6,119 matches
-
sigure pentru a le Învăța pe persoanele deficiente de auz să Înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu Îi pot Înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; labiolectura cere timp Îndelungat pentru a fi Învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară În comunicarea cu interlocutorii vorbitori
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vorbirea interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară În comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: persoanele deficiente de auz Înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei Învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă În ideile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
enunțului, cum contribuie fiecare componentă a contextului (fiecare sursă de ipoteze contextuale) la reconstituirea semnificației pe care locutorul a dorit să o vehiculeze prin enunțul său. Voi Încerca, În egală măsură, să evidențiez cât și cum contribuie competența semiotică a interlocutorilor la succesul actului de comunicare, În raport cu competența lor pragmatică. Nu am pretenția de a explora neexploratul și de a-l epuiza, de a deschide căi de acces absolut noi În domeniul atât de vast și de interesant al semio-pragmaticii și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretarea propriu-zisă a enunțurilor. Teoria are câteva puncte forte, dintre care menționez: este guvernată de principii care nu reclamă o competență specială pentru a asigura succesul comunicării. În cazul, de exemplu, al teoriei conversației propusă de Grice, fără cunoașterea de către interlocutori a maximelor conversaționale aceștia nu ar putea efectua demersul inferențial necesar recuperării a ceea ce autorul numește vouloir dire / speaker’s meaning. Teoria pertinenței operează cu un principiu fundamental al acțiunii umane, cel al randamentului, exprimat printr-un raport dinamic Între
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este o teorie explicativă care acoperă toate etapele unui act de interpretare/ Înțegere a unui enunț, Începând cu decodarea enunțului la nivel periferic și terminând cu reconstituirea, la nivel central, a gândului pe care locutorul a dorit să-l transmită interlocutorului; nu face exces de terminologie nouă, ea fiind clădită, aproape În totalitate, pe conceptele și noțiunile deja existente În teoriile anterioare ei (evident, cu unele delimitări, acolo unde este cazul); aduce În prim plan două caracteristici fundamentale ale comunicării: 1
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
viitor; doar cu ajutorul lui putem Îmbina vechiul cu noul, cunoscutul cu necunoscutul, Înțelesul cu neînȚelesul. Prin context, prezentul este ancorat În trecut; prin context, trecutul este prezentificat. Pentru că el, contextul, reprezintă locul comun (nu numai În sens spațial), locutorului și interlocutorului, În care se desfășoară orice act de comunicare. Înțelegerea / interpretarea unui enunț <footnote id = "2"> <footnote> este un proces care se desfășoară, cu necesitate, În prezent. El are la bază două surse de informații: fraza rostită și contextul, prezent și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fost ori o să fie În prezent le-avem pe toate. (Mihai Eminescu, Glosă) De ce trebuie studiat contextul? Pentru că fără a utiliza datele contextuale comunicarea ar fi imposibilă. Comunicarea implică, pe lângă un ce (fraza / propoziția rostită), un cine (locutorul), un cui (interlocutorul), un când (momentul enunțului), un unde (locul enunțului) care se Însumează Într-un de ce (obiectivul, scopul urmărit de locutor prin actul de vorbire); toate aceste variabile configurează un sistem unic, irepetabil, care are ca ieșire o semnificație ce nu poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interesante și 2) doar În sens figurat context Înseamnă conjunctură, situație etc. Două concluzii prezintă importanță: 1) În definiția oferită de cele mai multe dicționare, contextul este privit ca o natură concretă, materială, având o existență fizică obiectivă, autonomă, independentă de locutor, interlocutor și observator/analist; 2) ca urmare a existenței sale obiective, contextul este considerat a fi anterior procesului de interpretare. 1.3. Contextul În accepțiunea tehnică Un răspuns detaliat și argumentat la această problemă este,de fapt, ceea ce Își propune prezentul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este considerat element constitutiv al procesului de comunicare. Pornind de la schema generală a unui act de comunicare, se impun răspunsuri la câteva Întrebări: Care sunt raporturile dintre context și participanții la actul de comunicare (considerând doar locutorul și un singur interlocutor)? Este contextul necesar În egală 21 măsură producerii și interpretării enunțului? Există un singur context sau mai multe? 