îl mustră pe regele David. Programul naosului ilustrează pe un perete Patimile, iar pe celălalt pilde și minuni. Dintre patimi sunt alese zece episoade mai importante; zugravul respectă
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
sec.18, iar cea din pronaos în prima jumătate a veacului următor.În general pictura din această biserică respectă tradiția postbizantină, receptând anumite influențe occidentale în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări de sfinți ierarhi și cuvioși. În partea sudică, deasupra ferestrei se află imaginea Iisus în potir. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele "Iisus Viță de vie" și "Punerea în
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
politice din acea vreme, oștile regelui Jan Sobieski, care se retrăgeau din Moldova ca urmare a eșecului în campania antiotomană, l-au luat ca ostatic pe mitropolitul Dosoftei, împreună cu tezaurul Mitropoliei și cu moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Ierarhul român a trăit în orașul Zolkiev (astăzi orașul Jovkva din Ucraina) până la sfârșitul vieții (în 1693). Biserica a fost restaurată de mitropolitul Iacov Putneanul între anii 1751-1760. În anul 1775, Suceava și partea de nord-vest a Principatului Moldovei a fost
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
acoperirea bisericii și a turnului clopotniță cu draniță, pardosirea bisericii cu lespezi de piatră și ulterior adăugarea unui pridvoraș în fața intrării nordice (1837). Patronajul Mitropoliei Moldovei asupra Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava a fost contestat o vreme de către ierarhii ortodocși ai Bucovinei, fiind în cele din urmă recunoscut oficial ca îndrituit de către episcopul Isaia Băloșescu prin actul nr. 1237 din 6/18 octombrie 1825. În mănăstire a existat o bibliotecă națională în a doua jumătate a secolului al XIX
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cerești cu cortegiile de
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Sf. Ioan cel Nou în timpul lui Alexandru cel Bun, iar ceva mai sus se distinge chipul lui Ștefan cel Mare. În altar sunt reprezentate Maica Domnului, Învierea lui Lazăr și cele două scene din Împărtășania Sfinților Apostoli și 16 Sfinți Ierarhi în registrul de jos. Din cauza vechimii, multe picturi au fost înecate în fum. Între anii 1906-1909 pictorul vienez Johann Viertelberger a curățat pictura interioară de fum și a reîmprospătat-o stângaci. În prezent, pictura interioară se află în proces de
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
a fost construită între anii 1626-1629, în partea de nord-est a incintei mănăstirii. Ctitorul paraclisului este mitropolitul cărturar Anastasie Crimca. Clădirea avea rolul de paraclis de iarnă, fiind asemănătoare cu mica biserică din cimitirul Mănăstirii Dragomirna, ctitorită de același înalt ierarh. Pe clădirea clisiarniței se află o pisanie în limba slavonă, parțial ștearsă. Cu greu se poate descifra din pisanie: "„Această eclesiarniță a făcut-o arhiepiscopul kir Anastasie Crimcovici în zilele binecredinciosului Io Miron Barnovschi Voievod, domn al Țării Moldovei, în
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
sacrificiului este sugerată de Plângerea lui Iisus și de Mironosițele la mormânt; tot aici este ilustrată Jertfa proorocului Ilie adusă Dumnezeului adevărat împotriva proorocilor mincinoși ai zeului Baal. Rătăcită în iconografia altarului, apare Pilda vameșului și a fariseului. Teoria sfinților ierarhi (denumiți „patriarhi”) ocupă, contrar obiceiului, registrele superioare ale pereților altarului. În cadrul selecției personajelor, demnă de subliniat este înfățișarea Sf. Sava și Simeon și a lui Ioan Mitropolit al Moscovei, reprezentanți de seamă ai bisericii ortodoxe. Pe bolta semicilindrică a naosului
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
de la poartă la biserică este din beton și are 100 m lungime și 3 m lățime. De asemenea, există o alee betonată de la biserică la clădirea stăreției. De-a lungul aleilor sunt straturi cu flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
m lungime și 3 m lățime. De asemenea, există o alee betonată de la biserică la clădirea stăreției. De-a lungul aleilor sunt straturi cu flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de marmură, ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la Mănăstirea "Sf.Trei Ierarhi" din Iași (confecționate din piatră) . Decorațiunile exterioare au fost făcute după modele prelucrate în ipsos de preotul Vasile Bostan și de presbitera Elena . Pe fațadă, biserica este înconjurată de un brâu format din patru muluri (la 2/3 din înălțimea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin Călinescu din Iași și a ucenicei sale, Iulia Handragel. Printre frescele din biserică este de menționat icoana Sf. Trei Ierarhi pictată la intrarea in pridvor, deasupra brâului torsionat. Pe pereții de sud și nord ai pronaosului sunt pictati toti sfinții români, printre care și Sf. Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (acesta fiind canonizat abia în 1992). de asemenea, pe bolta
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
anul 1918, când a plecat la Someșul Cald, lăsând parohia fiului său, Ioan Stănescu care a păstorit pănă în 1962. Numărul credincioșilor crescând a fost nevoie de o biserică mai încăpătoare și a fost zidită din cărămidă cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” între anii 1931-1932. Între anii 1935-1936, biserica a fost pictată în tehnica tempera grasă de pictorii frați Profeta. Pe perioada scurtă 1962-1963, parohia a fost păstorită de preotul arhimandrit Coroiu Nichita, iar din 1963 până în 1972 de preotul Sîncrăian
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
