9,120 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SUNT TOT MAI TRIST... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt tot mai trist că România Nu mai e picior de plai Și - scuzați-mi ironia -, Nici acea gură de rai! Sunt tot mai trist că-n România Nu-l mai văd pe Făt-Frumos Și mă apucă iar mânia Că toate sunt cu capu-n jos Și trist îs că din România S-a dus ultima
SUNT TOT MAI TRIST... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369142_a_370471]
-
vinovat? Se poate. Mi-ai mai spus, Ți-ascult învinuirile cu capul plecat, Disprețuiește-mă, privește-mă de sus, Dar inima de ce mi-ai zdruncinat? Aruncă-mi în față orișice. Cum? Mă întrebi, Nu trebuie să-ți dau lecții despre ironie, Și pentru a nu te sustrage de la trebi, Închei aici această simplă poezie. Valea Călugărească 15 aprilie 1966 Referință Bibliografică: 626 CHIPUL NEȘTERS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor
626 CHIPUL NEŞTERS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369222_a_370551]
-
în vădită încurcătură. „Păi bine, încearcă el s-o dreagă, clipind mai des din ochii săi oblici. Dar am văzut că știi. Am băgat de seamă că ai dat din cap când au răspuns ceilalți!” Elevul caută un semn de ironie pe chipul imobil al profesorului. Nimic însă. Deplină seriozitate. „Aveți dreptate, confirmă el atunci pe un ton grav. De trei ori am dat din cap până acum!” Bătrânul dascăl rămâne câteva clipe cu stiloul în aer, de parcă n-ar fi
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
află. La ce folosește numele unei stații „Gen.dr. Grozovici” sau „Vasile Lascăr” când mult mai utile ar fi denumirea „Spitalul Colentina” și „Circul Globus” (mutarea stației cu 100 de metri spre aleea circului). La metrou există „Piața Muncii” (!). O ironie cumplită, suportată de țugulani de mai bine de 25 de ani! În schimb, nu avem o stație cu numele poetului național, enciclopedicul „Mihai Eminescu”! Nu am nimic cu Poenaru, inventatorul stiloului, doar un pic de invidie. El are dedicată o
TABLETA DE WEEKEND (160): BUCUREŞTI – CAPITALĂ EUROPEANĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374187_a_375516]
-
Popescu. - Astfel de desene pornografice, care produc silă, furie și dezgust, nu ar fi trebuit să ia contact cu privirile publicului de pe glob niciodată. Pentru simplul fapt că sunt exprimări pornografice care țin de o patologie violentă, și nu de ironie în artă. (...) Libertatea noastră, a presei, începe și se termină acolo unde începe libertatea altor semeni, iar exprimările publice care țin de estetica urîtului, a imoralei și pornografiei trebuie oprite.” „După atentatul terorist de la Paris, în care membrii redacției «Charlie
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
Dar nu, dânsul nu s-a oprit aici. În partea a treia m-a purtat cu aceleași emoții prin munții mei dragi, Apuseni. Fin observator al locurilor și oamenilor și bun psiholog, înzestrat cu simț al umorului și o fină ironie, Grig Gociu mi-a dezvăluit în acest capitol lucruri pe care nu le cunoșteam și care mi-au răspuns multor semne de întrebare. Cu o scurtă propoziție: „Duceți-vă la ruși!” și o succintă prezentare a societății Sovrom a „sorei
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Consecințele urmau să fie, negreșit, tot atît de vătămătoare ca cele ale despotismului indian, pe drept cuvînt criticat atît de aspru de Hegel. Într-adevăr, punerea experimentală în aplicare a teoriilor hegeliene asupra Statului a încercat să demonstreze, cu o ironie caustică dar îndreptățită, falsitatea și caracterul distrugător al afirmațiilor gînditorului din Stuttgart. Sînt încă prea recente rezultatele realizării unui astfel de Stat pentru a le mai descrie în demonstrarea tezei noastre. "Statul hegelian nu este doar depozitarul unei autorități transmise
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
glăsuiește această regulă statornică" (334, 1). Mai departe: "Din ierburi (fragede) e făcută funia, cu care e legat chiar elefantul" (337, 1), unde se pune în contrast gingășia și slăbiciunea firelor de iarbă alese anume de Soartă, cu o supremă ironie, pentru a domoli cerbicia uriașului elefant, care zdrobește cu forța sa brută secularii copaci ai pădurilor virgine. Și, o altă cugetare, care te-ar face să surîzi, dacă n-ai simți, dedesubtul suprafeței naive, tot dramatismul, tot tragismul unei situații
