5,035 matches
-
comozi ai inerției noastre, din a ne fi gustat ironic agonia. Românul își zeflemisește propria lui condiție și se risipește într-o autoironie facilă și sterilă. M-a revoltat totdeuna absența dramatismului în trăirea destinului nostru, m-a durut această indiferență spectaculară, acest perspectivism exterior. Dacă toți împreună am fi suferit intens de dezastrul nostru, dacă am fi deznădăjduit organic de neînsemnătatea noastră în lume, cine știe dacă, prin acele mari conversiuni morale ce se întîmplă numai pe culmi, astăzi n-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
calități, merite, virtuți, să le explice ascensiunea prin valori, iar celorlalți căderea prin deficiențe. Marii posesori ai acestui Pămînt,care se plictisesc pe când alții își șterg sudoarea, constituie o categorie de oameni pe care toți mizerabilii globului îi fericesc cu indiferența lor. Săracii sânt singura forță a universului. Ei trebuie să fie proști sau nebuni, de permit fericirea alături de ei. Oamenii talentați și dotați se mistuiesc în mizerie și boală, capetele productive ale omenirii își consumă energia în utopii, pentru ca bogații
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de la Curtea de Apel Iași pentru a putea fi judecat În condiții corecte”. ,,Condamnat a doua oară”, de această dată, nu au mai fost comuniștii, ci magistrații Curții de Apel Iași; inexplicabil, ieri, dizidentul Alexandru Tăcu s-a confruntat cu indiferență instanței de judecată. Avocatul acestuia crede că magistrații au dat deja sentința În cazul clientului lui; Alexandru Tăcu a spus că ieri s-a simțit la fel ca În momentul În care comuniștii l-au condamnat cu zeci de ani
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai întortocheate decât le-a bă nuit până acum. Plescăie de câteva ori din limbă, ca să și ascundă curiozitatea. Cască zgomotos și se întinde leneș. Apoi cască din nou. Se freacă somnoros la ochi. Între două căscături, o întreabă cu indiferență în glas: — Și ce ți-a zis Flaccus? Trosnește ostentativ din fălci. În realitate, trepidează de ne răb dare. E musai să-i înșele însă vigilența. Mi-a vorbit de un prieten de-al său..., nu... o simplă cu noștință
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu a fost irațional din partea ei să-și pedepsească musafirii o zi întreagă cu lecturi? Le vâră pe gât frumuseți care se ofilesc pe măsură ce cresc oboseala și plictisul. S ar putea ca la sfârșit să-i apuce greața, că de indiferență au dat dovadă și până acum. Oftează nefericită. Nu e prima dată când se gândește că, în loc să ducă la un interes sporit pentru litere, lecturile astea publice creează indigestie. — Da’ vii odată, sau ai adormit? strigă Agrippina după ea. Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
zău? se minunează Rufus mai mult ca să-l întărâte. Tânărul se împurpurează. — Păi, când un soldat ajunge în garda pretoriană, nu se zice că e transferat? — Și ce-i cu asta? Pe când noi suntem aleși. Rotunjește buzele și accentuează: — Aleși. Indiferența din ochii celuilalt îl face să repete cu încăpățânare: — Aleși. Silabisește rar: — Ca pentru pro-mo-va-rea ca va-le-ri-lor în Se-nat. — Tu te vezi deja în statul-major al principelui, râde Rufus. — S ar putea să ajung, spune celălalt, cu ton de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și strînse fierbătorul, cele trebuitoare ceaiului și ibricul. Se uită prin agenda de pe biroul lui Viv, Întorcînd paginile, citind numele. Domnul Symes, domnul Blake, domnișoara Taylor, domnișoara Heap... Știa deja ce dezamăgiri Îi Îndemnaseră să sune: iubite necredincioase, suspiciuni chinuitoare, indiferență afectivă. GÎndul acesta o neliniști. CÎt de groaznică era munca asta! Chiar și cu Viv alături, care-o făcea suportabilă, ce oribil era să fii aici, În timp ce tot ce conta pentru tine, tot ce era real, cu sens, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Cetățeanul puternic este interfața necesară dintre societatea civilă și sistemul politic. Între multele calități pe care trebuie să le aibă cetățeanul se numără și capacitatea de a participa, de a nu fi indiferent. Cea mai gravă boală a democrației este indiferența. Nu putem avea o societate civilă puternică dacă suntem indiferenți la suferința din jurul nostru, dacă întoarcem capul când vedem copiii străzii, dacă uităm că există oameni bolnavi, dacă trecem nepăsători pe lângă gunoaiele de pe strada noastră, dacă suntem preocupați de ambianța
