5,277 matches
-
(n. Ionel Corneliu Chiriac, 9 mai 1942, Uspenca, județul interbelic Cetatea-Albă, Basarabia (azi Ucraina) — d. 4 spre 5 martie 1975, München, Germania) a fost un jurnalist român, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale, publicist și toboșar de jazz. A făcut liceul la Pitești și în 1966 a absolvit Institutul pedagogic, secția filologie din Pitești. Încă din adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând melodii pe unde putea. Copia
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
un jurnalist român, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale, publicist și toboșar de jazz. A făcut liceul la Pitești și în 1966 a absolvit Institutul pedagogic, secția filologie din Pitești. Încă din adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând melodii pe unde putea. Copia pe caietele sale cărți, cronici, interviuri și știri din reviste de specialitate, apoi le traducea, separat, în limba română. "„În timpul liceului se ocupă numai de
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
Dimineață se trezea foarte greu să meargă la școală”" își amintește mătușa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari muzicieni autohtoni precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme. a scris articole de presă precum și texte pentru coperțile discurilor de vinil din colecția „Jazz - Electrecord” (volumele 4, 5, 6 și 7). În 1965 va publica în revistă „Secolul XX” un articol despre jazz, iar un an
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
în mâna unor mari muzicieni autohtoni precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme. a scris articole de presă precum și texte pentru coperțile discurilor de vinil din colecția „Jazz - Electrecord” (volumele 4, 5, 6 și 7). În 1965 va publica în revistă „Secolul XX” un articol despre jazz, iar un an mai târziu se va ocupa de prefață cărții „Viața mea la New Orleans” a lui Louis Armstrong. Mare
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
informare în domeniul jazzului la acea vreme. a scris articole de presă precum și texte pentru coperțile discurilor de vinil din colecția „Jazz - Electrecord” (volumele 4, 5, 6 și 7). În 1965 va publica în revistă „Secolul XX” un articol despre jazz, iar un an mai târziu se va ocupa de prefață cărții „Viața mea la New Orleans” a lui Louis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al „Federației europene de jazz”, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi și
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
publica în revistă „Secolul XX” un articol despre jazz, iar un an mai târziu se va ocupa de prefață cărții „Viața mea la New Orleans” a lui Louis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al „Federației europene de jazz”, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi și le va aranja în arhiva Radiodifuziunii. "„Toată bandoteca radio este scrisă și pusă de mână lui Cornel Chiriac”", avea să spună mai tarziu Aurel Gherghel. Tot Chiriac este cel care se va
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
în arhiva Radiodifuziunii. "„Toată bandoteca radio este scrisă și pusă de mână lui Cornel Chiriac”", avea să spună mai tarziu Aurel Gherghel. Tot Chiriac este cel care se va implica, în 1969, în organizarea și mediatizarea primului festival național de jazz din țară, cel de la Ploiești. De asemenea, a aranjat că reprezentațiile din timpul acestuia să fie înregistrate. A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri și de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”. Într-o noapte din 1967
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
care se va implica, în 1969, în organizarea și mediatizarea primului festival național de jazz din țară, cel de la Ploiești. De asemenea, a aranjat că reprezentațiile din timpul acestuia să fie înregistrate. A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri și de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”. Într-o noapte din 1967 a reușit să asculte toată discografia Beatles apărută până atunci, adusă în țara de Camil Petrescu jr. Acesta din urmă își reamintește: "„Am venit a doua
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
și mediatizarea primului festival național de jazz din țară, cel de la Ploiești. De asemenea, a aranjat că reprezentațiile din timpul acestuia să fie înregistrate. A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri și de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”. Într-o noapte din 1967 a reușit să asculte toată discografia Beatles apărută până atunci, adusă în țara de Camil Petrescu jr. Acesta din urmă își reamintește: "„Am venit a doua zi dimineață și dormea pe mașină de scris