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cioran și cea a filosofului și poetului Blaga, cel care construiește o metafizică națională a spațiului și a timpului. Aceste opere creează o tradiție, ele sînt izvoare de referință, apoi referințe diluate, reduse la stereotipuri. Se oscilează fără încetare între ironia destabilizatoare, ivită dintr-o absență a articulării identității și armonioasa uniune cu sufletul țării și al poporului, prin intermediul satului. În 1936, Cioran publica Schimbarea la față a României. Lucrarea este o violentă punere în scenă a tragediei micilor culturi, a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fanarioți o rază din vechea neatîmare, căci și aceștia îndrăzneau a se numi Domni din mila lui Dumnezeu, deși erau numiți și scoși prin firman, deși se știe că titlul Deigratia nu se cuvine decât numai suveranilor. E o ciudată ironie a istoriei de a vedea pe un Gheorghe Hangiarlîu de pildă, un cirac al lui Capudan bașa din Țarigrad, îmbrăcîndu-și ființa paralitică cu titlurile unui Mircea Dei gratia Woevoda transalpinus, Fogaras et Omlas Dux, Severini Comes, Terrarum Dobrodicii Despotus et
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
strălucita" afacere a pretinsei răscumpărări. [ 7 martie 1880] ["FOAIA D-LUI BOERESCU... "] Foaia d-lui Boerescu, vorbind de discuțiunile urmate în Cameră asupra Băncii de Scont și de Circulațiune, după ce aprețiază în felul său discursurile oratorilor din opozițiune, întreabă cu ironie ce înțelege d. Lahovari prin capitaluri fictive opuse capitalurilor reale. Ignoranța ce pare că organul marelui om de stat aruncă asupra oratorilor din opozițiune, ar putea să recază pe însuși învățatul organ. Căci, în adevăr, naivă cestiune din partea unor oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezultă din ceva, cestiune asupra căreia nu insistăm - nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci erorile sale de cugetare, lipsa sa de judecată, defectele minții dau cel mult dreptul la satiră și ironie, nu la înjurătură. Când cineva scrie rău de ex. e ridicol, când plagiază e de defăimat; în cazul întîi spiritul său e de vină și spiritul e totdeuna moralicește nevinovat, în al doilea caracterul său e de vină și numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în fața unor falsificări atât de nerușinate, îmbrăcate spre mai mare batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a ajuns România azi e o naivitate ca cineva să mai pretinză de la guvernanții noștri respectul de sineși. Răspunderea? 0 ironie. Din contra, răsplată patriotică pentru risipa banilor publici, răsplată patriotică pentru falsificarea regimului constituțional, răsplată patriotică pentru surprinderea bunei-credințe a Domnitorului. Mucenicul Vinterhalder, grație complezenței sale în afacerea Strousberg, trăiește din rentele sale la Paris. Acum și unui alt mucenic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe care-l comunică cât și pentru reflecțiunile ce le face. Camerele sânt în ajunul închiderii sesiunii. Mandatarii națiunii vor merge "să se retrampeze în sânul alegătorilor" (NB: păstrăm espresia aceasta ibridă consacrată nu numai prin uz, ci și prin ironie) după o campanie parlamentară din cele mai pline de accidente. Miniștrii vor putea să-și mai vie în fire și să se ocupe cu mai mult [îngrijire de afacerile resortului lor. Luptele parlamentare o să facă loc intrigelor politice de culisă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lipsa cea mai tristă bântuie populațiunile noastre rurale, și tabloul decăderii partidului guvernamental devine complet. Acum se mai vorbește și de o recompensă pe care Camera ar voi s-o voteze d-lui I. Brătianu. Se zice, serios sau în ironie, nu știm, că Adunarea vrea să-i dăruiască prezidentului Consiliului cel mai mare domeniu al statului, domeniul Brăilei, care aduce un venit anual de 1 200 000 franci. Nu credem, dar înregistrăm zgomotul în toată cruditatea, ca să se vază la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interese străine și de aciia cari în asemenea momente nu gândesc decât la ei și la interesele lor individuale să se dispresure Coroana. Să nu se ia drept dovezi manifestații de stradă improvizate de poliție și cari formau alaltăieri obiectul ironiei publicului, să nu se ia după aparențe, cu dibăcie înscenate, al căror unic și esclusiv obiect de amăgire e de astă dată numai Coroana, nu poporul. Îndărătul acestor manifestațiuni înscenate se deschide prăpastia; pentru tron, pentru țară, pentru toți. Prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
