24,388 matches
-
criticul și istoricul literar Cezarină Adamescu, pe scriitoarea Elenă Buică... În efortul de a înțelege cât mai profund, de a descoperi de unde vine darul creației autoarei, acea vibrație a sufletului creatorului Cezarină Adamescu merge la originea ființei Elenă Buică, la izvorul sensibilității și al iubirii de cuvânt. Aflăm astfel că Scriitoare Elenă Buică moștenește dragostea și darul povestirii de la bunici, ducându-le mai departe și împlinindu-le vocația creativității: „Autoarea surprinde aceste tablouri îndepărtate, dar vii în memoria ei, adică viață
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
în memoria ei, adică viață și substanță ei cea mai intimă. Icoana „Bunicii Sevastița, cea care avea o tolba întreaga de pilde și o „agerime a minții care tăia că briciul”, este adusă în pagina stropita cu mirul lacrimei. Din izvorul nesecat al pildelor bunicii și-a extras Elenă Buică darul de a povesti și de a-și presară poveștile cu exemple pilduitoare. Bunica Sevastița era o adevărată vrăjitoare a vorbelor. Dar și felul cum autoarea da viață acestor amintiri și
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
sufletului românesc”. Noi am redat pasajul de mai sus tocmai în intenția de a revelă că aceasta însușire a scriitoarei Elenă Buică, de a exprima sufletul românesc, vine de mai de departe. De altfel însăși scriitoare se intoarce frecvent la izvorul vieții, sorbind din apa vie a primelor amintiri ale copilăriei, pe care le pictează apoi în imagini de o veridicitate dureroasă, redând culorilor toată frăgezimea de atunci. Aici exegeta Cezarină Adamescu citează un lung fragment din eseul reportaj (foarte inspirată
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
atâta nostalgie și dor recitind aceste rânduri. Exegeta operei doamnei Buni este pe deoparte un cronicar cu o înclinație extraordinară către detaliu și acribie, urmărind evoluția operei Elenei Buică de la început până azi, ca și cum ar parcurge drumul unui râu de la izvor la vărsare... Ultima carte a doamnei Buni, pe care am lecturat-o cu plăcere și am descifrat-o în profunzimea și în trainele ei, lecturând cartea doamnei Cezarină Adamescu îmi dau seama că seamănă cu o delta, în care viața
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
redat întocmai așezarea în pagină a versurilor pentru că poeta are „știința” nașterii „câmpului poietic” din modalitatea risipirii cuvintelor pe pagină, din arhitectura subliminală a poemului. Poezia Elisabetei Iosif este o întoarcere inefabilă și curajoasă în lumea copilăriei dar și la izvoarele, marele temele dintotdeauna ale poeziei, copilăria, lumina, dragostea de mamă, chipiul mamei, căsuța copilăriei, lumina roșietică a apusurilor, frăgezimea dimineților, iubirea, frumosul, adevărul, toate fiind reînviate cu ochii puri ai copilului: „Îmi pune-o floare, mama, în oglindă/ Și-un
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
nunțile și maslurile ortodoxe, pentru Mica Țiganiadă, Cel mai iubit dintre pământeni, Jurnalul Fericirii, O scrisoare pierdută, Pentru suferința profundă și sărăcia acestui neam mereu prigonit și pentru rarele și efemerele lui bucurii, pentru Mariile Olteniei și Floricile Bihorului, pentru izvoarele, brazii, mistreții, urșii și cerbii carpatini, pentru Noica filosoful și Noica monahul, pentru cântecele de nuntă și bocetele de înmormântare, pentru Bulă, Nastratin Hogea și Hagi Tudose, pentru Ciocârlia, Rapsodia românească și Balada lui Ciprian Porumbescu, pentru primăverile înmugurite ale
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru Cimitirul vesel de la Săpânța și Unirea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ARFEALUL-- E STRIGĂTUL APEI Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului cântecul ploii pe lame de vânt și strigătul apei țâșnind din izvoare când setea îți năruie și ochii și limba mersul pe vârfuri când gându-ți i-o carte ascunsă-n aroma de ochi și căpșuni de mii de cuvinte ce-și caută chipul de floare un” să se așeze în versuri
ARFEALUL-- E STRIGĂTUL APEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368537_a_369866]
-
existentă între ei. Mereu cu zâmbetul pe buze, optimist, și în ultimul timp chiar cu câte o glumă, mai picantă în raport cu starea cu care se întorcea Silvia de la serviciu.” Cei doi se înțeleg foarte bine, acolo în profunzime asemenea uni izvor care clipocește este dragostea aceea nespus de frumoasă dintre un om în vârstă și o femeie mai tânără decât el... Starea aceasta nu va dura mult, pentru că așa cum se temea Mirel, diferența de vârstă dintre ei își spune până la urmă
