7,197 matches
-
punctează faptul că în procesul reprezentațional intervin o serie de factori cu rol în procesarea contrariilor și contradicțiilor imaginii celuilalt, în acest sens, analiza literaturii britanice evidențiind faptul că este foarte greu ca dualitățile din imagine să fie armonizate în imaginar, acestea conducând de cele mai multe ori către o imagine negativă. De-a lungul timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe care o are, imagine care este ancorată în felul cum grupurile se recunosc unele pe celelalte. Astfel, imaginile generează alte imagini 174. Importanța imagologiei istorice este dată, în primul rând, de faptul că ea implică o anumită reconstruire a imaginarului unei epoci, a felului cum indivizii unui grup au interpretat realitatea. În al doilea rând, trebuie notată transformarea pe care o implică imaginea privită din punctul de vedere al istoriei, fiind practic un proces specific unei epoci, proces care trăiește
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
parte din procesul devenirii întru ființă. Din acest motiv, deși sunt diferite între ele, miturile sunt considerate adevăruri care nici nu se exclud reciproc și nici nu sunt contradictorii. În concepția lui Gilbert Durand 247, mitul este o construcție a imaginarului, cuvintele fiind simboluri, iar ideile transmițând arhetipuri. Mitul ar fi o "poveste care legitimează cutare sau cutare credință religioasă sau magică, legenda și somațiile ei explicative, basmul popular sau povestirea românescă"248. În acest sens, mitul este o călătorie în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și știință. Mai exact, Boia susține că există o anumită corespondență dintre mit și realitate, în sensul cât se poate de larg al termenului, concluzionând că există o serie de raporturi complexe, și ambigue, în același timp, între știință și imaginar. "Marile mituri ale epocii moderne, spune Boia, au în general o origine științifică. După ce le-a inventat, știința încearcă adesea să le demoleze, dar se dovedește neputincioasă în fața unor fantasme care își trăiesc propria viață"268. În termenii lui Boia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
miturile preiau o parte din respectivele evenimente și-i promit individului că va lua parte la ele prin folosirea unor anumite produse, servicii sau prin alegerea unor anumiți conducători. Astfel, miturile trec printr-un proces de devenire, fiind filtrate de imaginarul epocii și de necesitățile individului de a-și reprezenta simbolic lumea. Într-o analiză complexă a dimensiunii ludice a miturilor moderne, Thomas Ryba277 consideră că acestea conțin elemente pe baza cărora are loc construcția simbolică a lumii digitale. Din perspectiva
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
propaga sub formă de simbolism colectiv"304. Lantz nu se referă la materie decât din perspectiva dinamicii corporale, întrucât el susține că nu este nevoie să se apeleze la concret sau la imagini precise pentru ca mișcările trupului să dea forță imaginarului, mișcări legate de experiențele fiecăruia. Astfel, simbolismul poate deveni social doar în măsura în care susține temerile și visele pe care le trăiește individul. Legătura simbolului cu limbajul este cea care îi dă forță și care face trecerea spre o infinitate de sensuri
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului ca temă fundamentală, substanță sau natură pură valorizează atât imaginația, cât și imaginarul, fiind complementară cu abordarea filosofică a imaginației care discută despre o anumită intenționalitate a imaginii 343, întrucât individul își imaginează întotdeauna ceva, imaginația lui fiind îndreptată spre un obiect pe care îl creează, indiferent dacă acesta există sau nu în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru a împlini noi nevoi, pentru a satisface noi așteptări. Ținând cont de o serie de factori, individul structurează conținutul identității și alterității, obiectivând în acest sens două mari categorii ale imaginii. Identitatea și alteritatea sunt totodată și construcții ale imaginarului unei societăți 379, în primul rând, pentru că identitatea este legată de problema apartenenței, individul imaginându-și în acest sens că face parte dintr-un grup, dezvoltând un adevărat simțământ al identității, al participării la o entitate mai mare unde își
