4,059 matches
-
cultura europeană de la 1789 încoace. Aceste concepții s au revigorat în secolul XX, atât prin violența comunistă, cât și prin bunele intenții, prin tendința de hipercorectitudine (politică!) a democrațiilor occidentale. Să nu uităm, însă, zicala care spune că drumul spre Infern este pavat cu bune intenții. Exagerarea concepțiilor egalitariste poate duce, uneori, la anihilarea încă din faza inițială a personalităților și, deci, la întreruperea progresului omenirii. Cap. II - Copilul cu dizabilități - ce este diferit? Motto: ALBATROSUL Charles Baudelaire Adesea marinarii, voind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
spațiu misterios, situat între cer și pământ, unde sufletele se purifică; e) învățătura despre iertarea păcatelor și comerțul cu indulgențe. Indulgențele au fost introduse încă din secolul al XI-lea. Existau indulgențe complete, care presupuneau iertarea tuturor păcatelor și evitarea infernului, respectiv indulgențe parțiale. Acestea din urmă erau obținute cu sume de bani mai mici și priveau iertarea păcatelor pentru un număr fix de zile, „perioadă în care obținerea iertării era condiționată și de respectarea riguroasă a unor norme religioase”. Indulgențele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de aceeași natură cu aceste spirite. Riscurile sunt enorme și nu de puține ori șamanul sfârșește prin a cădea el însuși sub puterea spiritelor rele și a fi, în cele din urmă, posedat; b) psihopomp. Șamanul conduce sufletul mortului în infern. Este deci un personaj psihopomp. Din comunitate este singurul care cunoaște regiunile din afara acestei lumi. Doar șamanul poate călători în infern, în cer, deși riscurile de a se rătăci sau de a se pierde nu sunt deloc excluse. Nu de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sub puterea spiritelor rele și a fi, în cele din urmă, posedat; b) psihopomp. Șamanul conduce sufletul mortului în infern. Este deci un personaj psihopomp. Din comunitate este singurul care cunoaște regiunile din afara acestei lumi. Doar șamanul poate călători în infern, în cer, deși riscurile de a se rătăci sau de a se pierde nu sunt deloc excluse. Nu de puține ori, scrie Mircea Eliade, menirea unui șaman este de a călăuzi sufletul celui decedat în lumea de dincolo. Aceasta este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe plan macrocosmic -, el întruchipează haosul primordial, premateria, începuturile cosmogoniei.” Pe plan microcosmic, amestecul simbolizează „stadiul prenatal al ființei umane, epoca sa embrionară, acel regressus ad uterum”. În joc este pentru neofit o adevărată moarte inițiatică, în sensul coborârii în infern, al anihilării Eului, al atingerii stării haotice, mai scrie Constantin Bălăceanu Stolnici. * Albedo sau Leukosis. Prin transformări speciale, masa neagră va deveni o substanță alb-argintie, strălucitoare. La ea se referă textele vechi atunci când o numesc metaforic „aramă albă”, „mercur purificat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
criminalul și victima se găseau la un loc.” Text apărut în Universul, București, 28 iunie 1926, p.3. Reluat în Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și în Primăvara, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Comentarii 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, Gerge Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; se pot pune față în față toate textele). Apare nesemnat în ziar (material făcut în redacție). Dumitru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
problematic dacă Eminescu avea ce să caute. Aceste concordanțe cu mărturia lui Dumitru Cosmănescu ne vor interesa în demersurile noastre următoare. Amintim că, după 1944, singur Virgil Ierunca susține, în Franța, că Eminescu a murit asasinat. România trecea prin alt infern, cel comunist, în care mica chestiune Eminescu devenise o oază forțată de liniște aproape paradisiacă. 6. Și totuși, trebuie să mai spunem câteva cuvinte despre acest „alt bolnav d’acolo, unu’ furios, care a fost director sau profesor de liceu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
