3,897 matches
-
dezolare, sau o mai mare simțire spirituală 2, după care voi purta trei dialoguri în felul următor. 63. Primul dialog, cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său har pentru trei lucruri: primul, să dobândesc o cunoaștere lăuntrică a păcatelor mele și dezgust față de ele; al doilea, ca să simt neorânduirea lucrărilor mele, pentru ca, dezgustându-mă de ele, să mă îndrept și să mă orânduiesc; al treilea, să cer cunoașterea lumii pentru ca, dezgustându-mă, să îndepărtez de la mine lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
DIALOG. Rugăciunea pregătitoare să fie cea obișnuită 3. Cea dintâi introducere: compunerea, care aici constă în a privi cu văzul imaginației lungimea, lățimea și adâncimea iadului. Cea de-a doua introducere. Cer ceea ce vreau: aici va fi să cer simțirea lăuntrică a chinului pe care-l îndură cei osândiți, astfel încât, dacă aș uita de iubirea Domnului cel Veșnic din pricina greșelilor mele, măcar teama de chinuri să mă ajute ca nu cumva să cad în păcat. 66. Primul punct va fi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cuprindere și rotunjime a lumii unde se află oameni atât de mulți și feluriți; îndeosebi casa și încăperile Stăpânei noastre din cetatea Nazaret, în ținutul Galileii. 104. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer cunoașterea lăuntrică a Domnului, care pentru mine S-a făcut om, ca să-L iubesc și să-L urmez mai mult. 105. Notă. Se cuvine să amintim aici că aceeași rugăciune pregătitoare, fără schimbare, cum s-a spus la început, și aceleași trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mult din ceea ce este potrivit, cu atât mai repede va afla măsura pe care trebuie să o țină în mâncare și băutură, din două motive: primul, pentru că, fiind astfel ajutat și dispus, de multe ori va simți mai bine semnele lăuntrice, consolările și inspirațiile dumnezeiești pentru a-i arăta măsura care i se potrivește; al doilea, dacă persoana se află în abstinență și fără multă forță trupească și râvnă pentru exerciții spirituale, va ajunge să înțeleagă mai ușor ceea ce i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să încurajeze, să întărească, să aducă consolare, lacrimi, inspirații și liniște, ușurând și îndepărtând oricepiedică, ca șpersoaneleț să înainteze în toată lucrarea cea bună. 316. A treia regulă, despre consolarea spirituală. Numesc consolare atunci când în suflet este cauzată vreo mișcare lăuntrică ce ajunge să înflăcăreze sufletul de iubire pentru Creatorul și Domnul său; și, prin urmare, nu poate iubi în sine, nici o creatură de pe fața pământului, ci numai întru Creatorul tuturora. La fel, când șsufletulț varsă lacrimi care îl mișcă spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
său, sau șlăcrimeazăț din durere pentru păcatele sale sau pentru pătimirea lui Cristos, Domnul nostru, sau pentru alte lucruri drept orânduite spre slujirea și lauda Sa. În sfârșit, numesc consolare orice creștere în speranță, credință și iubire și orice bucurie lăuntrică ce cheamă și atrage spre cele cerești și spre propria mântuire a sufletului, dându-i tihnă și pace în Creatorul și Domnul său. 317. A patra regulă: despre dezolarea spirituală. Numesc dezolare tot ce se opune celei de-a treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să ne cucerească. 328. REGULI PENTRU A AVEA ACELAȘI REZULTAT, CU O MAI BUNĂ DISCERNERE A SPIRITELOR, ȘI CARE SUNT MAI POTRIVITE PENTRU SĂPTĂMÂNA A DOUA. 329. Prima regulă. Îi este propriu lui Dumnezeu și îngerilor Săi, ca prin mișcările lăuntrice, să dăruiască veselie adevărată și bucurie spirituală, îndepărtând toată întristarea și tulburarea pe care le provoacă dușmanul; iar acestuia îi este propriu să lupte împotriva unei astfel de veselii și consolări spirituale, șcuț motive neîntemeiate, amănunte inutile și înșelăciuni neîncetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
veselii și consolări spirituale, șcuț motive neîntemeiate, amănunte inutile și înșelăciuni neîncetate. 330. A doua. Singur Dumnezeu, Domnul nostru, poate da sufletului consolare fără vreo cauză premergătoare; pentru că Îi este propriu Creatorului să intre, să iasă și să producă mișcări lăuntrice, atrăgând sufletul cu totul în iubirea Maiestății Sale dumnezeiești. Spun fără cauză, adică fără nici un sentiment premergător sau cunoaștere a ceva prin care ar veni o astfel de consolare datorită vreunui act al priceperii sau al voinței. 331. A treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