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
pentru rock, începând din 10 iulie 1967 Cornel Chiriac a realizat la Radio România cea mai populară emisiune de muzică de atunci, intitulată „Metronom”. În colaborare cu Geo Limbășanu, prezența ascultătorilor informații la zi din sfera genurilor pop, rock sau jazz. Au fost difuzate melodii ale unor formații ori interpreți precum Beatles, Creăm, Jimi Hendrix, Bob Dylan sau Joan Baez. Uneori se întâmplă că anumite albume să fie prezentate publicului la doar două-trei zile de la apariția lor în Statele Unite. La scurtă
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
departamentului românesc al postului Radio Europa Liberă. După ce a rezolvat problema actelor, Cornel Chiriac și-a continuat activitatea la München, secția în limba română a postului de radio amintit, incepand cu data de 2 iunie 1969. A reluat „Metronom”-ul, „Jazz magazin” și a inaugurat o a treia emisiune, „Jazz à la quarte”. Mai tarziu, avea să mai modereze încă patru emisiuni de rock, pe lângă programele amintite (325 de minute săptămânal). La început, Chiriac și-a vărsat la microfon năduful împotriva
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
rezolvat problema actelor, Cornel Chiriac și-a continuat activitatea la München, secția în limba română a postului de radio amintit, incepand cu data de 2 iunie 1969. A reluat „Metronom”-ul, „Jazz magazin” și a inaugurat o a treia emisiune, „Jazz à la quarte”. Mai tarziu, avea să mai modereze încă patru emisiuni de rock, pe lângă programele amintite (325 de minute săptămânal). La început, Chiriac și-a vărsat la microfon năduful împotriva celor care în România nu-l lașaseră să-și
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
incinerat la München iar mama lui a adus cenușă în țară. Este îngropat în cimitirul Reînvierea din București. Dispariția să a fost primită cu amărăciune la București, după cum își amintesc jurnaliștii. Alexandru Sipa a organizat o serata la Clubul de jazz din Brașov, "în memoriam". La București, formația Phoenix era în studioul „Electrecordului”, înregistrând albumul „Cantafabule”. "„Vestea asasinării lui Cornel Chiriac, bunul prieten comun, ne-a găsit în studioul Tomis; am plâns toți ca niște copii...”" declară Octavian Ursulescu într-un
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
ceasul social-democrației.. Potrivit lui Lew Rockwell, Rothbard este considerat decanul Școlii Austriece de Economie, fondator al libert arianismului modern. În plus față de economie, istorie și filozofie, Rothbard a avut un intens interes personal în șah, arhitectură germană barocă a bisericilor și jazz timpuriu, printre alte lucruri. Rothbard a criticat degenerarea jazzului și a muzicii populare în muzica rock și bebop. În cronicile sale de film (publicate sub pseudonimul "Mr. First Nighter"), Rothbard a criticat filmele lente, greoaie, plictisitoare, care "miros de plictiseală
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
Școlii Austriece de Economie, fondator al libert arianismului modern. În plus față de economie, istorie și filozofie, Rothbard a avut un intens interes personal în șah, arhitectură germană barocă a bisericilor și jazz timpuriu, printre alte lucruri. Rothbard a criticat degenerarea jazzului și a muzicii populare în muzica rock și bebop. În cronicile sale de film (publicate sub pseudonimul "Mr. First Nighter"), Rothbard a criticat filmele lente, greoaie, plictisitoare, care "miros de plictiseală deliberată și pretențioasă", cum ar fi "Julieta Spiritelor" și
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
1992, bucurându-se de aprecierea publicului mare numai în ultimii ani 1990. Repertoriul său este impresionant ca vastitate și prin diversitatea stilistică. Cântărețul a abordat mai întâi genul lăutăresc (fiind apreciat de criticii străini ca un exponent al muzicii de jazz țigănesc contemporane). Din anul 1998, muzica lui Guță folosește tot mai frecvent ritmul de manea, interpretul devenind unul dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor” în 2004. Manelele create de Guță îmbină elemente de muzică lăutărească cu
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