viața i se curmă la cincizeci de zile după Eminescu - și la zece ani după Ștefan Micle? Este ea o Didonă care-și pune vipere în sân după fuga lui Eneas - și pe care, mai apoi, același Eneas coborât în Infern o regăsește, ca umbră, alăturată de umbra fostului ei soț? Faptele acestea nici nu țin strict de istorie, ci pun, mai degrabă, oamenii de altădată în dialog, în discuție, cu noi, cei de azi, cărora ni se pot întâmpla lucruri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți de oțel care ați împodobit gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de foc în acest secol sângeros - infern diavolesc - cu inimi mutilate, cu trupuri strivite, răpuse de grele morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nemuritoare, groaza zilelor de atunci și trezire sfântă pentru vremi viitoare, când sub povara altor vitregii se vor ridica noi mucenici și se vor deschide noi gropnițe tăinuite de ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mă loveau de pe ambele părți ale podețului mai puternic, slobozind și înjurături. Acum eram în tranzit, în drum spre Pitești, tărâm apocaliptic unde mă așteptau corbii reeducării. Aici, la Jilava, am încropit și câteva versuri anticipând fenomenul Pitești: „Pitești, Pitești infern ce tulbură orice minte Ca un șuvoi de ape, un timp ce l-am trăit Mustrare, ispășire, ofrandă de pe munte Mi-aduc în piept toți morții, cu care-am pătimit” (Autorul) Sunt împovărat când scriu: și de crucea bătrâneții, 91
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu nopți nedormite, cu gemete mocnite care rup din carnea ta și îți vlăguiesc puterile sufletești. Am nevoie de iertarea cerului. Sunt vinovat! Atât! Domnul Dumnezeul părinților noștri va hotărî acolo sus, în cer. Până atunci, suspină în sufletele noastre infern tulburător, scrâșniri de lanțuri, gemete din adâncuri. Șiroaie de sânge și horcăiri de moarte, iubiri jertfite s-au stins acolo în nopți plumburii, luminând cerul celor rămași, care nu au părăsit câmpul de luptă, nu i-a înfricoșat chinul, nici
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna chemarea din urmă. Atunci, nici o putere din negrul infern nu va putea acoperi sudoarea frunții noastre, faptele noastre și însângeratele noastre patimi. „Astăzi și în zilele care vor urma, nu este decât un fel de a nu fi trădător, nu va fi decât un chip de viață care să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
contrariul: noi judecăm, adică cel mai des condamnăm în mod suveran regimul existent, societatea căreia aparținem, în numele unei glorii trecute, sau a regimului viitor, sau alegem dintre caracteristicile sale cea pe care o agreăm, trimițând-o pe cea conexă în infernul "ideologiei". Și fiecare înarmat cu scalpelul său începe să separe cu strictețe libertatea bună de cea rea, egalitatea bună de cea rea etc. Este adevărat că ne revine nouă să judecăm, însă abia după ce am ascultat părțile. Să nu începem
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează atenția asupra suitei de tablouri, unele de un exotism original, „întors” - tărâmul explorat neavând nimic din farmecul obișnuit al „primitivității” -, altele de un adânc umanitarism, dezvăluind un infern concentraționar, dar toate de un realism halucinant. În profunzime, însă, proza posedă robusta armătură a unui subiect unitar. Coborârea pe fluviul siberian este un itinerar de inițiere, străbătut de personajul central, basarabeanul Ion Răutu, surghiunit la ieșirea din adolescență, o
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Portret de om cosind în peisaj marin”, „Ethos”, 1982, 3; Ion Cristofor, Confesiunile unui exilat, TR, 1990, 23; Ion Negoițescu, Despre proza lui Virgil Tănase, RL, 1990, 27; Convorbiri: Eugen Simion -Virgil Tănase, CC, 1991, 10-12; Ion Vlad, Coborând în Infern, TR, 1993, 17; Constantin Cubleșan, Apocalipsa după Virgil Tănase, ĂLA, 1993, 177; Ileana Comănescu, Repere ale parabolei, CC, 1993, 10-12; Eugen Simion, El vaporean, ea buzoianca, L, 1994, 48; Diana Nedelcu, În dialog cu Virgil Tănase, CC, 1995, 8-9; Justin
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Kipling, Sartre, într-o ordine care contrazice toate cronologiile. Opera literară - cele mai multe eseuri pleacă de la cărți apărute - este un pretext pentru disocieri ingenioase și colorate. Personajele lui François Mauriac „sunt toate pe grătar și se frig la foc mic”, „secretul infernului sartrian este zicerea tatălui, a verbului a face, dispariția lui din limbaj, însoțită [...] de suveranitatea nemărginită a lui a fi. Faciosfera cedează pasul ființosferei. Esse a izgonit definitiv pe facere”. Boema lui Artur Enășescu stimulează o incursiune în mai multe
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de Titu Maiorescu. El face și o traducere din Infernul lui Dante (cântul VII), căreia i se adaugă două transpuneri din Schiller, Preîmblarea și Cântarea clopotului, realizate de N. Rucăreanu. R. Z.