1.3.1. Contextului din perspectiva emițătorului Cazul emițătorului este unul cu totul aparte. Mai bine spus, problema contextului, În cazul emițătorului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lingvistică simplă, acompaniată de un semn non verbal de indicare (cu mâna, arătătorul și direcția privirii) a obiectului Cum se numește fructul ăsta / ăla? 2) elemente care determină mascarea nevoii reale, a ceea ce emițătorul gândește sau simte cu adevărat În raport cu interlocutorul său. Aici ar putea fi incluse: personalitatea emițătorului (greu de delimitat; am În vedere, În primul rând, competențele și atitudinile sale, structura sa emoțională ș.a). Un emițător instruit, politicos, care simte nevoia să-i transmită interlocutorului dezacordul său față de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu adevărat În raport cu interlocutorul său. Aici ar putea fi incluse: personalitatea emițătorului (greu de delimitat; am În vedere, În primul rând, competențele și atitudinile sale, structura sa emoțională ș.a). Un emițător instruit, politicos, care simte nevoia să-i transmită interlocutorului dezacordul său față de metodele pe care acesta le folosește În educația copilului său, va prefera să producă o frază, atenuantă, de genul Poate ar trebui să Încerci și alte metode, de exemplu, să comunici mai mult cu el. și nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai mult cu el. și nu una care să exprime, În modul cel mai direct și transparent, indignarea acestuia, de exemplu Habar nu ai să-Ți educi copilul! / Ești un părinte incompetent ... percepția sa asupra raporturilor reciproce dintre el și interlocutor, În funcție de care el poate dori să ascundă anumite scopuri, interese pe care le urmărește. Acestea sunt mascate lingvistic, dar pot fi vehiculate, inconștient, de eventuale semne para și non verbale (anumite inflexiuni ale vocii, gesturi, ticuri ș.a.) sau pot fi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
premise, depozitate, așa cum vom vedea, În contextul său total, și care sunt rezultatul interpretării unor enunțuri anterioare ale președintelui, În diverse situații de comunicare. 3) percepția emițătorului asupra competențelor pe care le are interpretul. Această componentă gradul de cunoaștere a interlocutorului are o influență crucială asupra formei pe care emițătorul o va da enunțului său. El va trebui să facă un compromis Între forma pe care ar dori să o dea enunțului pentru a exprima cel mai bine intenția pe care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o va da enunțului său. El va trebui să facă un compromis Între forma pe care ar dori să o dea enunțului pentru a exprima cel mai bine intenția pe care o are și forma pe care el consideră că interlocutorul ar putea să o decodeze/interpreteze cu ușurință (astfel Încât enunțul să fie pertinent pentru interlocutor). Asta va impune un proces de selecție atât la nivel lexical cât și la cel structural, gramatical. Altfel, comunicarea pe direcția respectivă va eșua. Într-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care ar dori să o dea enunțului pentru a exprima cel mai bine intenția pe care o are și forma pe care el consideră că interlocutorul ar putea să o decodeze/interpreteze cu ușurință (astfel Încât enunțul să fie pertinent pentru interlocutor). Asta va impune un proces de selecție atât la nivel lexical cât și la cel structural, gramatical. Altfel, comunicarea pe direcția respectivă va eșua. Într-un talk show dedicat În principal analizei fenomenelelor și proceselor politice, sociale și economice, P
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dedicat În principal analizei fenomenelelor și proceselor politice, sociale și economice, P, unul dintre analiști, dorind să demonstreze că stăpânește foarte bine termenii pe care Îi folosește (răspunzând astfel unei acuzații anterioare), nu Ține cont de cunoștințele generale, de competențele interlocutorului său și ale telespectatorului (receptorul indirect) și explică astfel conceptul de gradient: Gradient, dle H, mai Înseamnă ... variația funcției exprimată prin derivata ei sau ... prin tangenta la graficul funcției În punctul respectiv... Reacția lui H este de a-l anunța
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Poate ar fi mai bine să trecem la ale noastre. Dacă P nu ar fi Ținut cont, În elaborarea frazei de mai sus, decât de dorința lui de a-și etala cunoștințele și ar fi acordat atenția ce se cuvenea interlocutorului (și telespectatorului), ar fi putut construi o frază mult mai pertinentă, mai accesibilă (chiar dacă deficitară În ce privește acuratețea informației) de genul Gradientul ne arată variația unei mărimi 1.3.2. Contextul din perspectiva interpretului Așa cum apare el din perspectiva interpretului, contextul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
