3,967 matches
-
mecanism de realizare a comparațiilor interpersonale, este imposibil] justificarea motivului pentru care câștigul este mai mare decât pierderea. Cu toate acestea, nu este recomandat un refugiu pripit în teoria economic] a lui Pareto; exist] numeroase soluții originale la problema comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Mulți recurg la diverse metode tehnice. Totuși, cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la fel de adev]rate (ori la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie egalitar într-o manier] atât de radical]. În afar] de a exclude moralele care ar agrava conflictul interpersonal, ca și cel descris mai sus, relativiștii ar putea, de asemenea, s] observe c] moralele adecvate trebuie s] promoveze formarea unor persoane capabile s] ia în considerare interesele celorlalți. Astfel de persoane trebuie s] primeasc] un anume fel de înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerare interesele celorlalți. Astfel de persoane trebuie s] primeasc] un anume fel de înv]ț]tur] și îngrijire de la ceilalți. Astfel, orice altceva ar conține, o moral] adecvat] ar trebui s] prescrie și s] promoveze felurile de educație și relații interpersonale continue care creaz] astfel de persoane. Un relativism moral care ar ține seama de acest tip de constrângere asupra a ceea ce poate fi o moral] adev]rât] sau justificat] ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoan] s]-si urmeze propriile interese. Singurul motiv de a face ceea ce este bine este de a-și promova propriile interese. Conflictele urmeaz] s] fie rezolvate prin schimbul instrumental de servicii. Nivelul B. Nivelul convențional Etapă 3 Etapă aștept]rilor interpersonale reciproce, a relațiilor și a conformit]ții. Aștept]rile altora devin importante pentru individ. Preocup]rile anturajului pot prima asupra propriilor interese. Individul e capabil s] se pun] în situația altcuiva. A face ceea ce este bine înseamn] a satisface aștept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o analiz] ipotetic] sofisticat] ar putea fi suplimentat] cu explicația condițiilor prohibitive (Young, 1979; Dennett, 1984.) iii. Câteva tentative contemporane de a reorientă dezbaterea Într-o contribuție contemporan] celebr] la aceast] dezbatere, Peter Strawson susține c] atitudinile și comportamentele noastre interpersonale pornesc de la ideea c] oamenii (maturi) sunt liberi și sunt responsabili pentru acțiunile lor (Strawson, 1962). El argumenteaz] c], într-o foarte mare m]sur], reacțiile și sentimentele noastre personale depind de (sau presupun) convingerile noastre privind atitudinile și intuițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudinii obiective sau clinice a relațiilor impersonale. Dimpotriv], cănd acțiunile altora indic] bun]voința, reauavoinț] sau indiferență pe care aceștia le intenționeaz], exist] o varietate de reacții participante pur și simplu datorit] implic]rii sau particip]rii noastre în relații interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea asupra propriei persoane nu este negociabil]. Așadar, adev]rul determinismului susține în mod inutil libertatea, responsabilitatea moral], obligația moral], laudă, învinuirea și predeapsa. Deși, prin urmare, contribuția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Polenta, 2001:293). Cei mai mulți constructiviști își revendică originea conceptuală în renumita lucrare a lui Berger și Luckmann, Construirea socială a realității, apărută în 1966. Ideea generală a acestei lucrări este că realitatea socială este construită în interacțiune (prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și experiență comună) prin tipificări ale modurilor de acțiune și prin obiectivarea acestor tipificări. Între om și realitatea socială există o relație dialectică, continuă, bazată pe secvența externalizare (a produce ceva observabil, exterior sinelui
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
al fiecăruia dintre noi, existând sub formă de idei, concepte, categorii sau motive, sub forma unor sentimente colective și a unor expresii ale emoțiilor fixate social" (Neculau, 1996:24). Putem vorbi însă și de un caracter oarecum impersonal al lor, interpersonal cu alte cuvinte, datorat faptului că apar în cursul momentelor de interacțiune. Orice reprezentare socială prezintă întotdeauna două fațete: cea a imaginii și cea a semnificației, care-și corespund reciproc. "Ele constituie o formă particulară a gândirii simbolice, fiind în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și foarte semnificative, cu afecțiuni multiple, ceea ce face ca strategiile de creștere a motivației și de prevenire a recăderilor să fie imposibile sau ineficiente într-un cadru ambulatoriu; ... c) beneficiari cu tulburări cognitive care interferează permanent sau temporar cu relațiile interpersonale sau cu abilitățile de coping; ... d) beneficiari cu anumite probleme grave medicale, psihologice și sociale, care necesită intervenții multidisciplinare, multidimensionale și pe termen lung sau care nu au suficiente abilități sociale sau vocaționale; ... e) beneficiari la care mediul de viață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182183_a_183512]
-
medicale, psihologice și sociale, care necesită intervenții multidisciplinare, multidimensionale și pe termen lung sau care nu au suficiente abilități sociale sau vocaționale; ... e) beneficiari la care mediul de viață este nonprotectiv sau în care este prezent consumul de droguri, relațiile interpersonale sunt haotice sau chiar abuzive, oferind sprijin minim; ... f) beneficiari cu istoric lung de tratament; ... g) beneficiari cu probleme legale; ... h) beneficiari cu performanțe scăzute la școală sau la serviciu, cu sistem de valori antisocial. ... Articolul 15 (1) Selecția asistenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182183_a_183512]
-
în vederea stabilirii unei metodologii de lucru fundamentată științific. • Dezvoltarea prin practicarea jocurilor sportive, a personalității pe planurile intelectual, moral, etic și profesional, în vederea pregătirii studenților pentru integrare socio-profesională și pentru îmbunătățirea fizică și motrică a acestora . • Dezvoltarea relațiilor interpsihologice, interindividuale, interpersonale, a sensibilității și înțelegerii față de ceilalți în vederea cooperării strânse datorate practicării jocurilor sportive ce presupune lucrul în echipă, conducând la subordonarea intereselor individuale celor colective. • Formarea și dezvoltarea unor echipe coezive, determinate de jocurile sportive care exercită influențe sociale și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