în Franța în secolul al XIV-lea. Discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, el a fost chemat de Regele Carol I al României să restaureze o serie de monumente din România. Unul din edificiile refăcute de a fost biserica Biserica Trei Ierarhi din cadrul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași, în perioada 1882-1890. Cu această ocazie, a modificat mult din vechea construcție (fresca interioară, turnul clopotniței, anexele), lăsând totuși neschimbate forma bisericii și motivele exterioare din piatră. Între 1890 și 1904, André Lecomte
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
XIV-lea. Discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, el a fost chemat de Regele Carol I al României să restaureze o serie de monumente din România. Unul din edificiile refăcute de a fost biserica Biserica Trei Ierarhi din cadrul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași, în perioada 1882-1890. Cu această ocazie, a modificat mult din vechea construcție (fresca interioară, turnul clopotniței, anexele), lăsând totuși neschimbate forma bisericii și motivele exterioare din piatră. Între 1890 și 1904, André Lecomte du Noüy, a refăcut și
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
Târgoviște, biserica Sf. Nicolae din Iași și Sf. Dumitru din Craiova, au fost dărâmate în întregime, André Lecomte du Noüy construind monumente noi, inspirându-se din formele vechi arhitectonice și din motivele lor decorative. Celelalte două monumente, biserica Biserica Trei Ierarhi și biserica Mănăstirii Argeșului, au suferit puține modificări de ordin arhitectural. Au fost înlăturate zidurile înconjurătoare și clopotnițele, acolo unde existau. Împodobirea tuturor celor cinci biserici a fost încredințată unor artiști străini, necunoscători buni ai artei bizantine tradiționale, care au
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
cum și au ferăcat icoana Sfintului Nicolai cu argint din catapetazmă de ceie mari împărătescă, anul 1870 ghenarie 14. Fiind stareț aceștii monastiri prea cuvioșenia sa arhimandritul Iosif Vasiliu”". În anul 1836, arhimandritul Rafail, starețul mănăstirii, a construit Biserica "Sf. Ierarh Nicolae", aflată în cimitirul mănăstirii. Acest lăcaș de cult are dimensiuni modeste, având o catapeteasmă lucrată artistic. Tot în perioada păstoririi starețului Rafail, după cum atestă "pomelnicul ctitoresc" au fost construite turnul clopotniță și corpurile de chilii călugărești (unde se află
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
a fost suportată de către vornicul Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav, după cum reiese din inscripția aflată pe zidul exterior nordic al pronaosului. Tot el a sculptat și catapeteasma din lemn de tisă a Bisericii "Sf. Ierarh Nicolae" și a pictat icoanele în stil neoclasic. La începutul secolului al XX-lea, după cum arată o placă de marmură amplasată pe peretele exterior sudic al pronaosului Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", prin îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
această biserică sunt păstrate câteva icoane valoroase de la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și fragmente din sfintele moaște ale Sf. Nicolae și ale Cuvioșilor Mucenici din Mănăstirea "Sf. Sava". Ulterior, turlele de lemn au fost reconstruite din zidărie. Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu o turlă clopotniță deasupra pridvorului. Edificiul nu este pictat nici în interior și nici în exterior. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă în stil baroc și
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
bibliotecă, de unde se pot împrumuta credincioșii dornici să citescă literatură duhovnicească. În fiecare vineri seara, după slujba Sfântului Maslu, au loc cateheze și meditații pe teme actuale ale vieții bisericești. O inscipție din anul 1910 aflată sub icoana Sfinților Trei Ierarhi, artă că acum aproape 100 se ani parohia avea o Societate de Binefacere denumită Traian. La acea vreme Parohia Hagiu avea o casă unde erau găzduite fetele orfane și unde acestea învățau o meserie și un șir de case stil
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
în anul 1918, credincioșii ortodocși din Rădăuți au dorit să construiască o biserică ortodoxă de dimensiuni mari, orașul Rădăuți devenind reședință a județului Rădăuți. Astfel, s-a format în 1920 un comitet de inițiativă compus din preoții de la Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din Rădăuți, Epitropia bisericească și primarul orașului, Gheorghe Popadiuc, care a hotărât să facă demersuri în vederea zidirii unei catedrale ortodoxe în orașul Rădăuți, care să poarte denumirea de Catedrala Unirii Naționale. La 10 mai 1921, autoritățile de stat și
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn, acestea păstrându-se în condiții bune. Tot Teodosie Zugravul semnează atât un Epitaf de la sfârșitul secolului al XVIII
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
Temelia lăcașului de cult a fost sfințită în anul 1936 de mitropolitul Visarion Puiu al Bucovinei. Între anii 1940-1950 a slujit aici preotul paroh Casian Bucescu (1907-1986), considerat „apostolul Suceviței”. El a fost "„primit cu pâine și sare, ca un ierarh, de către vechii gospodari la Grănicești”". În perioada sa, au fost continuate lucrările la noua biserică, care a fost înălțată până la nivelul ferestrelor. Construcția bisericii noi a fost finalizată în anul 1960, în perioada în care paroh la Grănicești era Gheorghe
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
restaurat pictura de către pictorul Ilie Schipor și s-au făcut strane noi. Biserica „Buna Vestire” a fost sfințită în 1820 de mitropolitul Moldovei Veniamin Costache și resfințită de I.P.S. Teoctist, în aprilie 1980. În biserica actuală au slujit mai mulți ierarhi, unii dintre ei, prin funcțiile ce le-au deținut, având un rol important în viața religioasă sau culturală a țării. Astfel, în veacul al XIX-lea au slujit în biserica actuală mitropolitul Veniamin Costache, apoi Sofronie Miclescu și nepotul său
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]