5,050 matches
-
surprindă condiția femeii în societatea românească de astăzi. În acest sens, textul "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism, pe care l-am conceput, aduce în prim plan ideea că în societatea românească actuală, asimetriile și inegalitățile de gen sunt încă foarte prezente și vizibile mai cu seamă în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților din sfera vieții private. Acestea sunt generate și susținute prin mentalități și mecanisme socio-culturale conservatoare, în bună parte perpetuate din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
privire dinspre postcomunism, pe care l-am conceput, aduce în prim plan ideea că în societatea românească actuală, asimetriile și inegalitățile de gen sunt încă foarte prezente și vizibile mai cu seamă în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților din sfera vieții private. Acestea sunt generate și susținute prin mentalități și mecanisme socio-culturale conservatoare, în bună parte perpetuate din perioada comunistă, care mențin rolurile tradiționale și stereotipurile de gen, restricționând astfel alegerile, oportunitățile, dezvoltarea și participarea femeilor la viața
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
explicită, miza egalității între femei și bărbați în spațiul public și privat. În culturile predominant patriarhale/masculine, însăși ideea egalității de gen este pervertită și devine egalitate cu standardul masculin, în raport cu care se structurează practicile sociale și aranjamentele instituționale. Astfel, inegalitățile și asimetriile de gen se perpetuează într-o formă mai subtilă și paradoxală, chiar sub acoperirea și prin mijlocirea idealului egalității de gen. Privite în sinteza lor, textele reunite în cadrul acestui volum ne îndreptățesc să afirmăm că emanciparea femeilor în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
strategiile de modernizare de tip comunist, centrate pe emanciparea și egalizarea de gen, au avut, în realitate, efecte contradictorii, în sensul că au condus la diminuarea unor diferențe considerate generatoare de inferioritate pentru femei și, în același timp, au consolidat inegalitățile de gen și au încălcat grav drepturile și libertățile individuale 1. În 1989, la ieșirea cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de gen și patriarhatul de stat2. Aceasta este "moștenirea" cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
standardul masculin; • astăzi, asistăm la delegitimarea ideii de egalitate între femei și bărbați din cauza contaminării acesteia cu accepțiunea de egalitarism și ștergere a diferențelor, utilizată în timpul comunismului; • a ierarhizat diferențele și rolurile de gen, convertindu-le, astfel, în deficiențe și inegalități construite social; • politicile publice ale regimului comunist au legitimat modelul tradițional al familiei și diviziunea muncii în funcție de gen în spațiul domestic, extrapolat și la nivel macrosocial prin segregarea și ierarhizarea muncii (productive-neproductive) și a domeniilor/ramurilor economice în baza importanței
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
românească postcomunistă stă sub semnul unui paradox și reproduce reflexul formalismului (a formei goale de fond) cu care ne-am obișnuit din regimul anterior, în sensul că multe dintre politicile și programele derulate în numele egalității de gen perpetuează, în fapt, inegalitățile de gen specifice culturii masculin-patriarhale. Acestă situație, aparent paradoxală devine explicabilă, dacă analizăm în profunzime "softul mental" invizibil (valorile, atitudinile, mentalul colectiv, comportamentele specifice societății și culturii românești), care stă în spatele legilor, reglementărilor adoptate și a instituțiilor create. Programele guvernamentale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
egalității de șanse, promovat astăzi în programele și politicile publice este cel puțin discutabil, având în vedere că principiul meritocratic pe care îl conține (conform căruia femeile nu ar trebui promovate prin acțiuni afirmative) permite perpetuarea nedreptăților trecute și a inegalităților de gen în prezent. A asigura egalitatea de șanse în raporturile sociale de gen înseamnă a asigura o egalitate ca punct de plecare, o egalitate în privința condițiilor de pornire în competiția socială. În acest caz, egalitatea de gen (ca egalitate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de gen înseamnă a asigura o egalitate ca punct de plecare, o egalitate în privința condițiilor de pornire în competiția socială. În acest caz, egalitatea de gen (ca egalitate de șanse), raportată la principiul liberal al meritocrației, ignoră, din start, existența inegalităților de gen din zona vieții private și faptul că femeile, cărora le revine munca din sfera vieții private, au acces redus la competiție și resurse. Cu alte cuvinte, principiul egalității de șanse rămâne un concept fără fundament real pentru că nu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