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens că face parte dintr-un grup, dezvoltând un adevărat simțământ al identității, al participării la o entitate mai mare unde își găsește rădăcinile, dar de unde extrage și majoritatea semnificațiilor evenimentelor. În al doilea rând, identitatea și alteritatea țin de imaginar pentru că reprezintă construcții simbolice care delimitează universul cunoscut de cel necunoscut, ajutându-l pe individ să-și securizeze spațiul simbolic al existenței sale prin separarea de alteritate. Simbolismul centrului și toate miturile care au legătură cu acesta subliniează nevoia individului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lume cunoscută, de a fi la rândul lui în centrul unui cosmos, existența în afara acestuia fiind considerată haos și reprezentând, implicit, un pericol. Din acest punct de vedere, identitatea este o construcție care își are rădăcinile în zonele adânci ale imaginarului, cum ar fi miturile facerii lumii, miturile fondatoare ale unei societăți sau ale eroilor întemeietori, mituri care stau la baza identităților grupurilor și din care derivă credințele membrilor și răspunsurile pe care aceștia le dau la diferite probleme cu care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
indivizi, cât și ca parte dintr-o comunitate. Din acest punct de vedere, identitatea depinde foarte mult de ceea ce indivizii știu că sunt, dar și că nu sunt, aspecte care țin de informațiile pe care le primesc de la ceilalți, de imaginarul lor, dar și de percepțiile pe care le au despre toate acestea. Astfel, atât limbajul și interacțiunea, cât și miturile și simbolurile sunt esențiale în procesul de construire a identității și alterității, atât datorită conținuturilor lor, cât și datorită faptului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu există niciun argument valid care să susțină ideea unor conținuturi moștenite ale acestora, așa cum vedeam că se întâmplă la nivelul arhetipului. Într-un studiu despre estetica alterității, Karl Ulrich Syndram consideră că imaginile stereotipale despre diferite națiuni intră în imaginar și în tradiție prin intermediul literaturii, reprezentările literare generând un imaginar cvasi-geografic care este legat din punct de vedere structural de lumea reală, întrucât conținutul imaginarului determină reprezentările care stau la baza formării imaginii de sine388. Însă, este important de menționat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conținuturi moștenite ale acestora, așa cum vedeam că se întâmplă la nivelul arhetipului. Într-un studiu despre estetica alterității, Karl Ulrich Syndram consideră că imaginile stereotipale despre diferite națiuni intră în imaginar și în tradiție prin intermediul literaturii, reprezentările literare generând un imaginar cvasi-geografic care este legat din punct de vedere structural de lumea reală, întrucât conținutul imaginarului determină reprezentările care stau la baza formării imaginii de sine388. Însă, este important de menționat faptul că mecanismul identității și alterității depinde atât de conținutul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre estetica alterității, Karl Ulrich Syndram consideră că imaginile stereotipale despre diferite națiuni intră în imaginar și în tradiție prin intermediul literaturii, reprezentările literare generând un imaginar cvasi-geografic care este legat din punct de vedere structural de lumea reală, întrucât conținutul imaginarului determină reprezentările care stau la baza formării imaginii de sine388. Însă, este important de menționat faptul că mecanismul identității și alterității depinde atât de conținutul imaginarului, cât și de modalitățile și formele în care acesta este cunoscut, forme care exced
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cvasi-geografic care este legat din punct de vedere structural de lumea reală, întrucât conținutul imaginarului determină reprezentările care stau la baza formării imaginii de sine388. Însă, este important de menționat faptul că mecanismul identității și alterității depinde atât de conținutul imaginarului, cât și de modalitățile și formele în care acesta este cunoscut, forme care exced, de cele mai multe ori, filtrul rațional. În acest sens, dacă este vorba despre o logică în cadrul acestei construcții, cu siguranță că nu poate fi vorba decât de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și alteritate nu poate fi concepută din perspectiva limitelor geografice, aceasta implicând elemente sociale și culturale și fiind tributară unor reprezentări pe care individul le preia prin intermediul interacțiunilor sociale și culturale cu grupul de referință. În termenii Simonei Corlan-Ioan, "în imaginarul unei populații, locul Celuilalt poate fi oriunde dincolo de mediul natural și securizat al patriei Identității. Spațiul alterității se 'definește' prin accesibilitate, care nu se reduce numai la aspectele strict geografice (...) ci implică și pe cele sociale, mentale și culturale. Între
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reduce numai la aspectele strict geografice (...) ci implică și pe cele sociale, mentale și culturale. Între spațiile Sinelui și Celuilalt se situează zone de aculturație, de influență reciprocă sau de tensiune în funcție de situația imediată"392. Din acest punct de vedere, imaginarului îi revine rolul de a ghida individul în procesul identității și alterității, rol care trece într-un plan secund atunci când individul intră în contact direct cu alteritatea și începe să o cunoască 393. Preluând perspectiva imagologiei istorice asupra identității și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
