KorAP: Find »[drukola/base=invazie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...146 147 148 ...347 >

8,656 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

stocarea sau inactivarea factorilor de creștere la nivelul membranei bazale a endoteliului sau chiar în celulele producătoare; elaborarea unor inhibitori specifici cu acțiune paracrină (heparan sulfat) sau circulanți (factorul plachetar 4, PL4), trombospondin, inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP), α-IFN, etc. Invazia reprezintă extinderea celulelor tumorale în afara limitelor anatomice ale țesutului de origine, ea constituind prima etapă (de fapt etapa cheie) a unui alt proces complex, metastazarea, care reprezintă diseminarea celulelor de la nivelul unui neoplasm primar spre situsuri la distanță și creșterea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în vedere următoarele elemente: neoplasmele sunt heterogene din punct de vedere al proprietăților biologice și metastatice. procesul metastazării nu este întâmplător; el constă într-o serie de etape secvențiale. Celulele tumorale trebuie să supraviețuiască și să parcurgă toate aceste etape: invazia, embolizarea, supraviețuirea în circulație, oprirea în patul capilar la distanță, extravazarea și multiplicarea în parenchimul organului de elecție. apariția și dezvoltarea metastazelor depinde de interacțiunea celulelor metastazante cu micromediul diferitelor organe [65,404,408,454]. Dacă în etapa angiogenetică celula

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
prin interacțiunea cu proteine specifice (β-catenin) prin care se leagă cu micro-filamentele de actină din zonele de aderență ale citoscheletului. Există mai multe clase de caderine (E,N și P) care, ca și integrinele, pot acționa ca molecule inhibitorii ale invaziei [224]. 2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Autocrine Mobility factor). AMF activează un sistem de transducție care interesează fosfolipazele C și A, în urma căruia are loc emiterea de pseudopode pentru atașarea la receptorii matriciali sau la joncțiunile intercelulare [215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate pasiv până în rețeaua capilară a diverselor organe. Celulele oprite în rețeaua capilară induc o reacție inflamatorie acută nespecifică, asemănătoare oricărei embolii, reacție ce poate avea un efect toxic asupra celulelor tumorale dar care, în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare) [139,175, 339]. Întregul proces, de la invazia primară până la cea secundară, se poate repeta de mai multe ori în cursul istoriei naturale a cancerului; subdivizarea în etape se face pentru simplificarea expunerii. Invazia secundară (metastazarea propriuzisă) reface de altfel, în ordine inversă, etapele invaziei primare. Adeziunea celulelor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare) [139,175, 339]. Întregul proces, de la invazia primară până la cea secundară, se poate repeta de mai multe ori în cursul istoriei naturale a cancerului; subdivizarea în etape se face pentru simplificarea expunerii. Invazia secundară (metastazarea propriuzisă) reface de altfel, în ordine inversă, etapele invaziei primare. Adeziunea celulelor în organul metastazat este facilitată de încetinirea fluxului sanguin, care permite fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Întregul proces, de la invazia primară până la cea secundară, se poate repeta de mai multe ori în cursul istoriei naturale a cancerului; subdivizarea în etape se face pentru simplificarea expunerii. Invazia secundară (metastazarea propriuzisă) reface de altfel, în ordine inversă, etapele invaziei primare. Adeziunea celulelor în organul metastazat este facilitată de încetinirea fluxului sanguin, care permite fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
creștere sintetizați in situ, fie de celulele tumorale, fie de celulele endoteliale, de macrofage (IL-1) sau de fibroblaști (IL-6) sau chiar de celulele organului invadat, sub acțiunea celuleor tumorale (factorul transferrine-like) [358]. Au fost identificați și unii factori inhibitori ai invaziei și ai metastazării, care acționează în fiecare etapă: inhibitori ai integrinelor și ai CD44, ai proteolizei, ai angiogenezei sau ai proliferării în organul țintă (TGF,TNF) [12,28,108,276,453]. S-a descris un sistem specific reprezentat de genele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
metacrone (toate în postmenopauză). În funcție de localizarea în cadrane, ordinea descrescătoare ar fi următoarea: cadranele supero-externe, cadranele supero-interne, cadranele centrale, limita cadranelor superioare, limita cadranelor externe, cadranele infero-externe, cadranele infero-interne. În continuare, a fost analizată relația dintre volumul tumoral, localizarea tumorală, invazia ganglionară și numărul de ganglioni invadați. Rezultatele obținute arată că volumul tumoral este în relație directă cu invazia ganglionară, cu numărul de ganglioni invadați. De remarcat și rolul localizării tumorale în raport cu invazia tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
centrale, limita cadranelor superioare, limita cadranelor externe, cadranele infero-externe, cadranele infero-interne. În continuare, a fost analizată relația dintre volumul tumoral, localizarea tumorală, invazia ganglionară și numărul de ganglioni invadați. Rezultatele obținute arată că volumul tumoral este în relație directă cu invazia ganglionară, cu numărul de ganglioni invadați. De remarcat și rolul localizării tumorale în raport cu invazia tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au reprezentat 30% (150 cazuri), cele cuprinse între 2 și 5 cm. 41,8 % (209 cazuri), cele din stadiul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fost analizată relația dintre volumul tumoral, localizarea tumorală, invazia ganglionară și numărul de ganglioni invadați. Rezultatele obținute arată că volumul tumoral este în relație directă cu invazia ganglionară, cu numărul de ganglioni invadați. De remarcat și rolul localizării tumorale în raport cu invazia tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au reprezentat 30% (150 cazuri), cele cuprinse între 2 și 5 cm. 41,8 % (209 cazuri), cele din stadiul T3 12,4% (62 cazuri), iar cele din stadiul T4 5,6% (28 cazuri