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
femeile Bombayului pe care nu putuse să-i salveze îl urmăreau apatici cum predică sau, și mai simplu, nu-l urmăreau deloc, mestecând betel, hoinărind sau făcând comentarii și, din ce în ce, cu fiecare semn de amuzament sau de indiferență, păreau să-și etaleze individualitatea. Cum puteau oare? Ăsta era răspunsul. Asia supraaglomerată, unde individul nu avea nici o importanță. Se răsti la conducătorii de ricșă uluiți de pe stradă și simți asta ca pe o umbră a furiei lui Dumnezeu. Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vocea, femeia întoarce capul și pentru un moment Bobby se uită în ochii ei. Ea îi întoarce privirea cu o figură splendid de insolentă, fără să clipească, nici măcar a apreciere. Pretty Bobby nu este obișnuit să fie tratat cu atâta indiferență. Cu un gest deliberat, femeia îi întoarce spatele și-și conduce însoțitorul înăuntru. În runda a doua, Flanagan și Philips sunt bătuți măr. Este în special vina lui Flanagan, care a jucat ridicol de inconstant, comparativ cu siguranța lui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se trezește cu poala hainei sfâșiată. Cu toate acestea, în timpul acestei seri s-a întrețesut un gând anume. Pretty Bobby știe ce-ar vrea să fie. Pagină separată Femeia de la hotel persistă în mintea lui Bobby. Siguranța de sine și indiferența ei. Spatele ei alb și figura ovală. Se întreabă ce vârstă are și-și răspunde că este cu puțin mai mare decât el. Cum ar fi să stea cu ea într-un balcon? Cum ar fi să se uite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
uite toate”... Împăcăciunea pe care o propune oamenilor ca răsplată pentru toate ostenelile sale este robie curată, pentru că el cere toată moșia răzeșilor ca să-și ,,întregească” ce-i al său. La întrebarea: ,,Și noi ce facem?”, boierul răspunde cu o indiferență cinică: ,, Ce vă va lumina Dumnezeu!” Brusc, toți Șoimăreștii pricepură ,,râsul cel bun al Orheianului”. Dialogul dintre Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu încordează la maxim dramatismul scenei, grăbind deznodământul. Când Orheianu, sigur că ,,nu va cuteze unul să miște
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai ales asupra suferinței încorporate în opera de artă. Meșterul Manole este conform baladei cel mai valoros dintre constructori: Și Manole zece / Care-i și întrece. El trăiește nu numai drama zidirii soției sale Ana, cât și pe cea a indiferenței domnitorului față de propria sa persoană. De aceea, privită în semnificația ei cea mai profundă, balada Mănăstirea Argeșului este expresia artistică populară cea mai izbutită a laudei spiritului creator, hărniciei oamenilor acestor meleaguri. Valoarea deosebită a baladei rezidă în drama artistului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un dirijor „prodigios“, capabil, într-o interpretare a Simfoniei a 8-a de Bruckner, să fie „magnific, expresiv și uman“, dar la fel de capabil „să nu-și dea osteneala să se ridice la nivelul la care ar fi trebuit“. „Răceală și indiferență...“, nota Richter vorbind de un spectacol verdian, Otello, cu Jon Vickers și Mirella Freni. Oricât le-ar displăcea astăzi unora să facă uz de memorie, cazul Karajan nu poate fi separat de pactul său cu diavolul, în anii ce au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
-ți dai seama. Mi-a spus-o fără să insinueze ceva. O spunea părând că se minunează. Nu am scris nici un nume pe mormânt. Cel mai rău e că nici până astăzi nu am nici o remușcare și că revăd cu indiferență ceea ce am făcut, cu aceeași indiferență de-atunci. Nu sunt mândru de asta. Dar nici nu mi-e rușine. Nu durerea m-a împins să o fac, ci vidul. Vidul în care am rămas și în care voiam să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-o fără să insinueze ceva. O spunea părând că se minunează. Nu am scris nici un nume pe mormânt. Cel mai rău e că nici până astăzi nu am nici o remușcare și că revăd cu indiferență ceea ce am făcut, cu aceeași indiferență de-atunci. Nu sunt mândru de asta. Dar nici nu mi-e rușine. Nu durerea m-a împins să o fac, ci vidul. Vidul în care am rămas și în care voiam să rămân singur. El nu ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bărbații, pe care nu punea niciun preț. - E în regulă, nu s-a întâmplat nimic. Toate bune și frumoase. Măcar am văzut și eu cum arata sexul unui bărbat, pot face măcar unele posibile comparații... Își zâmbi parcă sieși cu indiferență și o oarecare șiretenie. Apoi se propti cu ambele mâini de consolă chiuvetei și se privi în oglindă. - Mai ești supărată pe tine?....I se adresa celei din oglindă că unei posibile interlocutoare, apoi se duse iarăși cu gândul la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
