3,661 matches
-
fiecare în funcție de viața după care tânjim. Mânați de dorința de a afla expresia pură, manifestă în înțelegerea propriului sine. Urmărind un fir intuitiv, imaginile expresive, pline de vigoare ale artistei investighează simboluri perene. Atelierul funcționează ca o Arcadie care stimulează individualitatea artistică; el se înfățișează - asemenea unei grădini închise - drept spațiu al unei liniști plăcute, învăluitoare, în care te poți abandona cu încredere libertății contemplative. Portretele Almei Redlinger poartă pecetea intimității și a unei calde familiarități; interioarele sale cu flori și
In Memoriam Alma Redlinger la Galeria ICR Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105738_a_107030]
-
la orgoliul creatorului, până la stăruința ultimilor ani de a-și controla zilele cu limpezime tragică. Așa cum își concepe cercetarea, Mihai Apostol se erijează în martor al vigorii intelectuale a lui Al. T. Stamatiad, al energiei sale frânte, al contrastelor acestei individualități pronunțate. Scopul lui Mihai Apostol a fost, după cum și mărturisește, să ofere "crochiuri biografice" pe baze documentare. Reușita, poate chiar nesperată de autorul ediției, constă în a fi dat în vileag ce se petrece dincolo de aparențele mecanicii cotidianului exprimării. Să
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
fixată prin însușiri, printr-un caracter atribuit sau printr-o mașinărie socială disciplinară care o reduce la un corp docil. Confruntat cu înstrăinarea și constrângerile vieții moderne, proiectul eroului lui Musil se convertește în efortul de a-și salva propria individualitate. Și, pentru că spațiul exterior este iremediabil reificat, nucleul subiectivității autentice ia forma unei interiorități care, oricât de ciudat ar părea, nu-și poate afla un corespondent în exterior. Ceea ce este și mai ciudat este faptul că subiectul musilian nu va
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
resort ultim al poeziei sale. Tragismul programat, viziunea sumbră, a oferit de la început stilului o coloratură inconfundabilă. Peisajul imaginat de Goga posedă cosmicitate grandioasă și anonimă; aluzia individuală, referirea personală rămîn pe planul al doilea. Detaliile umane concrete, indivizii și individualitățile distincte capătă sens doar ca reflex al generalului, al cosmicului. Într-o asemenea perspectivă abisală asupra lumii, relația metaforică devine esențială. Abilitatea construirii de metafore marchează stilul lui Goga încă de la primele poezii. „Azi moare-nfiorarea cetăților de stele Și înțelesul
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
și octosilabi, mișcîndu-și textul doar între două figuri prozodice, Goga își transformă poeziile în posibile fragmente dintr-o compunere vastă, dintr-o epopee subterană de mari dimensiuni, din care doar cîteva fragmente răzbat la suprafață. Pornirea spre cosmicitate anonimă, anularea individualității în favoarea generalului apar slujite și de prozodie. Chiar dacă perioada epopeilor trecuse de mult, romantismul tardiv al lui Goga a păstrat ceva din visul epopeic; imboldul său prim va fi fost acela de a schița un fel de epopee a satului
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești pe care opțiunea înstrăinării ar fi provocat- o. Legată intim de ea, tema contrastului profund dintre sat (perceput
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
mor, De la noi, Singur, Părăsiți, Zadarnic etc.etc.), tot mai multe pe măsura avansării în vîrstă. Goga a privit mereu orașul cu neîncredere și antipatie; Bucureștiul, Parisul sau indiferent ce așezare urbană înseamnă pentru el o aglomerare de păcate ce anulează individualitatea umană. La oraș, poetul se simte în exil și singurătate totală; îi rămîne doar visarea la satul natal și cîte un semn întîmplător sosit din Ardeal pînă la el. Doar în sat, în teluric și în proximitatea naturii răsar poeziile
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
la concesii, deși acestea au tot mai puțin ce căuta în ecuație atunci când vorbim despre performanță în general, inclusiv cea artistică. De aceea, orice demers cultural și artistic generator de performanță, apare în lumea noastră mai mult pe seama unor individualități și foarte rar în dreptul unor ansambluri artistice mai mari. În ultima vreme însă, mentalitățile - de voie, de nevoie - tind să se schimbe, lent, ce-i drept, și la noi. Astfel, după o serie nemaintâlnită de ani buni, de săli
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
coregrafia: Victoria Newlyn au completat alături de dirijorul Cristian Sandu și de maestrul de cor Stelian Olaru echipa de realizatori a unui spectacol care constituie - fără nici o îndoială - un prag profesional și mai înalt, atins nu doar de o sumă de individualități (protagoniștii fiind în cea mai mare parte soliști invitați) ci de toate echipele profesionale ale Operei Naționale București, de la cele artistice, din care orchestra și corul merită din nou toate aplauzele, la cele tehnico-artistice, care au putut să recreeze o
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
bașii Robert Buzilă și Ionuț Copăcel - cărora li s-a alăturat în momentele esențiale, aceeași Daniela Goria. Nu doar coriști, ci veritabili actori-cîntăreți, care au stăpînit partitura memorată fără ezitări vizibile, au devenit părți ale întregului și în același timp individualității scenice de mare efect! Ei au fost culoarea și spiritul actului artistic, au antrenat întregul spațiu - al scenei și al publicului deopotrivă. O contribuție mută, dar remarcabilă a venit din partea designer-ilor - costume, recuzită și decor - un grup de studenți
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
desfășurarea discursului muzical; acolo, fiecare frază muzicală se trăiește. Instrumentiștii se ascultă între ei, se susțin, se concentrează instantaneu pe solistul ori compartimentul cu relief în polifonie, asigurându-i prioritatea sonoră. Este și meritul lui Zacharias, care a cultivat și individualitatea muzicienilor, promovarea lor în lucrări anume alese - asemeni Simfoniei concertante în Si bemol major pentru oboi, fagot, vioară, violoncel și orchestră realizată cu concursul lui Gyula Stuller (vioară, ton suplu, de „vrajă”, cu rotunjime mângâietoare), Dagmar Eise (fagotistă, precizie metronomică
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]