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au reprezentat 30% (150 cazuri), cele cuprinse între 2 și 5 cm. 41,8 % (209 cazuri), cele din stadiul T3 12,4% (62 cazuri), iar cele din stadiul T4 5,6% (28 cazuri). Invazia ganglionară a fost identificată în 66 dintre tumorile sub 2 cm. (12,12%), în 144 dintre tumorile între 2 și 5 cm. (28,89%), în 58 dintre tumorile T3 și în 21 din tumorile T4. Recurența locală este definită ca

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de excizii pentru presupuse recurențe locale. Dintre acestea, doar 24 (4,8%) au fost confirmate histologic. Aceste recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia spațiului vasculo-limfatic și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale a fost sub 2 cm. în 6 cazuri

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia spațiului vasculo-limfatic și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale a fost sub 2 cm. în 6 cazuri, între 2 și 5 cm. în 14 cazuri și mai mare de 5 cm. în 1 caz

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
volumului tumorii are valoare prognostică [363]. Relația dintre volumul tumoral, starea ganglionilor și prognostic este cunoscută de mult timp, volumul tumoral fiind un factor clasic de prognostic. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari [362,363]. Dimensiunile mici ale tumorii, asociate cu absența invaziei ganglionilor axilari, reprezintă factori de prognostic foarte bun. La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea dimensiunilor tumorii determină creșterea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și prognostic este cunoscută de mult timp, volumul tumoral fiind un factor clasic de prognostic. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari [362,363]. Dimensiunile mici ale tumorii, asociate cu absența invaziei ganglionilor axilari, reprezintă factori de prognostic foarte bun. La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea dimensiunilor tumorii determină creșterea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și scade rata supraviețuirilor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fiind semnificativă pentru cazurile T 1 N o. În localizările în cadranele interne se pare că prognosticul este mai rezervat decât în cadranele externe pentru că pot fi afectați ganglionii lanțului mamar intern. Astfel, o parte din aceste cazuri deși sunt fără invazia ganglionilor axilari (N 0 ) ele sunt de fapt N + . Din toate aceste observații ar putea decurge necesitatea aplicării terapiei sistemice pentru toate cazurile T 1 N 0 cu localizare în cadranele interne [14,97]. Concluzii Volumul tumoral face parte din

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Furnizează relații doar despre momentul respectiv al evoluției, în care s-a precizat diagnosticul. Aprecierea clinică a dimensiunilor tumorii își justifică utilitatea pentru că aceasta are semnificație prognostică, cu toate aproximările pe care le include. Volumul tumoral prezintă relații semnificative cu: invazia ganglionară; numărul ganglionilor invadați; rata recurențelor; supraviețuirea globală; procesul de metastazare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Examenul histopatologic al tumorii permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Obiectivele studiului sunt de a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Obiectivele studiului sunt de a identifica formele histologice de cancer mamar la pacientele din lotul studiat, gradul lor de diferențiere, influența asupra altor parametri tumorali (invazia ganglionară) precum și relația cu alți markeri tumorali luați în studiu (ER, PR, c-erbB 2, p53). Material și metodă Lotul studiat a cuprins cele 500 de paciente, care au fost analizate privind alți parametri tumorali, la capitolele anterioare. Examinarea histologică

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
din ce în ce mai rar pentru precizarea diagnosticului și mai frecvent pentru stabilirea marginilor de siguranță în cadrul tratamentului conservator), examenul histologic rutinier și examenul prin secțiuni seriate). Rezultate Carcinomul ductal in situ este caracterizat prin proliferare tumorală malignă limitată la lumenul ductal, fără invazie periductală. A fost diagnosticat în 38 de cazuri (7,6%). Tipurile histologice întâlnite sunt următoarele: masivă (cazuri), tip comedo (cazuri), papilară (cazuri) și cribriformă (cazuri), comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ afectează canaliculele intralobulare, acestea prezentând

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în cadrul căruia se asociază plaje glanduliforme cu travee și masive (cel mai numeros grup, reprezentând aproape 2/3 din cazuri) ; aspecte atipice, constituite din masive, travee sau elemente izolate, fără structuri glanduliforme. Referitor la relația dintre carcinomul ductal invaziv și invazia ganglionară am constatat o corelare semnificativă statistic, confirmând caracterul agresiv al acestui tip histologic. Caracterul agresiv al acestui tip histologic este ilustrat și de rezultatele furnizate de determinarea altor tipuri markei tumorali (ER, PR,c-erbB-2,p53). Celule tumorale dispuse pe

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]