concentrează pe oferirea de condiții similare fără a ține seama de nevoile diferite, specifice celor două genuri. De exemplu, femeile erau încurajate să practice aceleași meserii ca bărbații, să își asume aceleași responsabilități. Acest lucru nu făcea decât să perpetueze inegalitățile pentru că erau abordate efectele și nu cauzele acestor inegalități. Tentativa de estompare a diferențelor dintre femei și bărbați în sfera publică a avut drept consecință supraaglomerarea femeii în sfera privată. Spre deosebire de abordările bazate pe ideile de "egalitate între sexe" și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
seama de nevoile diferite, specifice celor două genuri. De exemplu, femeile erau încurajate să practice aceleași meserii ca bărbații, să își asume aceleași responsabilități. Acest lucru nu făcea decât să perpetueze inegalitățile pentru că erau abordate efectele și nu cauzele acestor inegalități. Tentativa de estompare a diferențelor dintre femei și bărbați în sfera publică a avut drept consecință supraaglomerarea femeii în sfera privată. Spre deosebire de abordările bazate pe ideile de "egalitate între sexe" și "egalitate de tratament", adică pe ideea că cele două
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
tratament", adică pe ideea că cele două genuri trebuie tratate la fel, conceptul de egalitate de șanse insistă tocmai pe specificitatea nevoilor celor două genuri. Femeile nu trebuie tratate în același fel cu bărbații pentru că aceasta înseamnă, de fapt, reproducerea inegalității, bărbații reprezentând norma 4. Politicile egalității de șanse dintre femei și bărbați se concentrează nu numai asupra drepturilor femeilor, ci și asupra mecanismelor și structurilor care produc și reproduc inegalitatea și discriminarea. De aceea, sunt implicate nu numai sancțiuni privind
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
același fel cu bărbații pentru că aceasta înseamnă, de fapt, reproducerea inegalității, bărbații reprezentând norma 4. Politicile egalității de șanse dintre femei și bărbați se concentrează nu numai asupra drepturilor femeilor, ci și asupra mecanismelor și structurilor care produc și reproduc inegalitatea și discriminarea. De aceea, sunt implicate nu numai sancțiuni privind încălcarea drepturilor femeilor, ci și acțiuni afirmative. Conceptul de egalitate de șanse este, însă, unul relativ nou, consolidat în anii '90 ai secolului trecut, deci după prăbușirea comunismului. În epocă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Politica pronatalistă represivă, care voia să consolideze rolurile de mame și îngrijitoare, le-a deposedat pe femeile ce au trăit în regimul ceaușist de propriul corp și de propria sexualitate. Toate acestea s-au constituit în mecanisme de perpetuare a inegalităților de gen și nu de reducere a lor. Bibliografie Băban, Adriana, "Sexualitatea și comportamentul reproductiv în România post-ceaușistă. O abordare psihologică", în Susan Gal & Gail Kligman (eds.), Reproducerea diferențelor de gen. Politici, sferă publică și viață cotidiană în țările postsocialiste
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de cantine, creșe și grădinițe de copii, "mijloace simple, de toate zilele, care nu presupun nimic pompos, grandilocvent și solemn, care sunt în stare să elibereze într-adevăr femeia, care sunt în stare să reducă și să desființeze, într-adevăr, inegalitatea ei cu bărbatul în ceea ce privește rolul ei în producția socială și în viața socială"9. Arătând că, într-o perioadă scurtă de timp, puterea sovietică a făcut pentru femei cât n-au făcut într-o sută de ani toate republicile burgheze
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Plenara CC al PCR din 8-9 ianuarie 1947: "Noi le-am dat drepturi egale cu ale bărbaților, dar să nu credeți că legea prin care li se acordă aceste drepturi egale cu ale bărbaților este de ajuns. Pentru că obiectiv stăruie inegalitatea în conștiința oamenilor, în moravurile vieții noastre, lucru de care trebuie să ținem seama"48. Constituția din 1948 a fost prima constituție care prevedea explicit interzicerea discriminării de gen. Prin nemenționarea deosebirilor de sex în constituție se declara clar egalitatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
egalitatea sexelor se transforma în unicitatea sexelor. Departe de a fi elementul cheie al emancipării pe care Engels a visat-o, angajarea femeii a reprezentat, atât în România comunistă, cât și în Uniunea Sovietică, încă un mod de a evidenția inegalitățile de gen. Astfel, nu s-a produs dispariția patriarhatului, activitățile domestice rămânând în cea mai mare parte în sarcina femeii, moștenirea relațiilor patriarhale fiind exacerbată și de structura paternalistă a statului socialist 63. A existat, de asemenea, un anumit formalism
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
infantile, dinamica morbidității specifice, incidența asupra calității produsului concepției 66. Practic, politica pronatalistă a regimului comunist a echivalat cu o "tragedie națională"67. Concluzii Definit drept suma de concepții, elaborate social și cultural, cu privire la diferența bărbat/femeie, la puterea și inegalitatea care structurează reproducerea acestor diferențe în practicile instituționalizate ale societății, noțiunea de gen variază din punct de vedere istoric și constituie una din modalitățile prin care sunt imaginate, constituite și legitimate statele 68. Una din marile promisiuni ale comunismului a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