clasa a ÎI -a, gol la început, dar care treptat-treptat s-a supraaglomerat. Devenisem puțin bănuitoare vis-a-vis de expresia unor fete care se ascundeau în spatele ziarelor „Scânteia,” sau al unor reviste, dar în cele din urma le tratasem doar cu indiferență. O bună prietenă, Irina, mare amatoare de reviste franțuzești îmi făcuse cunoștiință cu un securist de la care procuram lunar revistele„Elle” și „Lui”. Eram în trend cu modă, dar mai ales cu toate evenimentele mondene din Paris. Cu securistul ne
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu va fi și pentru ultima oară...Așa că, nici gậnd de avort! -Tatăl copilului știe? o întreba indiscret doctorul. -Inca, nu, dar va afla cât se poate de curậnd și vă asigur că reacția lui mi-e pur și simplu indiferență...Eu decid ce fac cu viața mea și a copilului meu. Pentru o clipă s-a speriat puțin și s-a oprit din povestit.Cineva a intrat în salon, dar ea nici macar nu s-a întors să vadă , și cine
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
aveți impresia că asta ajută la ceva, întreabă chipul ei frumos, aveți impresia că unde sunt doi puterea crește, dar boala nu ține cont de asemenea lucruri, bolii îi place să dezbine cuplurile. Când s-a declanșat, întreabă ea cu indiferență, iar el răspunde, în dimineața aceasta, m-am trezit de dimineață, dar nu am mai putut să cobor din pat; vocea lui e încă stăpânită de uimire, este pregătit să îi prezinte cu dezinvoltură toate detaliile, chiar și vecina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
părul în dezordine, privirea îngrijorată și cercuri negre în jurul ochilor de la machiajul întins, de parcă aș fi primit un pumn în față, mi se pare că nu mai știu ce să îmi doresc nici măcar mie. La clinică suntem primiți cu o indiferență mută, teancul de hârtii de pe pat vorbește de la sine, o asistentă frumoasă ne conduce în salon, cu politețea unei cameriste de hotel întipărită pe față, iar eu sunt surprinsă să văd în cadrul ușii un polițist adormit, căscând fără întrerupere. Privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
acesta nu a fost decât începutul, trebuie că mai ai multe alte surprize pentru mine, iar eu murmur, chiar așa? El spune, sigur că da, trebuie să te revanșezi față de mine într-o singură noapte pentru toți anii aceștia de indiferență, eu mă întorc pe burtă, hai să dormim puțin înainte și să mâncăm ceva, dar el nu mă ascultă, un obiect rece și neted se rostogolește pe spinarea mea ca un făcăleț, obligându-mă să mă întind, crezi că te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
noi aproape că nu mai comunicăm, asta ți se pare ție legătură strânsă? Dar ea zice, îmi este foarte clar, uite cât de rău reacționezi, aceasta este alegerea ta, să reacționezi astfel. Cum adică reacționez rău, întreb eu, oscilând între indiferență și surpriză, orice femeie în situația mea ar reacționa ca mine dacă soțul ei s-ar comporta așa cum face el, ea leagănă fetița și spune, ești sigură? Întrebarea ei directă trezește în mine îndoiala, așa că spun, cred că tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
iar eu o îmbrățișez pe Noga așa cum făceam când era la grădiniță, când părinților li se cerea să li se alăture copiilor în cerc, Udi rămânea întotdeauna pe scaun, dar eu mă grăbeam spre ea, pentru a-i acoperi lui indiferența, îi simt privirile înfipte în spinare, mă legăn nerăbdătoare în ritmul copilăriei mele, în pădure, în pădure, în pădure, vom dansa, vom dansa. Îmi întorc fața și iată-l stând acolo în picioare, rezemat de perete, palid și transpirat, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ei nelăsând acolo nici un fel de cicatrice, apoi îmi smulge pixul din mână și semnează, aproape cu ochii închiși, un ghem de firișoare de cerneală albastră în josul paginii, treaba a fost făcută, este greu chiar și când este ușor, oftez, indiferența ei mă deprimă, deși lucrurile au mers ușor, nu a fost nevoie de discuții interminabile, de explicații, de consolări și încurajări. Ea scoate un pachet de țigări din dulăpiorul ei și mă servește, hai să ne mișcăm puțin, o ajut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]