4,627 matches
-
poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului că românii ar fi „un popor prea bun, prea cumsecade” cu străinii, pentru că ar duce la „falimentul nostru sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă, Încât toleranța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minoritari prea mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de administrație la nevoie - dar de aici pâna la primejdia «românismului» mai e cale lungă... Noi nu avem nevoie de intransigență și intoleranță, vicii streine structurii noastre”. Doi ani mai târziu Însă, În septembrie 1937, opiniile lui Mircea Eliade se radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins „că evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că sunt huligan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci democratică.” Evreii „ne pretind indiferența de rasă și de religiune”, care „Înseamnă tâmpirea conștiinței morale și spirituale”. „Aceasta e toleranța democratică, toleranță Întrupată În doctrina iudeo-francmasonică.” Toleranța creștină „e omenoasă cu cel omenos” și „e Îngăduială față de cel ticălos”. Intoleranța intervine atunci „când tu perseverezi diabolic [...] În voința de a-mi distruge credința, În numele căreia te tolerez” <endnote id="(602, p. 145)"/>. Nu este o Întâmplare faptul că Nichifor Crainic susținea această teorie la sfârșitul anilor ’30 : „Statului democratic Îi opunem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
impas și ar fi fost o demonstrație «ad oculos» a importanței elementului evreiesc În România” <endnote id="(261, p. 95)"/>. Aflându- se la Berlin, În aprilie 1912, I.L. Caragiale s-a folosit și el de o imagine similară. Excedat de „intoleranța antisemită” din România, Caragiale i-a spus lui Adolphe Stern urmă toarele : „Ce orbi sunt oamenii din țară [În privința «chestiunii evreiești»] ! Aș voi ca să se ridice Într-un balon uriaș toți evreii din țară, pentru numai câteva ceasuri numai, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ca orice demon, precizează Nicolae Roșu, evreul poate fi exorcizat cu ajutorul crucii sau al crucii Încârligate, Svastica - „semnul protector al civilizației”, care ne apără Împotriva stelei cu șase colțuri, „emblema iudaismului, a francmasoneriei și a bolșevismului”. Comunistul evreu Troțki „simbolizează intoleranța satanică a revoluției permanente, revolta evreului rătăcitor” <endnote id="(693, I, p. 151)"/>. Asocierea comunismului cu evreul și a acestuia cu Satana a supraviețuit fără probleme timp de jumătate de secol, reapărând În paginile unui cotidian românesc de mare tiraj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teza vinovăției evreilor de a-l fi ucis pe Isus, Într-un editorial al ziarului pe care Îl conducea (Azi, 28 aprilie 2000). Ca un nou profet al Apocalipsei, Corneliu Vadim Tudor anunța pogromuri antievreiești la sfârșitul mileniului : „Simt că intoleranța barbară a unor evrei poate determina reacții foarte dure În acești 4 ani care ne despart de pragul mileniului”. De altfel, chiar susținătorii acestui „mântuitor al neamului” Îi cer, În versuri pline de simțire patriotică, să treacă la aplicarea „purificării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Geo Șerban, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959. 845. Jean Ancel, Contribuții la istoria României. Problema evreiască (1933-1944), vol. II, părțile I și a II-a, traducere din ebraică de Carol Bines, Editura Hasefer, București, 2003. 846. Intoleranță, discriminare și autoritarism În opinia publică, sondaj de opinie realizat de Institutul pentru Politici Publice și The Gallup Organization Romania, București, septembrie 2003. 847. B. Brănișteanu, Jurnal, vol. I, prefață și note de D. Hâncu, text Îngrijit de Georgeta Pană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Le Siecle, Le Temps, precum și publicațiile israelite: Archives israelites, L’Univers israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să nu vie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nivelul în care fanatismul îmbracă forma cea mai nocivă și antiumană a terorismului. Așa încât nu fundamentalismul este principala cauză a terorismului numit islamic, ci condițiile sociale și politice din zonă și amestecul străin care, toate, au trezit la viață germenii intoleranței și fanatismului existenți in nuce în islam ca, de altfel, în orice religie cu pretenții universaliste, deținătoare a "adevărului unic și absolut". 5 iunie 2008 Din nou despre noi și Rusia Duminică, 15 iunie, se vor încheia alegerile locale. Se