cooperării strânse datorate practicării jocurilor sportive ce presupune lucrul în echipă, conducând la subordonarea intereselor individuale celor colective. • Formarea și dezvoltarea unor echipe coezive, determinate de jocurile sportive care exercită influențe sociale și afective de unitate și solidaritate. • Dezvoltarea comunicării interpersonale preluate și din specificul comunicării „în și prin” sport, în vederea unei bune interrelaționări ale studenților. • Elaborarea programului de mijloace de acționare specifice jocurilor sportive pentru influențarea eficientă asupra caracteristicilor de personalitate ale studenților în medicină. • Argumentarea experimentală a eficienței aplicării
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
eficienței aplicării programului de mijloace tehnico tactice specifice jocurilor sportive, prin metode strategice ce au la bază acțiunile eficiente în timpul jocului bilateral din atac și apărare. Ipoteza cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice jocurilor sportive, dozate și iterate corespunzător pentru fiecare dintre caracteristicile de personalitate. Variabilele cercetării Variabilele independente reprezentate de variabilele
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica relațiilor interpersonale, politica devenind astfel terapie de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit de căutarea transformării spirituale la nivel personal. La Începutul anilor 70 procesul aproape că Învinsese ideologia. Pe margine așteptau deja alte mișcări gata să-și pună și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
model, atât pentru ființa umană în formare, cât și pentru adulți care caută în religie argumente pentru deciziile și opțiunile sale. 3.4. Influența relațiilor din cadrul clasei în dezvoltarea caracterului moral-religios al elevului Copilul nu trăiește izolat, ci stabilește relații interpersonale încă din fragedă copilărie. Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viața copilului este clasa de elevi. Ea satisface cel mai bine câteva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia apropierii de altul, nevoia de participare, nevoia de protecție, de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
coeziune. Coeziunea exprimă gradul de unitate și de integrare a grupului, rezistența sa la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scăzut pot fi cu indulgență numite grupuri. Opusă coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura în care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de încredere mutuală, succesul în activitatea comună și satisfacțiile generate de viața în grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura în care grupul satisface aspirațiile membrilor, cooperare în cadrul activităților grupului. Atunci când
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
societății actuale, în sensul în care conceperea flexibilă a acesteia permite o continuă actualizare a conținutului învățării și a metodelor didactice centrate pe elev, precum și o monitorizare și evaluare de calitate a rezultatelor învățării. Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială, activitatea educativă școlară și extrașcolară are mereu în atenție nevoia de adaptare la cerințele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaștere și potențialul lor. Modalitățile de concretizare a acestui tip de educație: proiecte, manifestări cultural-religioase, conferințe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru ce trăiesc pe acest pământ. În felul acesta se trezește în sufletele lor glasul divinului, simțul adevărului, al frumosului și al binelui. Grupul-clasă are o influență majoră în dezvoltarea personalității moral-religioase a fiecărui membru, prin configurația și intensitatea relațiilor interpersonale, a fenomenelor ce apar pe baza lor: de comunicare, de influențare, de colaborare, de competiție. Rezultatele cercetării implică și o anumită marjă de eroare, deoarece comportamentele religios-morale observabile sunt greu de cuantificat. Credința nu poate fi reductibilă la un număr
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
egalității etc. la variația participării politice, a calității vieții, stilurilor de viață, motivației performanței în muncă? Cum se poate acționa pentru ca inegalitatea șanselor să fie diminuată? Cum se poate acționa pentru promovarea unor norme și valori morale anumite în relațiile interpersonale? Structura standard a unei teorii sociologice va fi deci următoarea: Figura 2.3. Structura standard a teoriei cauzale Deci după cum se poate observa, întregul dispozitiv explicativ se constituie în jurul unei teorii abstracte a fenomenului efect. Aceasta este capabilă să orienteze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative asupra familiei și a integrării copiilor. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
propriile produse pe produsele devenite înalt dezirabile și, complementar, scăderea timpului dedicat activităților neproductive. Multe cercetări teoretice și empirice au scos în evidență faptul că existența unei amenințări exterioare are multiple consecințe asupra comportamentului grupurilor sociale: modificări în natura relațiilor interpersonale, în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rezumă, de regulă, la a demonstra că un element oarecare al vieții sociale contribuie la buna funcționare a sistemului din care face parte: crește solidaritatea socială, facilitează tranziția de la statutul de copil la cel de matur, relaxează tensiunile și conflictele interpersonale. Mărimea acestei contribuții, deci aspectul cantitativ, a fost în mare măsură ignorat până nu de mult. Atât timp cât intenția analizei funcționale era strict explicativă, mărimea contribuției unui fenomen social oarecare nu era un lucru important. În fața unui fenomen de explicat, sociologul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin adoptarea unei soluții oarecare. Un stil deconducere incompetent și abuziv dintr-o întreprindere costă respectiva unitate nu numai prin performanțele economice slabe, dar și prin mulțimea de consecințe negative pe care le are: afectează negativ satisfacția muncii, generează tensiuni interpersonale, surse generale de insatisfacție, distruge simțul participării și al responsabilității. Acestea sunt resurse atât ale întreprinderii (resursele umane), cât și ale altor sisteme (politic, financiar etc.). În acest sens, multe dintre consecințele funcționale laterale negative ale unui element sunt incluse
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]