semenului de aproape, cât și a celui străin sau excentric, atât în felul celui cu care devine posibilă o anumită comuniune, cât și asemeni celui care trezește suficientă adversitate"443. Punctul de vedere istorico-fenomenologic este tratat de Ștefan Afloroaei prin intermediul imaginarului mitic și al dimensiunii arhetipale, dezvoltând în acest sens problema celuilalt ca element esențial de la creația lumii. Se dezvăluie astfel o alteritate care există atât istoric, cât și fenomenologic. La acest nivel, alteritatea completează creația și implicit identitatea, făcând posibilă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dezvoltând în acest sens problema celuilalt ca element esențial de la creația lumii. Se dezvăluie astfel o alteritate care există atât istoric, cât și fenomenologic. La acest nivel, alteritatea completează creația și implicit identitatea, făcând posibilă existența eului prin contrast. Investigând imaginarul mitic românesc, Afloroaei susține că există trei înfățișări ale celuilalt, acesta putând fi întâlnit ca "Nefrate al lui Dumnezeu (al puterii originare), ca Satan testamentarul și drept cel care, aici, în lume, zădărnicește viața omului sau se opune elementelor firii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoriei propriu-zise, fiind rezultatul conturării unui răspuns la o serie de probleme fundamentale. În termenii lui Afloroaei, răspunsul este o obiectivare a unei anumite memorii arhetipale, pe care, în absența unei definiri din partea autorului, o putem considera fundamentul ultim al imaginarului mitic, o temă fundamentală care se poate traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a alterității. Din acest punct de vedere, putem afirma că între identitate și alteritate se conturează o relație intrinsecă, acestea existând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nouă valorizare a autoimaginii. Cu toate acestea trebuie precizat faptul că transformările pe care le implică schimbul cultural sunt departe de a genera eliminarea elementelor identității sau o modificare radicală a mentalității, fiind vorba doar despre o îmbogățire a conținutului imaginarului și a vieții culturale, în general. Fiind tributar investigației psihologiei și sociologiei și preluând ideile lui E. M. Lipiansky, care susține că identitatea oscilează între "alteritatea radicală și similaritatea totală"476, Alin Gavreliuc reia ideea că identitatea este prin însăși esența
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe care eul nu o poate atinge, mai exact a acelor elemente pe care individul le proiectează în altul, fiind vorba, în mod evident, despre un altul care dobândește capacități și puteri dincolo de posibilitățile eului și care țin de domeniul imaginarului. Din acest punct de vedere, alteritatea nu este legată de încercarea de a-l înțelege pe celălalt, de a-l accepta sau respinge, ci este proiectarea unui eu ideal, o identitate dorită. Situația nu are un grad de generalitate, fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rămân închise pentru eu. De fapt, este vorba despre mecanismul prin care alteritatea iese din tiparele obișnuite ale celuilalt ca opus mie, pentru a construi imaginea unui personaj care răspunde unor nevoi și funcții care își extrag conținutul din bogăția imaginarului. Acest tip de alteritate devine răspunsul pe care o societate și cultura ei îl dau diferitelor probleme cu care se confruntă, răspuns care dobândește conținut în persoana liderului, a regelui, a eroului, a profetului sau sfântului. Acest altul nu mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alterității. Un astfel de punct de vedere, deși perfect explicabil prin recursul la istorie și chiar la fenomenologia istoriei, pare să lase în urmă un aspect extrem de important, mai exact faptul că analiza miturilor și simbolurilor, și în general a imaginarului din cele mai vechi timpuri, evidențiază faptul că se poate vorbi despre un arhetip al liderului, al conducătorului, că individul, prin esența sa are nevoie de un personaj, sau de o serie de personaje, care să-i rezolve problemele cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu care se confruntă individul sunt cele care dau sens și conținut alterității, ceea ce, în mod evident, nu înseamnă că aceasta nu are propriile ei particularități date, ci doar că acest tip de alteritate are o funcție care provine din imaginar și se hrănește din acesta. Ce se întâmplă însă cu acest arhetip în cadrul societăților contemporane? Unde a dispărut nevoia de a avea un conducător, un lider care să îndeplinească aceste funcții? Cum, în termenii discuției, mai putem vorbi despre proiectarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]