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
să-i împărtășesc această temere. Târziu am descoperit că aceasta era alegerea adecvata--împartășirea durerii! Noutatea și exaltarea se ofilesc, desigur, cuplurile se obișnuiesc cu toate în timp. Dar o adevărată dragoste romantică poate continua atunci când sufletul este adăpat de niște izvoare interioare. Dacă ai pierdut acea dragoste, izvorul nu a secat. Tu ai încetat să bei, atâta tot. Viața a fost concepută ca o experiență vibrantă. La nașterea lui Lynn, Jack nu putea simți durerile pe care le-am simțit eu
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
descoperit că aceasta era alegerea adecvata--împartășirea durerii! Noutatea și exaltarea se ofilesc, desigur, cuplurile se obișnuiesc cu toate în timp. Dar o adevărată dragoste romantică poate continua atunci când sufletul este adăpat de niște izvoare interioare. Dacă ai pierdut acea dragoste, izvorul nu a secat. Tu ai încetat să bei, atâta tot. Viața a fost concepută ca o experiență vibrantă. La nașterea lui Lynn, Jack nu putea simți durerile pe care le-am simțit eu când am adus-o pe lume, dar
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
Ucisă și ea Martiric...Eugenia-n 'necată, A ieșit la suprafață, de IISUS fiind salvată ! Prin sabie i-au trecut capul...sfârșitul Mucenicesc, A dus-o la Nunta-n Ceruri, cu al ei Mire Ceresc ! Prof. Paulian Buicescu, Lic. Thg. Izvoarele & Șc. Gimn. Bacea-Movileni, jud. Olt, membru L. S. R. Fil. Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Cuv. Mc. Eugenia / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paulian Buicescu
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]
-
vorba de un domeniu de 35 de hectare, cu o simbolistică bogată, construit după modelul labirintului cretan și al Grădinii Paradisului, în care poți întâlni peste 3000 de specii de plante, cea mai mare colecție de cactuși din Europa, alei, izvoare, cascade, fântâni, cișmele, grădini, vile care îmbină mai multe stiluri arhitectonice: bulgărești, gotice, orientale, meditaraneene, o capelă, cruci, oale de lut, dispuse după o geometrie a unității în diversitate, a bunului gust, a relaxării, a stimulării curiozității și dorinței de
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
George Pop de Băsești, județul Maramureș. Indiferent că este sau nu în floare, magnolia te fascinează prin noblețea, frumusețea, suavitatea ei delicată, oferindu-ți un loc de contemplație, visare, de percepție sinestezică a naturii. Auzul îți este captivat de susurul izvorului care cade cu zgomot din zid, de foșnetul mătăsos al mării, privirea de verdele matur al magnoliei, de albul, rozul și roșul trandafirilor crescuți în grădina ce merge paralel cu marea, de albastrul cu nuanțe de smarald al mării, reflexele
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
a mării. Mergând înspre răsărit, paralel cu marea și cu grădina te trandafiri, ajungi la „Templul apei” („Nimfeum”), un spațiu alcătuit din mai multe coloane, fără acoperiș pentru a se realiza mai bine deschiderea către cer. Din zid apar trei izvoare, simbolul Trinității și al vieții, astfel în el se adună apele cerului și ale pământului. Alături un bărbat, Ivan din Troian, cântă la xilofon inclusiv muzică românească. De la Templul apei la Capela Stella Maris se merge pe aleea care altădată
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
în Dumnezeu. În spatele Capelei se află Grădina Ghetsimani, un loc cu mulți copaci de vârste, esențe, înălțimi diferite, cu trunchiuri drepte, oblice, contorsionate sau bogat ramificate. Smochinul, copacul biblic, crește aici din abundență. Asemenea Grădinii Paradisului aceasta este străbătută de Izvorul Sfânt care are trei trepte și trei căderi în cascadă înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Aici poți găsi într-adevăr o oază de liniște dumnezeiască, te poți plimba, poți admira, te poți relaxa, cufunda în rugăciune și în meditație