jubileele 1, cruciadele și lumânările aprinse în biserici. 359. A șaptea. Să cinstim prescripțiile privitoare la posturi și abstinențe și la postul de patruzeci de zile, cele patru timpuri 2, veghile vinerea și sâmbăta; la fel, pocăințele, nu numai cele lăuntrice, ci și cele exterioare. 360. A opta. Să cinstim podoabele și clădirile bisericilor; la fel, icoanele, și să fie cinstite după ceea ce reprezintă. 361. A noua. În sfârșit, să cinstim toate poruncile Bisericii, cu sufletul mereu gata și pregătit pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
larg ediția din Monumenta.ț Obras completas de San Ignacio de Loyola, ed. îngrijită de V. Larrañaga, S.I., t. I, Madrid, B.A.C., 1947. șProiectată ca ediție integrală, s-a oprit la primul volum cuprinzând Istorisirea Pelerinului și Jurnalul mișcărilor lăuntrice.ț Traduceri Autobiografia, introduzione di Alessandro Scurani, S.I.; versione e note di Gaetano Bisol, S.I. e Gabriele Casolari, S.I., în M. Gioia (coord.), Gli scritti di Ignazio di Loyola, coll. Classici delle religioni, Sezione quarta diretta da Pietro Rossano, La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
et index par Jean-Claude Dhôtel, S.I., Descleé de Brouwer/Bellarmin, Paris, 1988. Le récit du Pelerin. Autobiographie de saint Ignace de Loyola, ed. îngrijită de A. Thirry, S.I., Louvain, Descleé de Brouwer, 1956. III. Jurnalul mișcărilor lăuntricetc "III. Jurnalul mișcărilor lăuntrice" Ediții critice MHSI, MI, Constitutiones Societatis Iesu. Vol. I. Monumenta Constitutionem praevia, ed. îngrijită de A. Codina, S.I., Roma, 1934, pp. 86-158 ș= Mon. Constț. Traduceri Diario Spirituale, introd. di Alessandro Scurani, S.I.; versione e note di Gaetano Bisol, S.I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
om al faptelor 9 Tabel cronologic. Epoca lui Ignațiu de Loyola, viața sa și etapele întemeierii Ordinului iezuit 15 ISTORISIREA PELERINULUI Introducere. Un testament spiritual sub forma unei autobiografii 25 Istorisirea Pelerinului. Autobiografia Sfântului Ignațiu de Loyola 31 JURNALUL MIȘCĂRILOR LĂUNTRICE Introducere. Cronica prescurtată a unui exercițiu mistic 107 Anexă. Alegeri cu privire la sărăcie 112 Jurnalul mișcărilor lăuntrice 117 EXERCIȚII SPIRITUALE Introducere. Un text multiplu și deschis 179 Exerciții spirituale 187 Bibliografie selectivă 275
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Ordinului iezuit 15 ISTORISIREA PELERINULUI Introducere. Un testament spiritual sub forma unei autobiografii 25 Istorisirea Pelerinului. Autobiografia Sfântului Ignațiu de Loyola 31 JURNALUL MIȘCĂRILOR LĂUNTRICE Introducere. Cronica prescurtată a unui exercițiu mistic 107 Anexă. Alegeri cu privire la sărăcie 112 Jurnalul mișcărilor lăuntrice 117 EXERCIȚII SPIRITUALE Introducere. Un text multiplu și deschis 179 Exerciții spirituale 187 Bibliografie selectivă 275
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din timpul studiilor liceale visa să devină un virtuos violonist, având ca profesor pe însuși Alexandru Zirra. Dar n-a fost să fie așa. Anul 1939 aducea pe cerul Europei norii negri ai Războiului și tânărul violonist, dintr-o chemare lăuntrică, de data aceasta de sorginte paternă, și-a răsucit firul vieții înscriindu-se la cursurile Facultății de Medicină din Iași, pe care avea să le încheie în anul 1945. Ca student sârguincios, a înțeles cât de anevoioasă este inițierea și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu multă frișcă. Un vis firav, prematur, se ivi în mare depărtare și totuși îi părea aproape. Speranța nu-i permitea să fie o lașă. Era ca un ingredient ascuns în ea precum rugăciunea cea de toate zilele. Această trăire lăuntrică o făcea să se simtă bine, o făcea să fie plină de măreție. Atunci când te afli în fața unei decizii majore, îți îndrepți gândul către Dumnezeu. Își făcuse o rugăciune, pe care o uitase sau o amânase, dar spuse în gândul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
câteva aspecte esențiale despre profilul spiritual al pictorului în tinerețe: atragerea/vocația ineluctabila, aproape devoranta către artă plastică, o emoționantă dragoste filiala, semnele unei boli chinuitoare și dorul de locurile natale. Scrisorile în sine cuprind pagini dramatice despre o sfâșiere lăuntrica a artistului grijuliu, prins între două viituri: pe o cale să nu și amărască părinții, adică să studieze medicină și pe cealaltă cale să-și urmeze vocația de artist. Personal, confesiunile epistolare ale artistului Viorel Huși îmi par de o