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
eliberare, n-am avut nici o legătură: nici pachet, nici scrisori, nici vorbitor, nimic, nimic. V-au bătut În Închisoare? Cât am stat eu acolo n-au avut motiv să ne bată... Știam ce-a fost mai Înainte cu Piteștiul, cu infernul care a avut loc acolo... Dar În perioada aceea noi n-am auzit ca cineva să fi fost bătut... Am auzit că mai Înainte au fost acolo niște sârbi care făceau mare scandal... și am mai auzit c-a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Unde ați executat sentința? De la Securitate am fost transferat imediat la pușcăria din Pitești, Într-o celulă unde mai fusesem. Avea opt metri pătrați și erau șase paturi, iar noi, la un moment dat, eram 17 persoane. Era un adevărat infern. Dormeam pă jos. Vara era foarte cald, iar iarna foarte frig... Într-o parte era un hârdău, tinetă, cum Îi ziceam noi, unde ne făceam nevoile, iar În alta era unul unde era apă... Mâncarea era foarte puțină... numai o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ehlinger de la „Le Monde”) că „Dumnezeu este inițiativa tuturor inițiativelor noastre”. În ceea ce mă privește, refuz să pun pe seama Celui de Sus acele gînduri urîte, murdare, oribile care, în anumite zile, mă fac să disper, să simt cum mă muncește Infernul. *Care sînt dezavantajele și avantajele publicării cu întîrziere a unei lucrări de istorie literară? Principalul dezavantaj vine de acolo că îți dă sentimentul de „fată bătrînă”. De obicei, „fetele bătrîne” sînt exigente și chiar severe cu lumea din jur. Numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bune și-n cele rele, ca să cred în miturile despre ei imaginate de orășeni. Nu gust „bucolicele” cu extazuri artificiale, scrise de citadini care, vorba unui autor de la începuturile literaturii moderne, abia acum au aflat „pe unde se pișă găinile!” Infernul e în noi. Sînt zile cînd pot depune mărturie pentru asta. * Deși „frecat de viață”, nici azi nu pot accepta că (citez pe mai mulți) „cuvintele au fost lăsate omului să-i ascundă gîndul”. Am crezut mereu că sînt făcute
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la urmă o înmoaie. Așa s-a întîmplat și de data asta. După ce a mai tras o rafală în ceilalți, insultîndu-i pe rînd, s-a dus să deschidă ușa. „Lîngă o asemenea muiere nu te poți îndoi nicicum de existența infernului”, e de părere Sp. Și tot el adaugă: „Dar las că nici N. nu-i mai breaz: o minte cît poate. De fapt, se minte și se înșală pe sine. E amuzant să-l auzi cum povestește despre tertipurile la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a-mi recâștiga liniștea, era să părăsesc „Galeria” și să mă mut cu serviciul la Suceava. Ceea ce făceau „colegii” Împotriva noastră, era insuportabil și inuman. Cândva, posteritatea va trebui să cunoască Întregul adevăr, spre a ști cum poate deveni infern viața unui om! 793 am primit nimic, sunt neliniștit 300. I. Tăcerea ta, care ai răspuns totdeauna la timp, mă Îngrijorează. Deci te Întreb din nou: Ce faci? II. Problema neînsemnată cu tabloul lui Matei Millo mă preocupă pentru că noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
s-ar umaniza; dar, mai ales, am lăsa o altă moștenire, alte șanse de supraviețuire copiilor noștri, generației care va urma. Un jucător de bridge, București, [ianuarie] 1984, difuzată la 12 februarie 1984 Domnule director, încep scrisoarea mea La poarta infernului cu o serie de aspecte reale și zvonurile care le asociază Clanului Ceaușescu, ceea ce explică situația de mizerie indescriptibilă, atât morală, cât și materială, în care se zbate poporul român, sufocat de o armată crescândă de securiști care apără prin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]