linii, singura lucrare proprie pentru care redacția "Timpului" poate fi răspunzătoare, zice următoarele: Asupra lucrurilor ce se petrec la noi "L'Independance belge" primește amănunte cari desigur vor spori stima de care ne bucurăm în străinătate. Atîta-i tot. O ușoară ironie, îndreptățită desigur în țara minunilor, ca să nu zicem a Costineștilor și Pătărlăgenilor sau a d-al de Dimanci etc., precum obicinuiau a zice confrații de la "Presa" pe când erau în opoziție. Deie-ni-se voie a releva în treacăt un lucru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din partidul de la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sânt oamenii la locul lor, nu sânt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sânt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează deja râsul și ironia cititorilor, încît o vină din partea noastră, o intenție de-a ponegri, nu există defel. Aceste adevăruri le-am espus în toate chipurile: mai subțire, mai de-a dreptul, mai în teorii abstracte, mai în figuri intuitive. Geaba. Inscripția de pe un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
espus în toate chipurile: mai subțire, mai de-a dreptul, mai în teorii abstracte, mai în figuri intuitive. Geaba. Inscripția de pe un templu antic "Cunoaște-te pe tine însuți" rămâne un problem nedezlegat pentru imensa majoritate a spiritelor omenești. Așadar ironia din partea noastră e îndreptățită, împărtășită de public, și nu ni se poate imputa. Acestea le spunem față cu imputările ce le face "Romînul" violenței stilului nostru. Înțelegem politeța cu d. D. Brătianu de ex., n-o-nțelegem până la același grad
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mii de interese materiale, mii de apetituri sânt legate de guvern. Că aceste toate se satisfac în socoteala bugetului și a binelui public e cunoscut de toți. A mai vorbi în asemenea împrejurări de funcționarea instituțiilor liberale e o adevărată ironie. De aci însă răsare că, lupta nemaifiind nici între principii, nici între grupuri măcar de interese de clasă, ci reducîndu-se pur și simplu la lupta între o nenumărată bandă de esploatatori parveniți, pe de-o parte, și între nația bucățită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orator, Epureanu era strălucit. Ore întregi fermeca auditoriul, îmbrăcînd adevărurile cele mai crude în forma nevinovată a unui umor atât de contagios încît cei mai mari adversari politici ai săi, departe de-a fi jigniți de acele valuri de fină ironie, de acele scânteieri ademenitoare ale unui spirit atât de cultivat, atât de elegant și de-o amabilitate personală covârșitoare, îl ascultau cu adâncă plăcere. Nu fraze mari și patetice, cum le obicinuiesc oratorii populari, ci argumente și un spirit de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de unsprezece luni după votare. [ 22 octombrie 1880] {EminescuOpXI 378} ["PUȚINUL SUCCES... Puținul succes pe care politica d-lui Gladstone l-a avut pîn-acum în Peninsula Balcanică dă neapărat ocazie partidului conservator din Anglia de-a ilustra cu argumente și ironie zădărnicia ei. Unul din oamenii noștri de stat care-a avut onoarea de-a fi primit de primul ministru al Engliterei și are talentul de-a înțelege din câteva vorbe și apucături trăsăturile fundamentale ale unui caracter omenesc a avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ș-o să vă zică că vă lipsește nu o sâmbătă, ci toate. Râdem noi de "Daireaua lui Faraon". Ei bine, cât e de insipidă, atât de ridicolă tot nu s-a făcut ca "Presa". Dac-ați face-o încai din ironie n-am zice nimic. Dac-ați zice de ex.: "Arab-Tabia? La Paștile calului, dar uite temenele plecate de la Taikunul Japoniei" am râde și noi de ne-am uita amarul. Dar a vorbi serios și cu fraze retorice de asemenea nimicuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]