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de maliție și de ironie. Îl simțeam mișcat și trist: „Era emoționată puștoaica“. Necunoscutul se bâlbâia: „A plecat? Când? Cum? Am să vă cer adresa!“ Și, cum protestam nițel: „Sunt un prieten“, a încheiat el. Cum aveam febră, febra aceea lăuntrică pe care mi-o știi, am ațipit; mă gândeam, toropită: am să adorm și ea nu mai este aici ca să vină să stingă lumina, să-mi ia cartea și să mi-o pună la îndemână, la căpătâi. Am stins și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am așezat în fotoliul cel mare, galben, de lângă Radio și mi-am înfundat capul în mâinile sprijinite pe genunchi și am stat așa, într-o încleștare desperată de singurătatea mea, peste care se proiecta magic umbra ireală a visului meu lăuntric: Tu. Pe urmă veștile proaste. Din pricina Stanei, cred, care a fost închisă două zile pentru că a schimbat data nașterei și a funcției ei din grandomanie, un fel de „Curti“ „musafir“ și un „poet de al nostru“ [au apărut] în lipsa mea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
starea juridică a locuitorilor evrei din România 407. În referatul prezentat Consiliului de Miniștri, ministrul justiției ion V.Gruia, se preciza că „problema evreiască” constituia o problemă politică, juridică și economică și că, o rezolvare a acesteia „prin mijloacele noastre lăuntrice” face necesară o reglementare a situației juridice a evreilor 408. Noua ordine în stat impusă sub impulsul evenimentelor internaționale, făcea necesară o legislație care să țină cont de prioritățiile și interesele naționale ale românilor. Ca urmare, reglementarea stării juridice a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pare rău de sezonul d-voastră mohorît. Nici concediul nostru n-a fost mai bun: în septembrie, la Sovata, ne-a plouat tot timpul. Ceea ce este important în orice afecțiune, deci și în a d-voastră, este liniștea și pacea lăuntrică. Sigur, lumea nu ne întîmpină numai cu urale și flori, dar noi înșine trebuie să știm trece cu înțelepciune peste toate. Lucrurile sînt relative. Privite ca atare, dacă dorim Absolutul îl căutăm în altă parte, cu alte unelte și altă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
noastră, Încă o mare bilă albă acordată maistrului Necula, În contrast cu cele negre majoritare. d.e. Bă, să nu amestecăm popimea cu politica dreaptă a partidului nostru! Conformându-se ordinelor, dispozițiilor și instrucțiunilor dar, cel mai sigur, și unei izbucniri lăuntrice ce nu admitea existența lui Dumnezeu, „lectorul” des citat În aceste scrieri a remarcat și o amestecare a religiei cu doctrina satanistă roșie atunci când Protoieria Vaslui a vrut să apeleze la serviciile tipografiei locale. Pentru ca lucrătorii de acolo să nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu mă pregătise pentru psalmodia asta tremurătoare și astmatică, amestec de Noșl Coward și Lillian Carter. Descrierea îi aparține lui Martin Amis, care, în același profil (din 1978), mai nota că, în pronunția lui Capote, understand devine inner stain (pată lăuntrică), iar White House devine wide ass (cur lat). Hoffman e un maestru al efectelor vocale (oricît m-aș spăla în urechi, nu pot să scap de amintirea rostirii scîrboase, grohăit insinuante, pe care personajul său din Talentatul domn Ripley o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
peripeții. Vizitând această biserică, mai că nu știi ce să admiri mai întâi: vastitatea spațiilor ori suavitatea artei care înfățișează plenar divinitatea și capacitatea omului de a se ridica la o așa înălțime a creației! Și câtă liniște și pace lăuntrică poți citi pe fețele pelerinilor care au lăsat afară, la intrarea în locaș, „toate grija cea lumească”. Aici, între zidurile monumentale, omul se simte comunicând direct cu Creatorul tuturor văzutelor și nevăzutelor. Am rămas trei zile găzduind în Florența, dar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a fost îndrumătoare pe tot timpul carierei sale. Vineri, Adam Erszbet care a făcut sala să tacă, deși în prima parte a recitalului a grăit în maghiară, apoi a bântuit prin Nichita Stănescu în română și engleză, dovedind o forță lăuntrică deosebită, după ce-și demonstrase calitățile de comediană cu strigăturile maghiare și înainte de a-și manifesta sensibilitatea recitându-l pe Eminescu cu care a și terminat, spunându-i Doina, pe care pentru prima oară a recitat-o aseară cu noi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cinci-șase ore pe perne așternute pe podea, ascultând sunete pe care nu le Înțelegeam, privind actori mascați, costumați, parcă venind dintr-o altă lume. Eram fascinat de prezența lor puternică. Uneori rămâneau În nemișcare zeci de minute, dar câtă mișcare lăuntrică era În această imobilitate exterioară! Apoi brusc Începeau să danseze cu o viteză și o vigoare ce mă uimeau. La sfârșitul zilei, după lunga reprezentație, imagini și sunete erau Întipărite extrem de viu În memorie și, deși nu le Înțelegeam, aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]