informației furnizate prin secvența lingvistică. Cu siguranță s-ar mai putea vorbi și de perspectiva observatorului asupra contextului. Nu voi insista asupra ei deoarece acesta analizează fenomenele care au loc În procesul de comunicare substituindu-se, pe rând, locutorului și interlocutorului. 1.4. Dinspre semnificație spre context Pentru a îndeplini un obiectiv, primul lucru care se impune cu necesitate este definirea clară și fără echivoc a obiectivului. Altfel cum ai putea să știi dacă ești pe calea cea bună și, mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și două abordări total diferite ale contextului. Prin comunicare se urmărește: 1) transmiterea unui mesaj conținut Într-o secvență lingvistică pe care o produce locutorul, sau 2) transmiterea unei intenții pe care locutorul o are În minte, În raport cu un anumit interlocutor, la un moment dat. Sarcina interpretului este: În primul caz, de a recupera semnificația textului/frazei/secvenței lingvistice produse (prin decodare), iar În cel de al doilea, de a construi o semnificație proprie, care să se apropie cât mai mult
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
textul cât și contextul, aparțin, În acest caz, aceluiași sistem de semne, sistemul lingvistic; de aceea, el mai este numit de unii cercetători și context intern. În cea de a doua situație, contextul este format din tot ceea ce locutorul și interlocutorul pot utiliza - pe lângă textul propriu-zis, primul, pentru a transmite intenția pe care o are În minte, celălalt, pentru a reconstrui, cât mai exact posibil, această intenție. Sf. Augustin este de părere că „... nu avem vreun alt motiv de a semnifica
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
primului termen ca referindu-se la animalul vulpe, iar cel de al doilea la timp. Cu toate acestea, interpretul, P, nu are nici o dificultate În decodarea sensului lor, așa cum rezultă din continuarea dialogului. Explicația este simplă: atât locutorul, cât și interlocutorul cunoșteau semnificația celor doi termeni, folosiți Într-un context lingvistic similar cu cel pe care ei tocmai Îl creează, Înainte de inițierea prezentului act de comunicare. Asta nu aduce, Însă, elemente de noutate deoarece, fără un loc comun, anterior, comunicarea nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
considerată ca aparținând celei dintâi, ea fiind considerată a fi o semnificație literală <ref id = "26" > Ibid., p. 13 </ref>., pentru că este “Înscrisă În limbă” <ref id = "27" > Ibid., p. 25 </ref>.. Ducrot conferă presupoziției un rol important În manipularea interlocutorului; ea „angajează responsabilitatea” locutorului „chiar dacă, ..., locutorul Încearcă să Împărtășească această responsabilitate cu interlocutorul, deghizând ceea ce spune sub aparența unor cunoștințe comune” <ref id = "28" > Ibid., p. 21 </ref>.. Prin acceptarea a ceea ce este asertat, receptorul admite faptul că presupoziile enunțului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ref id = "26" > Ibid., p. 13 </ref>., pentru că este “Înscrisă În limbă” <ref id = "27" > Ibid., p. 25 </ref>.. Ducrot conferă presupoziției un rol important În manipularea interlocutorului; ea „angajează responsabilitatea” locutorului „chiar dacă, ..., locutorul Încearcă să Împărtășească această responsabilitate cu interlocutorul, deghizând ceea ce spune sub aparența unor cunoștințe comune” <ref id = "28" > Ibid., p. 21 </ref>.. Prin acceptarea a ceea ce este asertat, receptorul admite faptul că presupoziile enunțului ( În cazul nostru, cele de natură lingvistică/semantică) sunt adevărate. Acest fapt capătă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
receptorul admite faptul că presupoziile enunțului ( În cazul nostru, cele de natură lingvistică/semantică) sunt adevărate. Acest fapt capătă o importanță deosebită În comunicarea reală, În dialogul public, În special, fiind un mijloc frecvent utilizat de oamenii politici În manipularea interlocutorilor și a opiniei publice. Din punct de vedere comunicațional, presupoziția este „locul de dezbatere și de confruntare a subiectivităților” <ref id = "29" > Ibid., p. 30 </ref>.(traducerea mea). Presupoziția, prin caracterul ei insidios, modifică, deseori, raporturile dintre vechi și nou
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cazul presupozițiilor. Așadar, care este rostul presupoziției? De ce locutorul nu folosește, În enunțul său, doar aserțiunea? Pentru că este imposibil. Pentru că un enunț nu poate fi În totalitate nou; o parte a informației sale vehiculate trebuie să fie deja cunoscută de către interlocutor. Așa cum am menționat deja, propozițiile derivate din presupoziții sunt asumate ca adevărate. Ele nu pot fi anulate prin negarea enunțului, ci prin negarea, compozițională, a fiecărei propoziții de natură presupozițională. Enunțul Nu a fost ușor să mințim În continuare .... nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]