28,495 matches
-
chiriei/zi/persoană se situează sub plafoanele de cazare prevăzute de acest act normativ. ... 86. În absența unei norme exprese care să definească scopul sau conținutul diurnei și recurgând pentru acest motiv la alte acte normative care prevăd dreptul de diurnă, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, reținându-se faptul că, atunci când este necesar, interpretarea sistematică a normelor juridice sau a unei sintagme dintr-un text legal cuprins într-o lege specială presupune
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
acesteia, și fără ca această valoare să poată fi negociată sau să fie raportată la un criteriu obiectiv și independent de voința părții. ... 10. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție se susține, în esență, că, atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, încât să permită cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
cele două părți ale raportului juridic, întrucât, în opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, unitatea reparatoare își poate folosi propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poate contesta, indiferent de cuantumul acesteia. Or, din această perspectivă, în jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
anul 2016 și până în prezent, se poate observa, în practica judiciară, o cvasitotalitate în calificarea unor tranzacții reale ca fiind tranzacții fictive, prin extinderea prin analogie a sferei noțiunii de „operațiuni fictive“, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat în jurisprudența sa în sensul că, dacă o interpretare a unor dispoziții legale în practica judiciară are valențe de neconstituționalitate, se poate pronunța cu privire la acest aspect, fie pentru a lămuri sensul dispozițiilor legale criticate, fie pentru a declara respectivele prevederi
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
deosebire de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate, care, pentru comiterea acelorași fapte, au fost condamnați. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența anterioară a Curții Constituționale. Sunt invocate deciziile nr. 673 din 17 noiembrie 2016 și nr. 675 din 17 noiembrie 2016. Se arată că art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005 conține o definiție a noțiunii de „operațiuni fictive“, din
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
c) din Legea nr. 241/2005. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține că dispozițiile legale criticate sunt neclare și impredictibile, întrucât nu permit calificarea cu exactitate a operațiunilor la care fac trimitere ca fiind reale sau fictive. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care, pe lângă interzicerea, în mod special
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor asupra unor fapte care anterior nu erau incriminate de legea penală, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Conform acestei jurisprudențe, legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în vedere jurisprudența proprie și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și Convenției, Curtea a statuat că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Având în vedere considerentele deciziilor mai sus invocate, Curtea nu poate reține încălcarea, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
și nr. 1.889D/2019 la Dosarul nr. 141D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. Dispozițiile legale criticate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opțiunea legiuitorului care a transpus în dreptul intern prevederile Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție
DECIZIA nr. 410 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264791]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiază de prevederile Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 51/2008, care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai de facilități în privința plății taxelor judiciare de timbru. ... 23. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că în nicio situație o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar (Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013). Pentru
DECIZIA nr. 410 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264791]
-
statul are obligația pozitivă de a reglementa un cadru juridic care să cuprindă remedii pentru ca părțile să facă față cheltuielilor de judecată, exigență a accesului liber la justiție. ... 25. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 410 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264791]
-
lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. ... 14. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ținută de
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 21. De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, Curtea reține că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului; în acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
și nici desfășurarea unei astfel de activități odată ce această funcție a încetat. ... 36. Curtea apreciază că modificarea Legii nr. 8/2006, prin introducerea unei noi categorii de persoane ca beneficiari ai indemnizației prevăzute de această lege, pune în discuție reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. Astfel, dacă la momentul pronunțării Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010, Curtea a apreciat că revine competenței exclusive a legiuitorului completarea dispozițiilor Legii nr. 8/2006 cu alte categorii de pensionari decât cei aparținând sistemului
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 119 din 9 martie 2017 și nr. 603 din 28 septembrie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2019, pronunțată în
DECIZIA nr. 549 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265150]
-
neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că autorul excepției critică modalitatea de interpretare și aplicare a legii, care este atributul exclusiv al instanței de judecată. În subsidiar, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 817 din 24 noiembrie 2015 și nr. 677 din 17 noiembrie 2016. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.288/109/2018, Tribunalul
DECIZIA nr. 473 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264788]
-
a conținutului ideal al normei care face trimiterea cu prescripțiile celuilalt text (a se vedea paragrafele 19 și 20 din Decizia nr. 871 din 10 decembrie 2015). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 30. Distinct de cele reținute prin jurisprudența mai sus invocată, Curtea reține că aspectele, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, referitoare la natura și modalitatea de
DECIZIA nr. 473 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264788]
-
nr. 871 din 10 decembrie 2015). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 30. Distinct de cele reținute prin jurisprudența mai sus invocată, Curtea reține că aspectele, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, referitoare la natura și modalitatea de comitere a faptelor reținute de către organele judiciare în sarcina autorului acesteia pot face obiectul analizei organelor judiciare competente să soluționeze
DECIZIA nr. 473 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264788]
-
constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în acest sens, că în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că dreptul de acces liber la justiție nu presupune accesul la toate instanțele și la toate căile de atac, legiuitorul fiind competent să stabilească, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. ... CURTEA, având
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]
-
Curtea observă că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă doar căii de atac a apelului, nu și recursului. Față de cele susținute în argumentarea pretinsei neconstituționalități, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat conformitatea cu normele constituționale a unor măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate. În mod constant, Curtea a statuat că Legea
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]
-
din Constituție, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu apel a hotărârii primei instanțe, fără ca acest lucru să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. ... 14. În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiție nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). ... 15. Acest mod de reglementare a accesului la justiție este în acord și cu accepțiunea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, prin garantarea unei proceduri judiciare în vederea realizării efective a acestui drept. În acest sens, Curtea
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]