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Ovidiu surghiunit la Malul Mării Negre, într-o zonă cu o climă ostilă. Un rând de chiparoși separă grădina de cactuși din aer liber de o grădină de flori, de formă dreptunghiulară, străbătută de canale de apă care cade din 3 izvoare. Primăvara aici poți admira flori de sezon, precum lalele, bujori, iar la începutul toamnei salvia și crăițele sunt la ele acasă, creând o atmosferă luminoasă și strălucitoare, revigorată de soare și de apa care curge pe canale. Ca și în
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
netede sau țepoase, mono sau pluricromatice. Vapori cu miros vegetal, cărnos și gust de sare, plutesc în aer, florile transmit vigoare, delicatețe și puritate, copacii emană un miros verde, proaspăt. Apele curg veșnic în căderi pe verticală, susură lin în izvoare, curg liniștit pe canale, sunt captate în fântâni și cișmele sau în cruci binecuvântate, hrănind vieți de plante. Crucea de piatră, simbolul creștinismului, al legăturii dintre viață și moarte apare singură sau în diverse combinații de elemente, în poziție verticală
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
când furtunile lovesc eu tăcerii mă închin. Mamă, doar pe brațul tău un copil își pleacă tâmpla și în ochii vii din el arde-n verde iarăși lunca. Mamă, doar cu vorba ta toți ghețarii se topesc și în locul lor izvoare curg din ochiul omenesc. Mamă dă-mi din forța ta când doar sforile mă leagă și mă - ajută după viscol să rămân mereu întreagă... Mamă, tu auzi vioara, corzile în inimi plâng prin decorul freneziei uneori am pasul strâmb... Mamă
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367849_a_369178]
-
nurori, Pe care să le iubească, Ba mai mult, să le cinstească ! Oricine-i ea, ne-nnobilăm, Dacă mai mult o respectăm ! Iar de cadou de nu sunt bani, Măcar un sincer, "La mulți ani !" Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Oricine-i ea, s-o respectăm ! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1519, Anul V, 27 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu
ORICINE-I EA, S-O RESPECTĂM ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367853_a_369182]
-
fântână, Căldare cu căldare, În jurul tău, fierbinte, Iubire-a presărat, Ca din sămânța-ți vie, Căci asta I-a fost vrerea, Cum naște pâine norul Din spic de el udat, Ți-a dat spre bucurie, La fel, să porți durerea Izvorului din pântec, De viață nesecat; Tu Evă, Mărioară, Sau orișicare ești, O stea-n Calea Lactee, Sau floare pe răzor, Ca-n prima primăvară, În veci să ne trăiești, Fecioară, tu femeie, Tu mama tuturor! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: De ziua
DE ZIUA TA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367932_a_369261]
-
ați invitat... Prin satul meu ce-l port de ani în gând,La fel cum se gătea în primăveri,Mă furișez adesea ascultândBobocii alintați de-un soare blândCum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor,Doar să clătesc în ape cristaline,Stârnind mireasma pâinii din cuptor,A morii piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine;Ieri dimineață roua m-a trezitCând îmbăia de zor o ciocârlie,Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
În ziua ce-a intrat la Ceruri, Creștinătatea-i dă Cinstire ! Pentru Lucrarea DOMNULUI, prin Credință și din fire ! Pe Pământ, era firav...dar bun, darnic și milos; Acum este Slujitorul, întărit mult de CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf.Ier.Calinic de la Cernica Episcop al Râmnicului / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
ar avea pe sine ca exemplu și s-ar da sieși de model. Chiar succesul este în această ordine de idei motiv pentru perseverența sa în muncă, neașteptându-se niciodată să-i vină ceva pe de-a gata în viață! Izvorul a toate împlinirile de până azi nu seacă odată cu ele, dimpotrivă, sunt scânteie și combustibil de rezervă, se constituie într-o singură motrice a ridicării digului fântâniței cu multiple potențialități artistice, pentru scurgerea pârâiașelor prefăcute în spectacole, roluri de teatru
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
până la umplerea locurilor dintr-o vastă sală, un public fervent, pe care-l unește! Împreună cu anii, cu vremile, cu greul și ușorul lor, arta muzicală și actoricească a artistului Ștefan Bănică Junior nu se ruinează, nu se vestejește. Dimpotrivă, e izvor al unei stări de spirit în care voioșia și vraja muzicii sunt gemene! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Bănică Voioșia și vraja muzicii, gemene! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]