socializării de gen diferențiate. Încă din anii '70, studiile feministe și cercetările cu privire la dinamica relațiilor sociale dintre sexe arată că problematica egalității între femei și bărbați este necesar să fie abordată la intersecția dintre spațiul public și cel privat pentru că inegalitățile din zona vieții private se proiectează, inevitabil, și se consolidează în sfera muncii profesionale și a vieții publice 1. Prin această abordare, munca de îngrijire ("care") este scoasă din orizontul vieții private pentru a contribui la punerea în discuție a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
furnizori ai serviciilor de îngrijire și de bunăstare. Această stare de fapt arată că problematica articulării muncii productive cu activitățile de îngrijire nu este rezolvată, iar regimurile europene ale bunăstării, cu excepția țărilor nordice, dau un răspuns încă incert la subiectul inegalităților de gen din sfera vieții publice și private (inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca de îngrijire). Constatarea acestei realități problematice a determinat ca munca domestică, privită ca ipostază a muncii de îngrijire prestate în interiorul familiei, în principal de către
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
stare de fapt arată că problematica articulării muncii productive cu activitățile de îngrijire nu este rezolvată, iar regimurile europene ale bunăstării, cu excepția țărilor nordice, dau un răspuns încă incert la subiectul inegalităților de gen din sfera vieții publice și private (inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca de îngrijire). Constatarea acestei realități problematice a determinat ca munca domestică, privită ca ipostază a muncii de îngrijire prestate în interiorul familiei, în principal de către femei, să devină un câmp de cercetare referențial, cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în jurul unui set de întrebări, precum: Care sunt aspectele problematice în raport cu munca și piața muncii din perspectiva (in)egalității de gen? Care sunt mecanismele sociale, culturale și politice care contribuie la (re)producerea diviziunii sexuate a muncii și la conservarea inegalităților de gen din sfera vieții publice și private în societatea românească postcomunistă? Cum se transformă diferențele între sexe în inegalități de gen? Ce sunt politicile de "reconciliere" între munca profesională și viața de familie/personală? Cum pot aceste politici să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen? Care sunt mecanismele sociale, culturale și politice care contribuie la (re)producerea diviziunii sexuate a muncii și la conservarea inegalităților de gen din sfera vieții publice și private în societatea românească postcomunistă? Cum se transformă diferențele între sexe în inegalități de gen? Ce sunt politicile de "reconciliere" între munca profesională și viața de familie/personală? Cum pot aceste politici să reducă inegalitățile de gen în raport cu munca, în condițiile în care modele culturale sunt rezistente la schimbare? Obiectivul privind creșterea ratei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen din sfera vieții publice și private în societatea românească postcomunistă? Cum se transformă diferențele între sexe în inegalități de gen? Ce sunt politicile de "reconciliere" între munca profesională și viața de familie/personală? Cum pot aceste politici să reducă inegalitățile de gen în raport cu munca, în condițiile în care modele culturale sunt rezistente la schimbare? Obiectivul privind creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii în România sau "emanciparea prin muncă" a femeilor, ca reflex al alinierii la politicile europene
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
baza egalității de gen. Ipoteza de lucru care stă la baza acestui studiu se referă la faptul că absența politicilor de suport a pieței muncii, care să se adreseze deopotrivă femeilor și bărbaților, conduce, în fapt, la perpetuarea și conservarea inegalităților de gen în raport cu munca, precum și la alte dezechilibre de ordin demografic (scăderea natalității), în ciuda idealului emancipator al politicilor de ocupare. Cu alte cuvinte, dezideratul "emancipării prin muncă a femeilor" nu conduce, automat, la o egalitate de gen substanțială, cu atât
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se pare că nu am extras încă lecțiile necesare, ci reproducem, din reflex, aceleași practici sociale, legitimate prin modelele culturale conservator-patriarhale. În acest studiu analizez, așadar, raportul muncă productivă-muncă reproductivă, ierarhizarea și valorizarea lor inegală, mecanismele socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață feminine, plasate în contextual societății românești postcomuniste. 1. Inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca domestică/de îngrijire - un dezechilibru social structural Inegalitățile de gen structurale în raport cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]