cântatul pe silabe fanteziste, lipsite de sens) rapid în manieră staccato. Guță se declară compozitorul tuturor pieselor apărute în această perioadă. Încadrarea stilistică a muzicii din această etapă reunește mai multe rezultate, aparent contradictorii, care în fapt subliniază legătura dintre jazz și muzica populară. Astfel, după modelele aplicate de folcloristica românească, muzica aparține genului lăutăresc (în fapt, muzică populară a romilor din România). Însă puternica asemănare ritmică dintre unele dansuri românești rapide și swing jazz a permis o paralelă cu subgenul
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
care în fapt subliniază legătura dintre jazz și muzica populară. Astfel, după modelele aplicate de folcloristica românească, muzica aparține genului lăutăresc (în fapt, muzică populară a romilor din România). Însă puternica asemănare ritmică dintre unele dansuri românești rapide și swing jazz a permis o paralelă cu subgenul jazz țigănesc, venită din partea criticilor occidentali. În plus, acompaniamentul de chitară electrică (sau sintetizator ce sugerează o chitară) amintește îndeaproape de execuția "la pompe" din același subgen; există și alte elemente care legitimează această
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
și muzica populară. Astfel, după modelele aplicate de folcloristica românească, muzica aparține genului lăutăresc (în fapt, muzică populară a romilor din România). Însă puternica asemănare ritmică dintre unele dansuri românești rapide și swing jazz a permis o paralelă cu subgenul jazz țigănesc, venită din partea criticilor occidentali. În plus, acompaniamentul de chitară electrică (sau sintetizator ce sugerează o chitară) amintește îndeaproape de execuția "la pompe" din același subgen; există și alte elemente care legitimează această încadrare stilistică. De aceea, convenim ca în
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
o chitară) amintește îndeaproape de execuția "la pompe" din același subgen; există și alte elemente care legitimează această încadrare stilistică. De aceea, convenim ca în toate articolele despre Nicolae Guță să facem referire la acele dansuri rapide, contratimpate, prin eticheta „jazz țigănesc”; celelalte piese vor fi numite „lăutărești”. Textele pieselor păstrează influențe mari din muzică populară (tematica: dificultățile vieții, dragostea problematică, munca asiduă). Uneori, se cântă și în limba romani (țigănește). Videoclipurile sunt realizate cu puține tăieturi de montaj, muzicienii mimând
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
mai multe strofe). Melodica lui Guță este aproape neschimbată din momentul lansării în lumea muzicală (ornamentație încărcată, improvizații melodice frecvente). Piese recente precum „Sunt țigan european” sugerează o tendință de întoarcere la stilul de început al cântărețului, mai apropiat de jazz-ul țigănesc (aici auzim și "scat"-ul prin care a câștigat aprecierea criticilor din afară în anii 1990). Nicolae Guță a descoperit în mod întâmplător atracția față de muzică a fiicei sale, Nicoleta, căreia i-a sprijinit debutul mai întâi în
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
îndrăzneț, un interpret cu vână care este capabil să o imprime unei înregistrări. Este un rom dintr-un oraș minier din Transilvania, iar vocea lui pare să acopere ruptura dintre folclorul țigănesc de la sat și sonoritatea orășenească, mai apropiată de jazz. În fapt, unele dintre piese sună de parcă ar fi desprinse din repertoriul lui Django Reinhardt. (...) Poetic, pasionat și modern: Guță merită cu siguranță să fie apreciat printre cei mai buni."” Tonul violent abordat după 1998 de Guță este dezaprobat și
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
este o trupă influentă de jazz fusion din anii 1970 și începutul anilor 1980 care combina jazz-ul și latin jazz-ul cu muzică de artă, muzică etnică, R&B, funk și elemente rock (în proporții variate pe parcursul carierei lor). Grupul Return to Forever al lui
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]
-
este o trupă influentă de jazz fusion din anii 1970 și începutul anilor 1980 care combina jazz-ul și latin jazz-ul cu muzică de artă, muzică etnică, R&B, funk și elemente rock (în proporții variate pe parcursul carierei lor). Grupul Return to Forever al lui Chick Corea era similar în stil și apropiere. Cele două trupe
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]
-
este o trupă influentă de jazz fusion din anii 1970 și începutul anilor 1980 care combina jazz-ul și latin jazz-ul cu muzică de artă, muzică etnică, R&B, funk și elemente rock (în proporții variate pe parcursul carierei lor). Grupul Return to Forever al lui Chick Corea era similar în stil și apropiere. Cele două trupe au împărțit de fapt
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]