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 2002 137 Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000 164 Figura 17. Spațiul de acțiune publică pentru rezolvarea problemelor sociale 165 Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă 201 CASETE Caseta 1. Putere și program în DEVCOM 35 Caseta 2. Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20 38 Caseta 3. Tipuri de capital 65 Caseta 4. Competență cetățenească și dependență/administrativă 68 Caseta 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică socială este util, cred, să fie încercată o descifrare sistematică a unora dintre ideologiile sociale din aria tematică a toleranței/intoleranței sociale. Desigur, ideologiile sunt o „materie primă” extrem de importantă în construirea și menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția etnică a localităților de rezidență, de starea materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. Numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative între valorile de pe linie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” sau „oamenii de alte naționalități decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” sau „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui să părăsească România”. Intoleranța maximă la alte grupuri etnice o manifestă persoanele autoritare, puternic marcate de sentimente de anomie socială (de convingerea că țara este coruptă, legile nu lucrează și îmbogățirea se face numai pe căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o manifestă persoanele autoritare, puternic marcate de sentimente de anomie socială (de convingerea că țara este coruptă, legile nu lucrează și îmbogățirea se face numai pe căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de nivel ridicat contribuie la reducerea intoleranței etnice. Segregarea extremă, pe criterii etnice, este favorizată de niveluri reduse ale educației și ale consumului de literatură. Sub aspect teritorial, mediile cele mai favorabile segregării etnice extreme sunt satele relativ dezvoltate, omogene din punct de vedere etnic. Regionalizări identitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de anomie pe care o identifică în societate; - locul în care trăiesc (starea de dezvoltare a regiunii și a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică extremă sunt alimentate nu de sărăcia materială, ci de nivelul redus al educației și de percepția difuză a unor stări anomice în societate. Desigur, stocul personal de educație și socializarea de tip autoritarist sunt greu de modificat. În schimb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
schimb, stările anomice care alimentează neliniști, îngrijorări, mai ales la cei cu resurse reduse de capital uman, sunt realități de spațiu public asupra cărora trebuie să fie focalizată atenția în analizele sociale destinate fundamentării de politici publice. Spațiile sociale propice intoleranței etnice sunt în special localitățile rurale relativ dezvoltate, caracterizate prin diversitate etnică redusă. La nivel de individ, acestea sunt asociate cu un nivel redus al capitalului uman, dar cu stocuri ridicate de capital relațional. Opțiunile electorale ale populației par să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ordine, disciplină” etc. Tipul de date cu care am lucrat nu permite o bună estimare a nivelului fenomenelor din domeniul ideologiilor sociale. Nu se poate răspunde la întrebări de tipul: „câți extremiști sunt în România” sau „cât de mare este intoleranța etnică”. În limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip de naționalism la evidențierea unei tipologii a naționalismului, relevarea rolului pe care diferiți factori sociali îl au în stimularea fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip de naționalism la evidențierea unei tipologii a naționalismului, relevarea rolului pe care diferiți factori sociali îl au în stimularea fenomenelor de toleranță/intoleranță socială. În fine, pentru a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative pe care am dezvoltat-o în altă lucrare, că profilul de toleranță/intoleranță al populației românești se încadrează pe deplin în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociali îl au în stimularea fenomenelor de toleranță/intoleranță socială. În fine, pentru a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative pe care am dezvoltat-o în altă lucrare, că profilul de toleranță/intoleranță al populației românești se încadrează pe deplin în unul dintre patternurile majore identificate 1 pentru Europa Centrală și de Est, cu similaritate maximă față de Polonia și Ungaria. În genere, fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est (cu excepția Sloveniei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se încadrează pe deplin în unul dintre patternurile majore identificate 1 pentru Europa Centrală și de Est, cu similaritate maximă față de Polonia și Ungaria. În genere, fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est (cu excepția Sloveniei) înregistrează niveluri de intoleranță mult mai ridicate decât restul statelor europene. În cadrul grupului de foste țări comuniste, cele mai intense atitudini discriminatorii apar în cazurile Slovaciei, României, Lituaniei și Cehiei. România și Ungaria sunt țările din zonă cu cel mai ridicat indice de manifestare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau de mijloacele folosite pentru a o susține. Extensia minimă este dată de limitarea noțiunii la cazurile de negare explicită a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin acțiuni/ideologii de segregare. În varianta extinsă, extremismul se confundă cu discriminarea, intoleranța și prejudecata. În cea restrânsă se reduce la terorism politic, antisemitism, rasism, pogrom etc. Facilitator comunitar - agent comunitar cu rol secundar, în sensul că ajută, dar nu dă soluții, lansează, dar nu duce până la capăt procese de dezvoltare sauorganizare comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]